Tag: mandat

  • Impozitul pe gospodărie revine în actualitate. Liviu Dragnea: „Impozitul pe gospodarie trebuie să fie implementat în acest mandat”

    Şeful PSD speră chiar ca această nouă taxă să se aplice din 2019. Specialiştii în domeniul fiscalităţii spun însă că măsura nu îşi are rostul, mai ales că, în acest moment, ANAF nici macar nu are capacitatea tehnică să proceseze milioane de declaraţii, informează digi24.ro

    Liviu Dragnea: „Impozitul pe gospodarie trebuie să fie implementat în acest mandat”.

    Cristian Păun, profesor de economie: Are două mari probleme: o problemă de definişie a conceptului de gospodărie: ce e aia gospodărie, câte rude. A doua problemă e legată de faptul că fiecare dintre noi va trebui să îşi declare aceste venituri indiferent dacă sunt de natură salarială pentru cea mai mare parte dintre români. Adica ele se află înregistrate in contabilitatea firmelor care ne raportează aceste salarii.

    În plus, consultanţii fiscali atrag atenţia că, în acest moment, ANAF nu are capacitatea tehnică să proceseze atâtea milioane de declaraţii.

    Noul sistem de impozitare ar urma modelul american şi ar însemna ca, la finalul unui an, fiecare gospodărie să-şi declare veniturile obţinute în 12 luni.

  • Provizoratul la conducerea Nuclearelectrica a fost prelungit cu încă 4 luni

    Cosmin Ghiţă a înlocuit-o, la începutul lunii septembrie, pe Daniela Lulache la conducerea Nuclearelectrica, pentru 4 luni. Cosmin Ghiţă este preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale a Uraniului, precum şi consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului. Între 2015 şi 2017 a fost partener la firma de consultanţă în energie şi resurse naturale Amerocap. A mai lucrat pentru compania de dispozitive medicale Medtronic şi pentru compania petrolieră Chevron.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Provizoratul la conducerea Nuclearelectrica a fost prelungit cu încă 4 luni

    Cosmin Ghiţă a înlocuit-o, la începutul lunii septembrie, pe Daniela Lulache la conducerea Nuclearelectrica, pentru 4 luni. Cosmin Ghiţă este preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale a Uraniului, precum şi consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului. Între 2015 şi 2017 a fost partener la firma de consultanţă în energie şi resurse naturale Amerocap. A mai lucrat pentru compania de dispozitive medicale Medtronic şi pentru compania petrolieră Chevron.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii UE au aprobat începerea următoarei faze a discuţiilor despre Brexit

    Acest anunţ înseamnă că negocierile pot avansa la relaţia pe termen lung dintre Marea Britanie şi UE, din punct de vedere comercial şi al securităţii. Tusk a felicitat-o public pe Theresa May pentru succesul înregistrat la tratative.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Important e ce laşi în urmă

    Aş vrea să încep prin a spune că numele meu complet este Simion Ioan şi nu Simion Ionuţ; am ales această variantă – Ionuţ – pentru că aşa m-a strigat mama mea, deşi eu sunt foarte mândru de Ioan”, spune şeful PwC, prezent în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO. „Dar chiar dacă preţuiesc foarte mult numele de Ioan, îl folosesc foarte rar şi asta din cauza faptului că de-a lungul carierei mele profesionale, cu mici excepţii, am lucrat numai în companii americane şi am ţinut foarte mult la numele meu român. Or Ioan are imediat conotaţie de John şi detest să fiu numit John. Am încercat să le spun Ionuţ – Johnny era şi mai rău – şi de atunci, în toate companiile în care am lucrat – indiferent că s-au numit Colgate, Amway sau PwC – am avut privilegiul de a fi întotdeauna strigat «sir» de către colegii mei sau partenerii mei de afaceri.”

    Ionuţ Simion s-a născut în satul Goruna (Prahova) şi face parte dintr-o familie cu trei fraţi – de aici a şi plecat nevoia de autodepăşire, spune el, pentru că trăia într-o familie în care numai tatăl său avea un venit, fiind cofetar. „Dacă cineva se duce în satul meu şi întreabă: «Îl ştiţi pe Ionuţ Simion?»,  după nume n-ar şti niciunul, poate doar după poză. Dar dacă ai întreba: «Îl ştiţi pe Ionuţ, băiatul lui cofetaru’?», nu cred că există cineva în toate comunele alea din jur să nu ştie unde stau sau ce fac şi cum sunt. De ce? Pentru că tata era un foarte bun profesionist şi el întotdeauna ne-a transmis acest exemplu al lucrului bine făcut.”

    Simion a intrat la Academia de Studii Economice în 1987, deşi spune că visul lui era să urmeze şcoala militară. „Toată viaţa mea mi-am dorit să fac şcoala militară, dar nu am putut din cauza accidentului la ochi pe care l-am avut la 8 ani. Dacă stau să mă gândesc, treaba asta mi-a schimbat viaţa în bine şi nu în rău, pentru că probabil aş fi ajuns cine ştie ce ofiţer.”

    Când pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc

    10.000 de candidaţi, aşa că s-a dus la Facultatea de Finanţe pentru că erau cele mai multe locuri, alegând într-un mod „cât se poate de pragmatic” să îşi maximizeze şansele. „A fost, să zic, prima mea judecată de valoare: nu-mi propun să fiu mai bun decât alţi 500, eu îmi propun să fiu în ăia 200.” 

    „Am ajuns la concluzia că îţi trebuie şi puţin noroc în viaţă, deşi norocul este acel loc în care pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc”, spune Ionuţ Simion. Crede astfel că a avut noroc pentru că a intrat la facultate cu o medie foarte mare, în condiţiile în care s-au întâmplat pentru prima dată în istoria ASE-ului două lucruri: la economie politică nu s-au mai dat subiecte de economie socialistă, ci unele legate de teoria capitalismului, iar la geografie s-a dat un subiect legat de lacurile din România. „Învăţasem eu câteva lucruri, dar lecţia aceea cu teoria capitalistă chiar o ştiam, pentru că visam cum o să combat socialismul ştiinţific cu noi teorii care să facă lumea mai bună; iar la geografie, care era punctul meu slab, chiar ştiam lacurile din România – nu pentru că le învăţasem, dar pentru că atunci când m-am dus să-mi depun dosarul să mă înscriu, doi colegi de-ai mei discutau ce-ar fi dacă ne pică peştii. Când am auzit că e posibil să pice peştii la un examen, am lăsat-o pe mama în Bucureşti, m-am întors la mine la ţară şi am început să citesc tot ce am putut despre peşti din manualul de geografie. Şi nu era nimic, erau numai lacuri… lacuri şi râuri. Şi atât am apucat şi eu să învăţ.”

    „La facultate vorbeau despre debit, despre credit, iar eu făcusem tractoare şi ce mai învăţasem la şcoală, care nu avea nicio legătură cu informaţiile lor foarte elaborate sau foarte educate… Iar asta nu a făcut decât să îmi stârnească ambiţia că trebuie să învăţ şi eu, să îi prind din urmă”, povesteşte Simion. Un 4 la matematică, în primul an, este motivul pentru care nu a devenit membru de partid. În anii 1988-1989, membri deveneau cei care nu aveau restanţe. „Şi cum chestia asta te putea ajuta în carieră, toţi acceptau. Imediat după revoluţie toată lumea a alergat după ei pe şinele de tramvai strigându-le: «Băi comunistule», «Băi nu ştiu ce»; eu n-am devenit membru de partid deşi aveam o medie de 9,30-9,50. A fost o întâmplare şi în niciun caz o alegere personală.”

    A terminat facultatea în 1993, fiind prima generaţie care a urmat cinci ani de cursuri, iar prima slujbă a obţinut-o în acelaşi an, la Ana Electronic, firma pe care o descrie ca „emblematică” pentru acele vremuri. „Era o companie care aduna foarte mulţi oameni de valoare, iar eu am ajuns să lucrez acolo doar printr-o decizie foarte rapidă luată de domnul Copos”, povesteşte el. „Am participat în ziua aceea la patru interviuri, le-am luat pe toate, dar întorcându-mă înapoi spre ASE, pe strada Roma, am dat peste Ana Electronic; o aveam pe o listă care mi se dăduse de la şcoală, aşa că am intrat şi domnul Copos m-a vazut şi m-a intervievat. Cred că întrebarea a fost: «Cu ce notă ai terminat la şcoală?». Şi i-am răspuns: «Am terminat cu 10», iar el mi-a zis că încep de a doua zi.”

  • Vladimir Putin va candida pentru UN NOU MANDAT de preşedinte al Rusiei

    “Da, voi candida pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse”, a declarat Vladimir Putin.

    Rusia va organiza alegeri prezidenţiale pe 18 martie 2018.

    Vladimir Putin a exercitat două mandate de preşedinte al Rusiei în perioada 2000–2008, după care a fost prim-ministru, în intervalul 2008–2012, în timp ce preşedinte era Dmitri Medvedev.

    Actualul mandat al preşedintelui Vladimir Putin a început în martie 2012 şi se va încheia pe 7 mai 2018. Potrivit Constituţiei Rusiei, orice preşedinte are dreptul la cel mult două mandate consecutive, iar, după o pauză de un mandat, poate candida din nou. Practic, Vladimir Putin va putea obţine un nou mandat, pentru perioada 2018-2024.

    Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, peste 80% dintre cetăţenii ruşi susţin politicile lui Vladimir Putin.

  • Surpriză uriaşă de la Dacia la numai câteva săptămâni după lansarea noului Duster

    „Am organizat deja evenimente interne cu dealerii şi chiar cu marii clienţi de flote, iar feedbackul este unul foarte bun. Deja clienţii de flote vor să cumpere şase, zece, douăzeci de maşini acum. Petrom vrea în continuare flote Duster. Acum avem şi alte companii care urmăresc exemplul Petrom şi vor flote Duster“, explică Hakim Bouthera, directorul general al Renault Commercial Rou­ma­nie, compania care gestionează vânzările Dacia, Renault şi Nissan pe piaţa locală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Surpriză uriaşă de la Dacia la numai câteva săptămâni după lansarea noului Duster

    „Am organizat deja evenimente interne cu dealerii şi chiar cu marii clienţi de flote, iar feedbackul este unul foarte bun. Deja clienţii de flote vor să cumpere şase, zece, douăzeci de maşini acum. Petrom vrea în continuare flote Duster. Acum avem şi alte companii care urmăresc exemplul Petrom şi vor flote Duster“, explică Hakim Bouthera, directorul general al Renault Commercial Rou­ma­nie, compania care gestionează vânzările Dacia, Renault şi Nissan pe piaţa locală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât rezistă un CEO în România

    Mariana Gheorghe (OMV Petrom), Sorin Mîndruţescu (Oracle), Steven van Groningen (Raiffeisen Bank), Alexandru Vlad (Selgros) sau Gheorghe Dobra (Alro) sunt doar o parte dintre managerii de top care conduc mari companii din România de mai mult de un deceniu. Există vreo legătură între longevitatea unui CEO şi rezultatele financiare ale companiei pe care o conduce?

    „Depinde de contextul în care se află compania respectivă. Dacă este într-o situaţie de turnaround sau de start-up, rezultatele – fie bune, fie rele – se vor vedea foarte repede”, explică Oana Ciornei, managing partner pe România în cadrul firmei de executive search Amrop şi Global Amrop University Lead. Şi pe piaţa locală au fost, spune ea, imediat după criză, câteva mandate scurte, de restructurare, în care un CEO a venit, a implementat un plan de restructurare rapid, după care a lăsat locul unui alt profil de CEO, unul de creştere şi de construcţie.

    În cazul în care organizaţia se află într-o situaţie de succes şi de creştere rapidă însă, un CEO care să pună bazele unei performanţe bune şi pe termen mediu sau lung are nevoie de un mandat lung, în care să fie motivat să implementeze proiecte cu durată mai lungă, mai ales dacă este vorba de consolidarea unei pepiniere de talente sau de dezvoltarea unei strategii de durată.

    „Deşi toată lumea recunoaşte că un CEO devine cel mai performant în al cincilea an de mandat, puţini stau suficient de mult în funcţie pentru a se conecta atât în interiorul organizaţiei cât şi pentru a conecta organizaţia cu mediul extern, a influenţa lucruri mai complexe, cum ar fi cadrul de reglementare sau modul de funcţionare a industriei respective”, adaugă Oana Ciornei de la Amrop.   

    Un CEO care rămâne peste 10 ani pe aceeaşi poziţie nu reprezintă o anomalie, iar astfel de exemple au existat şi încă există – mai rar, ce-i drept – şi la nivel internaţional. Un exemplu în acest sens este Jack Welch, unul dintre cei mai cunoscuţi CEO ai tuturor timpurilor, cel care a condus GE între 1981 şi 2001, deci timp de 20 de ani.

    „În astfel de cazuri, vorbim fie de oameni excepţionali, cu rezultate notabile şi care se pot reinventa ţinând pasul cu timpul şi cerinţele din piaţă, fie (şi) de faptul că ei sunt cei care au propus o anumită strategie sau viziune şi atât timp cât produc rezultate, nu există niciun motiv să fie schimbaţi, mai ales dacă respectiva viziune necesită un timp mai lung de realizare (pe principiul «De ce să schimbi ceva ce funcţionează?»)”, afirmă Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în domeniul resurselor umane Academia de HR. El subliniază totuşi că astfel de decizii nu sunt sentimentale, iar un CEO este menţinut în funcţie atât timp cât produce rezultate, atinge obiectivele propuse şi se aliniază cu interesele acţionarilor, stakeholderilor sau investitorilor care deţin compania. Prin urmare, o schimbare de CEO reflectă adesea o schimbare de strategie sau de abordare în direcţia companiei.

    Deşi există la nivel internaţional o tendinţă de scurtare a mandatelor de CEO, spun specialiştii, sunt cazuri în care există excepţii, iar contractele se tot prelungesc, pentru că performanţa managerului coincide cu aşteptările acţionarului.

    „Faptul că un executiv stă de mult timp la conducerea unei companii este un semn că îşi face treaba bine. Durata mandatului depinde şi de relaţia CEO-ului cu acţionarul, pentru că un acţionar va susţine mereu un CEO performer”, spune Andrei Caramitru, partener la firma de consultanţă în management Boston Consulting Group. Totuşi, adăugă el, mai sunt companii multinaţionale care au o politică de rotaţie a managerilor de top, deşi o astfel de mutare poate fi văzută ca o promovare sau, din contră, ca o pedeapsă (dacă managerul e mutat într-un rol cu o responsabilitate mai redusă decât cea din jobul precedent).

  • Mihai Daraban a fost reales în funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României

    „Obiectivul nostru este de a sprijini companiile româneşti şi de a asigura un dialog real între mediul de afaceri şi autorităţi. Sistemul cameral deţine cea mai puternică infrastructură de afaceri la nivel naţional, pusă la dispoziţia companiilor membre din toată ţara. Vom promova în discursul public temele de interes major pentru firmele din România: nevoia de predictibilitate a deciziilor guvernamentale, simplificarea legislaţiei, reducerea birocraţiei, stimularea investiţiilor şi – un lucru extrem de important – optimizarea cheltuielilor publice. Fără o optimizare a cheltuielilor, domenii vitale precum educaţia, sănătatea sau infrastructura, nu vor putea beneficia de nivelul necesar de investiţii publice”, a declarat Mihai Daraban.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro