BusinessMagazin

Tag: marketing

  • 105 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO, NN Asigurări de Viaţă

    Pentru Anna Grzelonska, care conduce cel mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017, obiectivele se leagă de extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor.
    Anterior rolului curent, ea a evoluat  în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director. Până în 2014, a avut mai multe responsabilităţi în aria comercială a companiei, în posturi precum cel de product management & communications director şi chief marketing officer.

    Profilul CEO-ului NN Asigurări de Viaţă a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului Business MAGAZIN dedicat celor mai puternice femei din business.

  • Start-up-ul românesc care se pregăteşte pentru o finanţare de peste jumătate de milion de euro

    Ce şi-ar putea dori mai mult în această perioadă brandurile, care se confruntă cu o mare de incertitudine şi un climat de business volatil, decât să obţină din campaniile de promovare rezultate mai bune la costuri mai mici? Tehnologia face posibile aceste lucruri, iar start-up-ul local ProductLead demonstrează acest lucru.

     

    „Un brand are foarte multe date şi îi este imposibil să le proceseze doar cu un Excel, spre exemplu. Este foarte greu să proceseze tot volumul de date din offline, online şi social media cu instrumente rudimentare şi să înţeleagă care este cel mai bun conţinut, care sunt produsele şi zonele în care trebuie să ducă campaniile şi să îşi optimizeze  bugetele”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Bocai, cofondator al ProductLead. El a adăugat că platforma analizează toate aceste date prin intermediul unor algoritmi de inteligenţă artificială oferind o serie de informaţii relevante pentru un suport decizional mai bun al echipei de marketing. „Astfel, echipa poate vedea mult mai repede şi mai limpede direcţia pe care să meargă. Ne uităm în principiu la social media, dar distribuţia asset-urilor pe care le generează platforma poate fi făcută oriunde.”
    Start-up-ul ProductLead a pornit ca un spin-off din agenţia digitală Evonomix, ideea dezvoltării platformei venind în 2017.  „Ideea a venit din proiectele de e-commerce pe care le desfăşuram la acea perioadă, iar de atunci tot lucrăm la ea. Însă de atunci şi până acum am pivotat de minimum cinci ori produsul ca urmare a interacţiunilor cu piaţa şi a
    feedback-ului pe care l-am avut de la clienţi şi de la parteneri precum Facebook, LinkedIn şi TikTok”, a povestit Mihai Bocai.
    Ce este însă în prezent şi ce face ProductLead? „ProductLead este o platformă de adTech şi social analytics. Este o platformă cu care ne propunem să ajutăm echipele de marketing să obţină rezultate mult mai bune, de zece ori mai bune, cu o fracţiune din costul pe care îl au în acest moment – atât timpul şi oamenii pe care îi alocă acelor procese, cât şi bugetele pe care le au pentru publicitate.“
    Practic, platforma ProductLead ajută echipele de marketing să scaleze zona de conţinut generând conţinut relevant pentru consumatorii lor, să automatizeze procesul de distribuţie a conţinutului şi în acelaşi timp să îşi automatizeze modul de lucru cu cei care produc acel conţinut – creatori de conţinut sau microinfluenceri.
    Platforma ProductLead este vândută în regim SaaS (Software as a Service), companiile plătind un abonament lunar pentru utilizarea acesteia. Tariful abonamentelor variază între 1.000 euro şi 6.000 euro pe lună în funcţie de nivelul de complexitate al platformei care se implementează la client.
    „Modelul nostru de monetizare se bazează pe un abonament lunar pentru a avea acces la platforma noastră. Nu este o platformă propice pentru o activare unică, ci este o platformă cu care trebuie să lucrezi pe termen lung, să o setezi în interiorul organizaţiei tale şi să culegi date astfel încât să avem date pe care să optimizăm deciziile.”
    Start-up-ul are clienţi din două zone – enterprise, zonă pe care o defineşte ca fiind formată din top 10 cei mai mari jucători dintr-o geografie şi dintr-o anumită industrie, şi zona de companii mijlocii, care trebuie să aibă minimum 1,5 milioane euro venituri din vânzări online.
    „Avem clienţi din România, cât şi din străinătate – Europa, Asia, America. În prezent, circa 65% din clienţi provin de pe piaţa locală, iar restul din străinătate. Acum trecem în perioada de scalare pe pieţe externe, ţinta noastră actuală fiind zona Europei Centrale şi de Est – Ungaria, Polonia, România şi Cehia. Ne uităm şi la Europa de Vest şi prin parteneri ne uităm şi la pieţele din Asia şi America”, a menţionat Mihai Bocai.
    Printre clienţii ProductLead se numără branduri precum Samsung, Colective, Coca-Cola, Lensa, Douglas, Watchshop, BCR, Answear, Notino, Marionnaud, Henkel, Diageo, Fitbit sau F64.
    Anul acesta, start-up-ul şi-a propus să îşi crească veniturile de patru ori faţă de 2019, ţinta fiind revizuită în contextual actual al crizei cauzate de pandemia de COVID-19. „Ne-am revizuit ţinta la creşteri de patru ori, faţă de cinci ori, ca urmare a condiţiilor  actuale. Toată lumea a fost afectată de pandemie. În martie-aprilie am avut scăderi, iar la final de aprilie şi mai am început să creştem din nou. Totul este foarte volatil în această perioadă, nimeni nu ştie exact ce plan să îşi facă pentru următoarele luni”, a subliniat antreprenorul.
    Până acum, start-up-ul a atras o investiţie de la fondul local de investiţii Sparking Capital, iar în prezent se află în discuţii avansate pentru atragerea unei noi runde de finanţare, care se va ridica la circa 600.000-750.000 euro.
    „Ne pregătim pentru următoarea rundă de finanţare. Este tot o rundă de tip, iar în prezent nevoia noastră de finanţare este între 600.000 şi 750.000 euro, sumă care să ne ajungă pentru a dezvolta planul pe care îl avem pentru următoarele 18 luni. Suntem deja în discuţii avansate cu mai multe fonduri de investiţii, nu doar din România“, a precizat cofondatorul ProductLead. El a adăugat că în prezent caută un fond care să aibă în portofoliu businessuri complementare cu cel al ProductLead. „Ne uităm la fonduri care să vină şi cu altceva în afară de bani. Sincer, în acest moment în piaţă, chiar dacă este criză, nu este greu să faci rost de astfel de sume dacă ai un produs bun, o echipă bună, în schimb este mai greu să găseşti un fond care să vină cu know-how, cu sinergii – să aibă în portofoliu investiţii cu care să poţi face parteneriate şi să creşti împreună cu acele businessuri. Ne uităm şi la acest aspect, nu doar la bani.“
    Până în prezent, fondatorii start-up-ului au discutat cu peste 25 de fonduri, majoritatea din străinătate, faţă de circa 10 fonduri în cazul primei investiţii atrase. „În prima rundă de investiţii nu ne-am uitat foarte atent la portofoliul de investiţii, ci la partenerii din fondul respectiv – ce au făcut, ce background au şi cum ne pot ajuta. De data aceasta ne uităm însă foarte atent la portofoliul de investiţii. Degeaba mă duc spre exemplu să iau bani de la un fond care a investit strict pe agricultură, sau în altfel de businessuri care sunt cu totul diferite faţă de zona în care activăm noi.“
    În ceea ce priveşte echipa ProductLead, aceasta este formată în prezent din 10 oameni, iar start-up-ul recrutează acum activ pe zona de dezvoltare software şi vânzări. „Echipa a pornit ca un spin-off din agenţia digitală, dar acum este formată 65% din angajaţi noi.”

    ProductLead
    Ce face? Platformă software pentru marketing
    Necesar de finanţare: circa 600.000-750.000 euro
    Invitat: Mihai Bocai, cofondator al ProductLead

    Jobful
    Ce face? Platformă online de recrutare
    Finanţare primită până acum: 250.000 euro
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful 

    XeoSmartHome
    Ce face? Soluţii IoT pentru activităţi casnice
    Invitat: Claudiu Neamţu, fondator al XeoSmartHome

    Medicalo
    Ce face? Sistem de management al pacienţilor externaţi
    Finanţare atrasă până acum: 200.000 lei
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 lei
    Invitat: Andreea Porumb, fondator şi CEO al Medicalo 

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Ioana Gorgăneanu, Mastercard România: „Contează întotdeauna decenţa şi respectul cu care îi tratezi pe ceilalţi, căci vei primi acelaşi lucru”

    Începând cu data de 1 octombrie 2019, rolul Ioanei Gorgăneanu în cadrul companiei Mastercard s-a diversificat prin preluarea unor responsabilităţi regionale, cu rol strategic pentru dezvoltarea businessului, „care includ consolidarea relevanţei produselor şi serviciilor companiei, de tip «business to business to consumer», atât prin comunicare, cât şi prin soluţii integrate şi eficiente”, după cum explică chiar ea. Pentru anul în curs, nu şi-a fixat obiective punctuale, dar şi-a propus să aibă aceeaşi putere de viaţă şi energie, încât să se bucure de toate lucrurile bune şi oportunităţile care vin în calea sa, dar şi să se concentreze pe oamenii din echipa pe care o conduce. Ioana Gorgăneanu spune că nu a simţit vreodată că este tratată diferit pentru că este femeie pe parcursul carierei sale şi crede că în anumite industrii ponderea inegală dintre bărbaţi şi femei este influenţată strict de abilităţile fizice. În opinia sa, atât femeile cât şi bărbaţii sunt înzestraţi, în egală măsură, cu calităţi de leadership, valenţele fiind influenţate de caracterul şi experienţa personală a fiecăruia, dar şi de gradul de disponibilitate. Ioana Gorgăneanu spune că, pe măsură ce a înaintat în vârstă, a realizat că viaţa personală şi profesională sunt inseparabile: „Încă de la primele joburi, am trăit cu pasiune cele două ipostaze, iar astăzi abordarea este neschimbată. Sunt de părere că, dacă unul din cele două planuri nu lasă spaţiu de desfăşurare celuilalt, atunci înţelept este să faci un pas în spate şi să-ţi regăseşti sau să-ţi construieşti o modalitate prin care să simţi satisfacţia dorită pe ambele planuri”. 

  • AirBnb de România. Cum au reuşit trei tineri români să lanseze pe piaţa locală o platformă de rezervări care rivalizează cu site-uri cunoscute de profil

    Mihai Bârsan, fostul vicepreşedintele de marketing al producătorului de bere Ursus, s-a asociat cu Raluca şi Bogdan Jianu pentru a dezvolta pe piaţa locală proiectul Epic Visits, ce ar urma să fie lansat oficial la începutul lunii iulie. Cum le-a venit ideea? Cu ce se vor diferenţia pe piaţă? Ce parteneri caută? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care cei trei antreprenori au oferit răspuns.
    Dacă pentru Mihai Bârsan aceasta este prima încercare antreprenorială, pentru Raluca şi Bogdan este vorba de al doilea pariu.
    „Noi am lansat şi Ferestroika, un proiect muzeal ce încearcă să recreeze experienţa anilor ’80 în România comunistă”, spune Raluca Jianu. Ea şi-a construit cariera în comunicare şi marketing, iniţial lucrând în domeniul culturii. Mai exact a lucrat şapte ani pentru festivalul TIFF, ultima poziţie deţinută fiind aceea de head of communication. Apoi s-a mutat în agenţie, iar ulterior la Impact Hub, unde s-a ocupat de lansarea proiectului Startarium. „Aşa am prins de fapt gustul antreprenoriatului, iar în 2019 am lansat Ferestroika.” Raluca şi Bogdan Jianu au plecat de la ideea de a organiza o cină comunistă, însă au ajuns la un proiect muzeal unde se pot organiza tururi ghidate, cine, dar unde se poate şi înnopta.
    „Ne-am gândit mult unde să facem acest lucru şi am ales apartamentul bunicilor mei, unde eu am şi copilărit.” În timp au adunat obiecte evocatoare precum sifoane sau hârtie igienică din anii ’70 şi au reuşit să contureze spaţiul.
    „Acest proiect ne-a învăţat însă că pe platformele de rezervări nu eşti vizibil şi greu te faci remarcat, mai ales dacă eşti la început şi ai un proiect diferit. Experienţa noastră în marketing şi comunicare ne-a ajutat, organizând o campanie online, cu resurse proprii. Astfel, sub 10% din rezervări vin de pe platformele tradiţionale, majoritatea vizitatorilor contactându-ne direct”, povesteşte Bogdan Jianu. El lucrează de peste 15 ani în marketing şi publicitate, primii şapte ani fiind în agenţie. Apoi a trecut la Pernod Ricard, unde a fost timp de patru ani brand manager al unor băuturi spirtoase. Iar de patru ani şi jumătate se ocupă de o serie de mărci din portofoliul producătorului de bere Ursus. Acolo l-a cunoscut şi pe Mihai Bârsan. „Eu am pornit în antreprenoriat de la deviza «Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume».”Am văzut că mulţi dintre turiştii care vin în România văd doar centrul vechi şi nu înţeleg mare lucru din istoria noastră. Aşa ne-am dat seama că există o zonă nevalorificată în piaţă, cea a cazărilor memorabile, unde primează experienţa, nu preţul.”
    În august 2019 au început să contureze Epic Visits, o platformă pentru proprietarii de spaţii valoroase. Ba mai mult, au participat la un program de preaccelerare – StepFWD – organizat de Codette şi TechHub Bucharest în parteneriat cu Google for Startups şi susţinut de Ambasada Statelor Unite în România. După program, Raluca şi Bogdan au început să cocheteze cu gândul de a atrage un al treilea antreprenor, pe cineva cu experienţă în business development.
    „Discutam cu Mihai şi-i mai ceream sfaturi. Nu am mers către el să-i propun proiectul, însă asocierea s-a făcut natural.”
    Mihai Bârsan a plecat de la Ursus în ianuarie 2019, după 13 ani. A plecat, spune el, pentru că perspectivele de creştere erau internaţionale, nu locale, iar el voia să rămână în România. De altfel a fost plecat anterior şi s-a întors.
    „Aici îmi bate inima. Aveam de ales: să mă pensionez de la Ursus sau să fac altceva. Din ianuarie 2019 am luat-o de la zero, nu aveam un business în minte, am fost corporatist convins. M-au găsit proiectele pe mine însă, am făcut consultanţă pentru branduri româneşti precum Therme, Untold, Neversea sau Zarea.” În această perioadă, spune el, a cunoscut modele noi de business şi a văzut cum poţi face lucruri fără bugete impresionante.
    Apoi, a ales să se implice în proiectul Epic Visits din trei motive. „E o nevoie neadresată în piaţă – cu potenţial atât local, cât şi global -, există o reţetă financiară viabilă şi există oameni care sunt implicaţi şi energici. E un business care are potenţial să devină unul dintre unicornii României”, explică el făcând referire la companiile evaluate la peste 1 miliard de euro.
    Platforma Epic Visits urmează să fie lansată pe 1 iulie cu o primă listă de spaţii de cazare care corespund criteriilor legate de design, poveste, temă. Acum cei trei sunt în etapa în care discută cu proprietarii de case de oaspeţi, întâi pe mail sau la telefon, unde le povestesc despre proiect. Urmează vizita pentru a se convinge că spaţiile corespund. Etapa următoare este cea de listare şi parteneriat.
    Modelul de business presupune o taxă la fiecare rezervare, plus un abonament lunar ce începe de la 10 euro şi presupune o serie de servicii. „În funcţie de nevoi, oferim servicii foto, video sau de comunicare.”
    Din cercetarea realizată de cei trei antreprenori, există între 1.000 şi 1.200 de locuri memorabile în România, echivalentul a 5% din toate spaţiile listate pe platforma Booking.com.
    „Nu vrem să ne extindem mai mult. Am început discuţiile, iar feedbackul iniţial e pozitiv. Contextul actual e dificil pentru turism, astfel că această platformă poate fi o oportunitate de dezvoltare pentru micii antreprenori”, spune Raluca Jianu.
    Dintre cazările care ar fi potrivite ea menţionează castelul de lut Valea Zânelor, Ferestroika sau proprietăţile de tip glamping. Astfel, trebuie să existe o idee centrală, o temă a spaţiului, regăsită în design. E nevoie de un proiect autentic, care are o poveste, şi este nevoie de factorul epic, fie că e vorba de privelişte sau de un obiect de design.
    Site-ul va porni iniţial cu 20-30 de proprietăţi pentru a creşte la 1.000 până la finalul anului sau în prima parte din 2021. „Curatorierea durează. Vrem să construim Epic Visits ca o platformă inspiraţională, unde oamenii vor putea căuta în funcţie de tematica experienţei, de geografie, de preţ. Iniţial ne adresăm românilor şi vrem să lansăm vara aceasta proiectul pentru a susţine turismul local. Pandemia a dat oamenilor noi motive pentru a descoperi România. Ne gândim să ne extindem, dar pentru moment ne concentrăm pe România”, spun cei trei fondatori.
    Proiectul se adresează acelor turişti exploratori, oameni care călătoresc independent, care sunt educaţi, au venituri peste medie şi caută să se îmbogăţească din punct de vedere cultural. „Există un segment global de astfel de clienţi care e prezent şi în România, mai ales în urban. Turismul-experienţă era în tendinţe şi înainte de criză şi va continua să fie. Noi vrem ca una din trei rezervări făcute la proprietăţile din segmentul nostru să se facă prin noi”, conchid cei trei fondatori.

  • Frica de a-ţi pierde jobul va creşte, pentru că nu vor exista prea multe alternative de a-ţi găsi altul

    Pe locul trei se află stresul zilnic de a avea răspunsuri la întrebări care nu au răspuns: când revin la birou, ce fac cu copiii dacă nu mai merg la şcoală, unde-mi petrec vacanţa, când şi cum voi putea să mă întâlnesc cu prietenii etc.
    Conform unui studiu al eJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, 50% din participanţii la un studiu derulat zilele acestea cred că în următoarele 12 luni îşi vor schimba locul de muncă, fie pentru că au rămas fără job, fie pentru că firma nu le mai poate îndeplini aşteptările profesionale.
    10% dintre participanţii la studiu cred că vor fi daţi afară în următorul an, 11% cred că le va fi redus salariul sau pachetul de beneficii extrasalariale, 12% cred că vor fi promovaţi, 7% sunt deschişi să îşi deschidă firme în următoarele 12 luni, iar 14% cred că această criză nu le va schimba cu nimic viaţa profesională.
    Domeniile care sunt cel mai stabile şi care vor traversa cel mai bine criza sunt IT-ul, bankingul, retailul şi farma.
    Cei care au participat la studiu spun că deja au fost nevoiţi să renunţe la o parte dintre planurile profesionale pe care le aveau: 27% voiau să îşi schimbe jobul, 26% se aşteptau la o promovare şi o majorare salarială, iar intenţia de a urma cursuri de reconversie profesională, de a-şi deschide un business sau de a se muta în altă ţară au ieşit de pe agendă.
    Revenind la pierderea jobului, această temere va câştiga tot mai mult teren în România, mai ales la generaţiile decreţeilor şi millennials, care au intrat pe piaţa muncii între 1990 şi 2010.
    Aceste generaţii au deja o vechime cuprinsă între 10 şi
    30 de ani de piaţa muncii.
    Pentru cei care au între 20 şi 30 de ani vechime nu mai există cale de întors; mai ales pentru cei care au 30 de ani vechime, pensia este mai aproape decât o eventuală reconversie profesională.
    Cei care au reuşit să ocupe poziţii bune în companii au ajuns la un anumit nivel atât din punctul de vedere al poziţiei, statusului social, cât şi al veniturilor. Mulţi sunt conştienţi că dacă şi-ar pierde jobul nu vor mai găsi altul la fel, care să îndeplinească în acelaşi timp cele două condiţii.
    Companiile preferă oameni tineri, mai tehnologizaţi, mai adaptaţi la trendurile vremii, în detrimentul experienţei şi al părului cărunt.
    La 40-50 de ani este foarte greu să te specializezi, să zicem în IT, un sector care are viitor şi unde veniturile sunt mari.
    Niciun HR nu riscă să vină în faţa unei echipe cu oameni de 20-30 de ani cu un nou angajat care are 50 de ani. Nici nu ştii care este formula de adresare.
    În criza de acum 10 ani, România a pierdut 700.000 de locuri de muncă, pe care le-a recuperat foarte greu sau chiar deloc. Spre exemplu, în sectorul privat nici acum nu s-au recuperat 400.000 de locuri de muncă, deşi businessurile şi economia au crescut susţinut.
    Când a venit criza în 2009 – 2010, foarte mulţi şi-au găsit de lucru în afară – în Europa, în SUA, în Canada etc. În aceste zone, economiile şi-au revenit destul de repede, iar piaţa forţei de muncă era extrem de activă. Această situaţie a făcut ca în fiecare an 200.000 de români, activi, cu şcoală sau fără şcoală, să plece din ţară.
    Acum situaţia s-a schimbat radical, pentru că şi marile companii sunt afectate de această criză şi se vor confrunta cu zeci de milioane de şomeri. Spre exemplu, în America sunt deja 33 de milioane de şomeri, iar în Europa previziunile indică 60 de milioane de şomeri.
    Marile companii se vor ocupa de restructurare în următorii ani, pentru a încerca să supravieţuiască acestei crize.
    În România, estimările indică 1 milion de şomeri, care îşi vor căuta un loc de muncă, iar acesta va fi greu de găsit în lipsa unor investiţii atât publice, cât şi private.
    În ultimii cinci ani, economia a trăit din consum şi foarte puţin din investiţii noi, ceea ce a făcut ca joburile înfiinţate să fie mai degrabă în retail, decât în industrie sau servicii.
    Când eşti tânăr şi ai viaţa înainte, iar globalizarea era o poartă extraordinară, nimeni nu-şi punea problema că nu-şi va găsi un job.
    Acum paradigma se schimbă, iar temerea că-ţi vei pierde jobul va câştiga teren, mai ales că alternativele vor fi din ce în ce mai reduse.
    Acesta este un trend care va schimba foarte multe lucruri în viaţa socială şi politică din România. 

  • Paula Negrea, fondatoarea brandului de pantofi personalizaţi Lumea la Picioare: Am pierdut o lună de vânzări în vârf de sezon şi un an de vânzări pentru nunţi

    Paula Negrea, 33 ani, fostă jurnalistă, a fondat brandul de pantofi personalizaţi Lumea la Picioare, iar businessul a ajuns în 2019 la 100.000 de euro. 

    Brandul aduce laolaltă munca a două generaţii, astfel că producerea efectivă a pantofilor este realizată de către oameni din „şcoala veche“, iar de partea de marketing se ocupă „milenialii şi zeţii“.

    „Producţia o facem în România, bazându-ne pe piele şi accesorii din Italia, cu artizanii noştri locali. Lumea la Picioare pune laolaltă talentele a două generaţii, practic, într-un e-shop. Reuneşte oamenii de produs din ateliere, cu oamenii de stil, marketing şi client din digital. E un brand care produce şi livrează pantofi personalizaţi în spiritul fiecărei cliente“, spune Paula Negrea.

    După un 2019 conform planurilor, pentru anul acesta estimările privind businessul sunt dificil de făcut la momentul actual având în vedere impactul pe care l-a avut criza generată de pandemia de COVID-19 asupra afacerii. Timp de o lună, din 15 martie până în 15 aprilie, pro­ducţia de pantofi a fost oprită, iar angajaţii au stat acasă. După perioada sărbătorilor de Paşte, oa­menii şi-au dorit să revină la muncă, iar acest lu­cru a putut fi posibil prin luarea unor măsuri stric­te cu privire la igienă. „Din 15 martie în 15 a­pri­­lie, producţia a fost închisă şi artizanii au stat acasă, în siguranţă. Am ales să inactivăm e-shopul pentru cum­pă­rare, să nu mai preluăm comenzi şi să nu mai insi­stăm pe comunicări comerciale. Să fim pur şi simplu oameni. Şi să ne adaptăm din mers. Am pierdut o lună de vânzări în vârf de se­zon, convenţional. Am pierdut şi un an de vân­zări pentru nunţi“, adaugă Paula Negrea.

    Odată cu reluarea activităţii şi comenzile au început să apară, iar fondatoarea Lumea la Picioare este de părere că oamenii au început în această perioadă să pună mai multă valoare pe munca depusă din spatele produsului.

    Businessul a fost fondat în anul 2015, iar de atunci în fiecare an investiţiile s-au ridicat la 20.000 euro atât în produsele vândute, cât şi în tehnologie şi marketing. Produsele Lumea la Picioare sunt vândute prin intermediul ecommerce-ului, care a avut foarte mult de câştigat în această perioadă.

    „Din 2020, vom vinde produsele noastre şi în alte ecosisteme decât în propriul eshop. Vom testa modelele bestseller Lumea la Picioare în eshop-uri mari din Europa. Vom testa modelele bride în showroom-urile unor producători de rochii de mireasă din România. Vrem să înţelegem cum e primită ideea personalizării în rândul mireselor millenials şi Z, de la care ne aşteptăm să fie mult mai experimentale“, spune Paula Negrea.

    Fondatoarea Lumea la Picioare este de părere că în perioada postpandemică produsele personalizate vor fi printre cele mai preferate de către consumatori pentru că acestea aduc un plus de valoare faţă de cele comercializate de către retaileri. „Este colecţionabil, nu încă ceva aruncat în dulap şi, în final, deci o risipă“.

     

  • Start-up-ul românesc înfiinţat de doi tineri care are acum clienţi din Fortune 500

    Am încheiat prima rundă de investiţii de la business angels la finalul anului 2014 în contextul în care veneam cu ceva nou, palpabil. Primii bani i-am luat de la trei business angel: Mălin Iulian Ştefănescu – el a condus runda de investiţii –, Dan Temelie şi Radu Atanasiu. Ei sunt primii care au avut încredere în business”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Cernat, CEO şi cofondator al SmartDreamers. El a demarat proiectul alături de Mihai Ceuşan şi Marius Huza, SmartDreamers funcţionând la început pe modelul de business „social media recruitment”, respectiv pe cel de platformă de joburi. La doi ani de la prima finanţare obţinută de la investitori de tip business angel, start-up-ul a reuşit să atragă o a doua investiţie, de 700.000 euro, de data aceasta din partea fondului 3TS Capital Partners.
    „Aveam deja primii clienţi în Ungaria, eram un jucător regional, dar cea mai mare parte, undeva la 90% din venituri erau generate în continuare de clienţii din România. La momentul respectiv am spus: «OK, după ce luăm investiţia vom creşte, va fi totul perfect». Nu a fost aşa. Intram din ce în ce mai mult în concurenţă cu celelalte platforme de joburi. Spre exemplu în Ungaria şi în toate ţările din Europa este acelaşi profil de piaţă: există un jucător care are monopol pe platformele de joburi. România, cu eJobs şi Bestjobs, este în regiune singura excepţie de duopol, nu de monopol. În Ungaria este un jucător care are peste 90% din piaţă”, a relatat Adrian Cernat, adăugând că SmartDreamers era percepută astfel ca un competitor şi nu ca o alternativă pentru BestJobs şi eJobs.
    „Nu ne-a convenit deloc modelul acesta, nu era OK, era clar că nu aveam scalabilitate şi am spus că este clar că trebuie să facem o modificare astfel încât să renunţăm total la ideea de platformă de joburi şi să ne concentrăm pe un produs de tip software ca un serviciu în social media, şi am făcut acest lucru în 2018. La început am mers în paralel cu ambele idei.” Start-up-ul a validat noua direcţie de business, iar de anul trecut funcţionează strict pe modelul SaaS (Software as a Service), SmartDreamers fiind în prezent soluţie automatizată de marketing care ajută companiile să abordeze recrutarea ca un proces de vânzare.
    Start-up-ul a reuşit să semneze primele contracte cu clienţi la nivel global la finalul anului 2018, iar anul trecut a atras în portofoliu şi primul client din topul Fortune al celor mai mari 500 de companii din lume.
    „Am reuşit să semnăm primul client din lista Fortune 500 – cu L’Oréal, în Paris. Asta s-a întâmplat la începutul lui 2019. Procesul de vânzare către L’Oréal a fost unul clasic. În spate sunt sute, mii de e-mailuri trimise şi proceduri către companii cărora le spuneam că suntem o companie de soft şi le explicam ce facem. În final, L’Oréal a fost una dintre companiile care au considerat interesant produsul şi a stabilit o întâlnire cu noi. Am avut o primă întâlnire în Paris, a doua, a treia, a patra şi în final am reuşit să batem palma“, a explicat Adrian Cernat, menţionând că semnarea contractului cu unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetic şi machiaj a reprezentat o validare a noului model de business.
    „A fost foarte important pentru noi pentru că aveam un client care valida modelul nou şi feedbackul a fost foarte bun pe parcursul colaborării. După care a apărut al doilea client din Fortune 500, Siemens Singapore, au apărut clienţi regionali, spre exemplu Coca-Cola Hellenic, cu care lucrăm în patru ţări sau Temenos. Am reuşit să aducem nume mari în portofoliu.“ În prezent, peste jumătate (65%) din veniturile SmartDreamers sunt generate de clienţii din străinătate. Anul trecut, start-up-ul a înregistrat venituri totale brute de 1,5 milioane de euro. La final de 2020 aşteaptă venituri de circa 2,5 milioane de euro. Nu suntem profitabili, nu ne uităm la profitabilitate pe termen scurt, mediu, ci pe termen lung”, a precizat CEO-ul şi cofondatorul SmartDreamers. 
    Modelul de business SaaS presupune plata serviciilor ca abonament pe o perioadă de un an. „Preţul este per echipă şi începe de la 35.000 de euro per echipă, dar avem clienţi care plătesc mai mult de 100.000 de euro. Media sumei plătite este undeva spre 50.000 de euro per companie”, a punctat el.
    Din totalul finanţărilor obţinute până acum de SmartDreamers (2,2 mil. euro) de la business angels, 3TS Capital şi Gapminder, aproximativ 60% din bani au fost alocaţi modelulului vechi de business, iar restul noului model de business.  
    Anul acesta, start-up-ul se pregăteşte pentru o nouă rundă de finanţare. „În 2019 nu am ridicat o altă rundă de finanţare, ultima a fost în noiembrie 2018, de la Gapminder cu follow-on de la 3TS. (…) Suntem în discuţii ca orice alt start-up. Foarte probabil în 2020 vom avea o investiţie, rămâne de văzut la ce valoare, ne uităm la un timing optim”, a punctat Adrian Cernat.  El a adăugat că la ultima rundă de finanţare compania a fost evaluată la aproximativ 7 mil. euro. „Nu eu evaluez compania, ci investitorul extern. Deci este o variabilă care ţine de cei din extern care pun banii şi spun: Consider că compania ta valorează atât. Ultima evaluare conform datelor de la ONRC a fost de 6,8 milioane de euro. A fost de mult. Astăzi o nouă validare pe evaluare o poate face doar un nou investitor”.

    Proiect: WindOne
    Ce face? Soluţii de digitalizare pentru industria de securitate fizică
    Invitat: Ionel Popa, managing partner WindOne

    Proiect: Creasoft
    Ce face? Sistem de pontaj wireless
    Investiţie iniţială: 500.000 euro
    Venituri generate anul trecut de sistemul de pontaj wireless: 2 milioane lei
    Invitat: Adrian Dinu, fondator Creasoft

    Proiect: miioSMILE
    Ce face? Aplicaţie de comunicare între stomatologi şi tehnicieni dentari
    Investiţia iniţială: 10-15.000 euro
    Finanţare obţinută până acum: 25.000 euro
    Evaluare proiect: minimum 500.000 euro
    Invitat: Gilbert Vasile, CEO şi cofondator al miioSMILE

    Proiect: Beez
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 1,6 milioane euro
    Invitat: Vasile Tămaş, cofondator al Beez

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Ce trenduri se remarcă în marketingul digital din România anul acesta

    Numărul de utilizatori de internet şi de cumpărători online din România este încă la un nivel care ne arată că piaţa nu este matură, dar creşterea este tot mai evidentă de la un an la altul. Conform raportului GPeC, piaţa de eCommerce din România a ajuns la 4,3 miliarde de EUR la final de 2019, iar conform datelor IAB România piaţa de publicitate online a depăşit 50 de milioane de EUR. Cea mai mare parte a bugetelor de marketing online sunt  îndreptate către Google şi Facebook, dar Instagram şi Youtube încep şi ele să acapareze o felie importantă. Formatele video şi animaţiile capătă şi ele teren, iar sfatul specialiştilor în domeniu este că cele mai performante sunt creaţiile scurte, concise, care ies în evidenţă şi pun punctul pe „i”. Tendinţa este din ce în ce mai mult de folosire a automatizărilor în digital marketing, iar agenţiile şi specialiştii îşi concentrează atenţia înspre a învăţa din ce în ce mai bine cum să se folosească de automatizări pentru a obţine rezultate mai bune din campaniile lor.

    Cea mai mare parte a bugetelor se îndreaptă către Google Ads, dar felia ocupată de Facebook  Ads este şi ea în creştere de la un an la altul. Google a câştigat teren, tocmai pentru că Google Ads se îmbină foarte bine cu procesul activ de găsire a unui produs sau a unei informaţii, clientul se află deja într-un mod proactiv de căutare a produsului sau a respectivei informaţii, iar asta se observă şi din faptul că rata medie de click pe Google Ads este de 3 ori mai ridicată decât rata medie de click pe Facebook Ads.

    Dacă numărul de utilizatori Facebook din România este trecut de 10 milioane, Instagram abia acum a ajuns la 3,6 milioane de utilizatori români. Totuşi, tendinţa este clar de creştere accelerată în cazul Instagram, ceea ce face ca şi bugetele acordate Instagram Ads şi influencer marketing prin Instagram să crească. „Dacă până acum, Facebook şi Google Ads erau principalele canale de marketing online către care erau îndreptate bugetele de digital, Instagram Ads şi Youtube Ads au început să prindă teren anul trecut odată cu creşterea numărului de utilizatori activi ai Instagram şi Youtube”, observă Robert Dumitru – digital marketing coordinator MTH Digital.

    Dacă pe Facebook, split-ul între bărbaţi şi femei este aproximativ egal, pe Instagram femeile sunt 55% din audienţa din România, iar 75% din audienţă are vârsta sub 35 de ani, conform datelor puse la dispoziţie de Facebook Ad Manager. Prin urmare, brandurile care se adresează tinerilor şi care vând produse din categoria fashion, beauty sau lifestyle, nu pot ignora Instagram.

    Bugetele care se îndreaptă către canalele de marketing online variază foarte mult în funcţie de nivelul de business. „Dacă un startup va investi undeva la aproximativ 500 de euro pe lună, business-urile de nivel mediu vor aloca un buget între 1.000 şi 10.000 de  euro pe lună către canalele de marketing online în funcţie de categoria de piaţă pe care activează. La polul opus, afacerile mature şi, mai ales, business-urile cu ADN digital vor aloca bugete de câteva zeci de mii de EUR pe lună în digital marketing ”, explică Anca Toma – head of digital MTH Digital.

    Majoritar, utilizatorii din România folosesc internetul şi chiar fac cumpărături online de pe device-uri mobile. Ca urmare, într-acolo se îndreaptă şi cea mai mare parte a bugetelor de digital marketing. „Dacă ne uităm la magazinele online cu care lucrăm, putem spune că peste 80% dintre bugete sunt cheltuite targetând utilizatori care navighează de pe device-uri mobile”, completează Anca Toma.

    Ca urmare, site-urile fiind din ce în ce mai aglomerate şi concurenţa fiind din ce în ce mai mare, costurile cresc şi ele. Cele mai bune rezultate sunt obţinute de creaţiile şi campaniile de marketing concise, uşor de înţeles, care spun repede şi scurt ce au de spus. “În digital marketing este important să vii mereu cu ceva nou şi inovator pentru a atrage atenţia. Dar la fel de important este ca această creativitate să se împletească cu mesajele directe, concise şi uşor de înţeles. Clientul final nu are timp să înţeleagă un mesaj indirect sau transmis anevoios, iar lupta pentru atenţia acestui client este din ce în ce mai acerbă. Ca urmare, războiul va fi câştigat de companiile care se concentrează pe simplitate.” ne explică Theodor Encescu, graphic design coordinator MTH Digital.

    Deşi cele mai bune rezultate din punct de vedere al ratei de click sunt încă obţinute de obicei de formatele statice care au un mesaj „catchy” şi uşor de înţeles, formatele interactive capătă tot mai mult teren în lupta pentru atenţia clientului. „În 2019, aproximativ 25% dintre creaţiile realizate de MTH Digital au fost formate animate şi video ca urmare a creşterii cererii pentru acest tip de creaţii” completează Theodor Encescu.

    Tendinţa Google, Facebook, Youtube şi Instagram este de a incorpora din ce în ce mai mult machine learning şi inteligenţă artificială în partea de setare a campaniilor. Automatizările pot fi folosite atât în zona de targetare eficientă a audienţei, cât şi în zona de licitaţie şi creaţie a campaniilor. Spre exemplu, algoritmii ne pot spune în ce momente ale zilei şi  în ce contexte, pe ce site-uri ar fi mai bine să servim o anumită reclamă unui client, dar şi care client ar putea fi mai dispus să dea click pe bannerul nostru. „Putem inclusiv să facem un test şi să urcăm 2 reclame – una roşie şi una verde. Ştiind date despre audienţa noastră, algoritmul poate decide să servească reclama verde unui vizitator şi reclama roşie altui vizitator. Agenţiile şi specialiştii din digital marketing sunt ajutate acum de inteligenţa artificială incorporată de Google, Facebook, Youtube şi Instagram Ads să eficientizeze modul în care targetează şi creează campaniile, scutind timp şi optimizând mai bine bugetele clienţilor pentru a obţine rezultate eficiente. Părerea mea este că nu ar trebui să ne ferim de tehnologie, ci să învăţăm să o folosim pentru a creşte eficienţa campaniilor create” explică Robert Dumitru.

    MTH Digital este o agenţie de digital marketing înfiinţată în 2015, care funcţionează ca un departament de marketing online full-service, având în echipa sa de 12 specialişti în digital marketing atât echipe de performance marketing, cât şi echipe de creaţie grafică, copywriting şi content.

  • Un nou serviciu de digital marketing pentru magazinele online din piaţa locală

    Blugento, companie clujeană specializată în furnizarea de soluţii de eCommerce bazate pe platforma Magento, lansează Zéa, agenţia de digital marketing în eCommerce dedicată magazinelor online partenere. Agenţia funcţionează ca un serviciu ce poate fi accesat de magazinele online din reţeaua Blugento şi răspunde nevoilor acestora de creştere a business-ului prin strategii de marketing digital performante şi eficiente, într-o piaţă de eCommerce tot mai competitivă.

    În primul an de la lansare, Blugento estimează că aproximativ 40 de clienţi companii mari vor implementa soluţiile agenţiei de digital marketing Zéa, iar vânzările acestor companii ar putea creşte cu până la 50%, în urma campaniilor derulate. „Creşterea în online a unui proiect ţine de strategia de business a antreprenorului. Porneşte de la setarea KPI-ului pe întreaga afacere în general, iar noi trebuie să identificăm care sunt obiectivele de creştere, pe ce tip de produse şi pentru ce audienţă, să facem ca cifrele să aibă sens în planul de business al antreprenorului sau chiar să construim acest plan de business şi, ţinând cont de adaosul comercial practicat, de veniturile pe care le poate genera, de profitabilitate, să inserăm strategii de comunicare eficiente pentru atingerea obiectivelor respective”, spune Sandu Băbăşan, CEO Blugento.

    Noul serviciu poate fi accesat pe bază de abonament şi este complet personalizat, abordarea Blugento fiind una directă, ce presupune implicare imersivă în toate procesele de business, cu efect pe termen lung şi cu impact pozitiv în toate procesele de business ale clienţilor.
    Un alt avantaj competitiv al noului serviciu este experienţa directă în toate stagiile vânzării online şi pe orice verticală în care eCommerce-ul are impact: de la produse fizice în industria de fashion, beauty şi luxury, până la produse digitale cu vânzare recurentă.

    „Zéa are o poziţionare unică în piaţă şi datorită faptului că managerii de proiecte ai agenţiei interacţionează în mod natural cu echipa tehnică a Blugento, astfel putând deservi clienţii într-un mod eficient şi rapid”, spune Lorand Minyo, Head of Marketing Blugento. Serviciul include auditul şi managementul campaniilor de advertising pe Google, Facebook, Instagram şi Linkedin cu obiective clare de optimizare a conversiei, campaniile fiind create şi administrate 100% in-house, de la copywriting şi vizuale, până la modificarea granulară a acestora în funcţie de reacţia concurenţei şi condiţiile de piaţă.

    Echipa Zéa se ocupă şi de crearea şi managementul conţinutului social media pentru clienţii Blugento, de la postări organice la Facebook şi Instagram Stories, astfel încât aceştia pot delega toate activităţile de marketing digital către agenţie pentru a atinge rezultatele agreate.
    Zéa se alătură astfel celorlalte servicii oferite de Blugento prin care clienţii pot crea şi administra magazinele online, pot automatiza procesele de vânzare online, pot  automatiza marketingul digital prin unelte specifice şi pot gestiona experienţa de shopping online a utilizatorilor.

  • A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie

    „Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.

    În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.

    Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.

    „Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.

    În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
    „În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
    Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.

    CV de bucătar

    Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
     
    „La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu.