BusinessMagazin

Tag: majorare

  • BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75%, şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3% pe an. Banca Naţională: Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni

    Consiliul de administraţie al BNR a decis în şedinţa de luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75%, începând cu data de 11 ianuarie 2022, precum şi majorarea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3% pe an, de la 2,5%.

    Banca Naţională a aprobat extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale.

    De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1%.

    BNR a subliniat în comunicatul emis după şedinţa de politică monetară că are în vedere păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, depăşind valorile evidenţiate de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.

    BNR spune că determinante pentru înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei sunt majorările mai ample de preţuri anticipate a fi consemnate de energia electrică şi gazele naturale – chiar şi în contextul aplicării măsurilor de compensare şi plafonare –, precum şi de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotaţiilor produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare. Impactul acestora este de natură să amplifice şi să prelungească mai mult deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor la energie, dar şi să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaţioniste.

    Incertitudini semnificative rămân, totuşi, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare şi plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, precum şi modului de evaluare şi de includere a acestora în calculul IPC. Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din situaţia blocajelor în lanţurile globale de producţie şi aprovizionare.

    În acelaşi timp, evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor, cel puţin pe termen scurt, în contextul tendinţei de extindere la nivel naţional a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum şi al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar şi prin potenţialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic şi de criza energetică şi de persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare.

    Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potenţial inferior ţintei înregistrat în 2021 şi, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi la nivel global. O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne şi absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

    Ce mai menţionează comunicatul BNR:

    Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării şi compensării preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, depăşind uşor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creşterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influenţele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină şi motorină, şi într-o mai mică măsură din majorarea preţurilor LFO.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie şi la 4,3 la sută în noiembrie. Evoluţia reflectă efectele creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecţie contra infecţiei cu coronavirus, toate potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate.

    Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută şi la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la sută în luna septembrie 2021.

    Activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar aşteptărilor. Evoluţia face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creşterii economiei în semestrul I 2021, implicând  şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

    În acelaşi timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunţată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus, şi în acest interval, de variaţia stocurilor. Contribuţia formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neaşteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracţiei lucrărilor de reparaţii capitale, ce a devansat, ca impact, creşterile uşoare în termeni anuali ale construcţiilor noi şi ale investiţiilor nete în uti­laje (inclusiv mijloace de transport).

    Şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul anterior, chiar şi în condiţiile unei scăderi ceva mai pronunţate a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii, în raport cu cea evidenţiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă puternic creşterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-şi reducă dinamica anuală, deşi mult mai modest decât în trimestrul II, sub influenţa ameliorării variaţiei anuale a soldurilor balanţelor veniturilor.

    Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

    Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creşterii în termeni anuali a comerţului cu amă­nuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei, precum şi scăderea substanţială a producţiei industriale şi a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluţiilor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti, iar exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus considerabil variaţia anuală şi mult mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării în continuare a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, dar şi ca urmare a reînrăutăţirii considerabile a balanţelor veniturilor, deficitul de cont curent şi-a reaccelerat puternic creşterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depăşind-o cu circa 58 la sută pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.

    Evoluţiile de pe piaţa muncii au resimţit în septembrie-octombrie 2021 influenţe venite din deteriorarea situaţiei epidemiologice şi din înăsprirea restricţiilor de mobilitate, precum şi din acutizarea blocajelor în lanţurile globale de aprovizionare şi din creşterea accentuată a costurilor cu energia şi cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depăşind foarte uşor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata şomajului şi-a corectat doar parţial în septembrie creşterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menţinându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.

    Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie şi decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul caracterului restrictiv al condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potenţate şi de evoluţiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit, de asemenea, creşterea, deşi într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice şi al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate şi din cele emergente, rămânând pe toate scadenţele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.

    Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie şi noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la 12,9 la sută în trimestrul III, în condiţiile prelungirii ascensiunii variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, dar şi pe fondul dinamizării uşoare a creditului în valută. Componenta în lei şi-a accelerat creşterea anuală până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.

    În şedinţa de astăzi, 10 ianuarie 2022, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Totodată, Consiliul de administraţie al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an şi menţinerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an. Acestea decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini. În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR vizează readucerea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 9 februarie 2022.

  • BREAKING. J.P. Morgan, cea mai mare bancă americană trimite o undă de şoc pentru România

    Echipa de economişti de la J.P. Morgan consideră că Banca Naţională a României (BNR) va fi nevoită să majoreze dobânda de referinţă la 5,5% în 2023 pentru a reduce inflaţia, care a crescut la cote nemaivăzute din anii ’70, cel puţin în SUA.

    În România, inflaţia a ajuns în noiembrie 2021 la 7,8% faţă de noiembrie 2020, după ce în octombrie a fost de 7,94% faţă de octombrie 2020. Această scădere se datorează plafonării preţurilor la gaze şi energie.

    Într-un raport adresat investitorilor, văzut de ZF, economiştii de la J.P. Morgan spun că inflaţia va creşte la un vârf de 9% în trimestru al doilea din 2022, după ce va expira plafonarea preţurilor la energie şi gaze.

    Raportul semnat de Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, fost economist la ING Bank România, şi care acum lucrează la Londra pentru J.P. Morgan, semnalează faptul că BNR este prea optimistă în privinţa evoluţiei inflaţiei.

    Până acum BNR a acţionat prea târziu şi prea puţin în majorarea dobânzii de politică monetară ceea ce va implica majorări mai mari ulterioare, cum ar fi în şedinţa din 10 ianuarie 2022, când Banca ar putea creşte dobânda de referinţă cu 0,5%.

    În şedinţa din noiembrie, spre surprinderea analiştilor, BNR a majorat dobânda cu numai 0,25%, de la 1,5% la 1,75%, când piaţa se aştepta la o creştere la 2%. BNR a sacrificat inflaţia pentru a susţine economia şi creditarea care în T4 au început să dea înapoi.

    Conform celui mai recent raport în privinţa inflaţiei, BNR crede că ar putea readuce inflaţia la 3%, ţinta Băncii Centrale în T3 din 2023.

    Potrivit J.P. Morgan, BNR prognozează, din nou, o inflaţie prea mică pe termen mediu, iar dintr-o perspectivă regională, România continuă să aibă cea mai scăzută inflaţie de bază (core – n.red), uşor sub cea din Polonia şi mult sub cea din Cehia, Ungaria şi Germania.

    Economiştii notează că BNR a reacţionat cel mai puţin la creşterea inflaţiei. De asemenea, având în vedere politica guvernului, este probabil ca creşterea salariilor să rămână robustă, chiar dacă piaţa forţei de muncă nu se va înăspri atât de mult pe cât se aşteaptă.​

  • Exclusiv ZF: Adrian Câciu : de la 1 ianuarie vom avea TVA de 5% pentru apartamente de până la 140.000 de euro

    Adrian Câciu, noul ministru al finanţelor, a declarant în exclusivitate pentru ZF faptul că Executivul va majora pragul TVA-ului de 5% de la 450.000 de lei cât este în prezent, la 140.000 de euro.

    « Va fi TVA de 5% pentru locuinţe de până la 140.000 de euro, iar cota va fi aplicabilă pentru o singură locuinţă », a declarat Adrian Câciu, ministrul finanţelor din partea PSD.

    În toamna anului 2020, înainte de alegeri, s-a propus majorarea pragului de TVA de la 450.000 de lei la 140.000 de euro, având în vedere că pragul nu mai era unul de actualitate, iar sub acest prag se încadrau doar locuinţe de 1 sau cel mult 2 camere în marile oraşe ale ţării. Însă înainte de Revelion, la final de 2020, Guvernul condus de Florin Cîţu a dat o ordonanţă prin care noua măsură era amânată cu un an, măsură care a pus în dificultate clienţii care deja achitaseră un avans la un apartament cuprins între 90.000 şi 140.000 de euro. Mai mult, dacă atunci când pragul a fost fixat, la final de 2008 450.000 de lei însemna peste 100.000 de euro, în prezent acesta mai reprezintă doar puţin peste 90.000 de euro.

     

     

     

  • Cioloş, mesaj pentru PSD şi PNL: o să vă bântuie subiectul pensiilor speciale

    Dacian Cioloş consideră că majorările dezbătute de partidele aflate la guvernare vor produce efecte în cazul pensionarilor cu venituri mari.

    „Orice creştere a pensiilor speciale ar însemna imposibilitatea creşterii pensiilor mai mici… PSD minte de ani de zile îi minte pe pensionari… Ţinem în sărăcie pensionari cu pensii mici deorece majorările se duc la pensiile mare, este un sistem ipocrit al PSD asimilat, iată, şi de PNL”, a declarat, luni, Dacian Cioloş, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Liderul USR mai spune că trebuie reformat sistemul de pensii, astfel încât prioritate la majorare să aibă pensiile mici.

    „O să-i bântuie acest subiect… Dragilor de la PSD şi PNL, trebuie să vă asumaţi acest lucru”, a spus Cioloş.

    Surse din lumea politică arată că proiectul care vizează eliminarea pensiilor speciale în cazul aleşilor locali ar putea fi amânat cu un an.

  • Alpha Bank România raportează la nouă luni din 2021 un profit înainte de impozitare de 20 mil.euro. Volumul creditelor ipotecare s-a majorat cu 41%, la 1,3 mld. euro

    Alpha Bank, prezentă în top 10 al celor mai mari bănci după active pe piaţa românească, a obţinut în primele nouă luni din 2021 un profit înainte de impozitare de 20,1 mil.euro, rezultat superior celui anticipat de instituţia bancară pentru această perioadă.

    În perioada ianuarie-septembrie 2021, producţia de credite noi ipotecare a înregistrat un avans anual de 41%, portofoliul de credite ipotecare depăşind astfel pragul de 1,3 miliarde euro.

    O performanţă similară a fost obţinută şi pe segmentul creditelor de consum, vânzările noi dublându-se în primele nouă luni faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, potrivit datelor anunţate miercuri de bancă.

    La finalul lunii septembrie 2021, portofoliul de credite al Alpha Bank în România s-a situat la 2,7 miliarde euro, înregistrând o creştere de 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    “Activitatea comercială robustă pe segmentul persoanelor fizice concretizată într-o rată de creştere anuală a vânzărilor noi de credite ipotecare de 41% a constituit principalul motor de creştere a portofoliului, acesta din urmă depăşind la finalul lunii septembrie 2021, pragul de 1,3 miliarde euro”, menţionează raportul băncii.

    În ceea ce priveşte finanţarea persoanelor juridice, dinamica pozitivă a pieţei, precum şi implicarea instituţiei bancare în programe de sprijin guvernamental, au dus la o creştere robustă pe segmentul IMM-urilor, plus 22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Depozitele atrase de la clienţi s-au situat la 2,6 miliarde euro.

    La nivel operaţional, creşterea solidă a veniturilor din comisioane, de peste 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului  anterior, a atenuat impactul negativ al ratelor de dobândă scăzute, venitul net bancar rămânând la un nivel similar celui înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2020, mai precizează raportul băncii.

    Alpha Bank Romania este membră a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare şi financiare din Grecia. În 1993, Alpha Bank Group, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au înfiinţat Banca Bucureşti SA, ca bancă comercială, redenumită în 2000 Alpha Bank România.


     

  • Uber a început: Tarifele au fost majorate cu 10% în unul dintre cele mai populate oraşe

    Uber Technologies Inc. îşi majorează tarifele de bază din Londra cu 10% pentru a atrage mai mulţi şoferi pe platformă, conform Bloomberg.

    Clienţii s-au plâns în ultimele luni pe reţelele sociale pentru timpul de aşteptare, anulările frecvente şi tarifele mai mari în orele de vârf, deoarece lucrătorii au evitat transportul public în timpul pandemiei. Uber are nevoie de încă 20.000 de şoferi pentru a readuce serviciul la normal, după creşterea cu 20% a cererii din ultima perioadă.

    „Dorim să angajăm mai mulţi şoferi pentru a face faţă cererii în creştere şi a oferi o mai bună calitate serviciilor noastre”, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Uber, potrivit sursei menţionate. „Această mică creştere a tarifului va ajuta, printre altele, şi la reducerea timpului de aşteptare”.

    Creşterea tarifelor Uber a condus la utilizarea tradiţionalelor taxiuri negre din Londra ca alternativă. Gett, o platformă care permite navetiştilor să rezerve taxiuri negre şi alte vehicule private de închiriat, înregistrează o creştere cu 40% a utilizării zilnice comparativ cu primul trimestru din 2020, a informat luna trecută ziarul The Guardian.

    O călătorie de la Gara Paddington la Piaţa Berkeley din Mayfair a fost estimată de către Uber la mai mult de 11 lire sterline (15 USD). Un taxi negru a fost cotat la 11 până la 14 lire pentru aceeaşi călătorie pe Free Now, o aplicaţie concurentă.

    Clienţii Uber care călătoresc de pe aeroporturile Heathrow, Gatwick, Luton şi Stansted se vor confrunta cu o creştere suplimentară de 15% a tarifelor la orele de vârf. Creşterile au fost raportate pentru prima dată miercuri de ziarul Evening Standard.

     

  • Evoluţia reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflaţiei neaşteptate. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

    Inflaţia a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiştilor care aşteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câştigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflaţie, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an şi după mulţi ani în care veniturile reale au înregistrat o creştere constantă, chiar şi cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflaţia a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflaţia a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănţă, o înrăutăţire.

    Banca Naţională, care a majorat, marţi ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se aşteaptă ca inflaţia să crească până la mijlocul anului viitor şi să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

    În faţa creşterii neaşteptate a inflaţiei majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă şi este nevoie de o nouă intervenţie a Băncii Naţionale.

    „Avem o creştere a inflaţiei foarte mare. Şi cel mai îngrijorător şi pentru noi şi, cu siguranţă, şi pentru BNR este că această creştere este generalizată şi s-a aşezat cu mult peste previziuni. Ne aşteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creştere de 7,1% la final de an şi, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influenţa preţurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflaţia, a comentat Ionuţ Dumitru,  economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din preţul energiei, imposibil de controlat, ci din creşterea preţurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar preţul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci şi preţurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflaţiei au început să se multiplice. Am avut iniţial o creştere puternică a preţului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creşterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte preţuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creşteri de preţuri, acestea chiar se produc pentru că toţi producătorii/comercianţii majorează preţurile în aşteptarea a ceea ce este mai rău.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, BNR nu poate împiedica creşterea preţurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creşterilor generate de efectul de runda a doua şi de anticipări.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.

     

     

     

     

  • Evoluţia reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflaţiei neaşteptate. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

    Inflaţia a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiştilor care aşteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câştigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflaţie, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an şi după mulţi ani în care veniturile reale au înregistrat o creştere constantă, chiar şi cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflaţia a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflaţia a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănţă, o înrăutăţire.

    Banca Naţională, care a majorat, marţi ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se aşteaptă ca inflaţia să crească până la mijlocul anului viitor şi să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

    În faţa creşterii neaşteptate a inflaţiei majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă şi este nevoie de o nouă intervenţie a Băncii Naţionale.

    „Avem o creştere a inflaţiei foarte mare. Şi cel mai îngrijorător şi pentru noi şi, cu siguranţă, şi pentru BNR este că această creştere este generalizată şi s-a aşezat cu mult peste previziuni. Ne aşteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creştere de 7,1% la final de an şi, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influenţa preţurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflaţia, a comentat Ionuţ Dumitru,  economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din preţul energiei, imposibil de controlat, ci din creşterea preţurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar preţul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci şi preţurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflaţiei au început să se multiplice. Am avut iniţial o creştere puternică a preţului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creşterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte preţuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creşteri de preţuri, acestea chiar se produc pentru că toţi producătorii/comercianţii majorează preţurile în aşteptarea a ceea ce este mai rău.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, BNR nu poate împiedica creşterea preţurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creşterilor generate de efectul de runda a doua şi de anticipări.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.

     

     

     

     

  • BNR va majora marţi din nou dobânda (ar fi o surpriză să nu o facă), dar întrebarea este ce va face anul viitor, când se va confrunta cu scăderea economiei şi reducerea puterii de cumpărare a românilor din cauza inflaţiei, iar politicienii trebuie să găsească pe cine să dea vina

    Marţi, 9 noiembrie, Banca Naţională va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde va majora, cel mai probabil, dobânda de referinţă, de la 1,5%, la 2%, pentru a da un semnal pieţei că vrea să controleze creşterea inflaţiei care a sărit peste aşteptări, dar şi să se ralieze băncilor centrale din regiune care au operat mişcări similare.

    Ar fi o surpriză să majoreze dobânda doar cu 0,25% – de la 1,5% la 1,75% -, sau cu mai mult de 0,5% – de la 1,5% la 2,25%, sau chiar mai mult.

    Creşterea dobâzii de către BNR este o certitudine, mai ales că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că se uită şi la ce fac celelalte bănci centrale din regiune.

    Acum câteva zile, Polonia a surprins piaţa printr-o nouă creştere a dobânzii de referinţă, mai mare decât aşteptările, de la 0,5% la 1,25%, adică o creştere de 0,75% (în octombrie dobânda de referinţă crescuse de la 0,1%, unde a stat o lungă perioadă de timp, la 0,5%), ceea ce a provocat şi o scădere a zlotului polonez (acolo, cursul valutar al zlotului fluctuează liber, spre deosebire de România, unde politica BNR este de administrare controlată a cursului valutar al leului).

    În Cehia, banca centrală a majorat dobânda de referinţă (operaţiune repo la două săptămâni) la 2,75%, cu 1,25% mai mult.

    În Ungaria, banca centrală a majorat dobânda la finalul lunii octombrie cu 0,15%, la 1,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.

    Toate ţările se confruntă cu o creştere accelerată a inflaţiei, iar băncile centrale încearcă să ţină lucrurile sub control, mai ales că această creştere a inflaţiei nu va fi atât de scurtă, ci va ţine o perioadă de timp mai lungă.

    În România, care conduce plutonul inflaţiei în regiune şi chiar în Europa, am avut în septembrie o inflaţie de 6,29% (septembrie 2021 versus septembrie 2020), iar previziunile pentru octombrie, noiembrie şi decembrie merg spre o inflaţie de 7%.

    Creşterea dobânzilor la lei care a început în vară nu ţine pasul cu inflaţia, dar totuşi este o creştere.

    ROBOR la trei luni – indicatorul de referinţă pentru credite, în special la companii – a fost cotat vineri la 2,43%, faţă de 1,67% în vară. ROBOR este peste dobânda penalizatoare a BNR de 2%, acolo unde băncile se pot împrumuta fără niciun fel de probleme de la banca centrală, furnizând colateral titluri de stat.

    Băncile care cotează ROBOR-ul au majorat această dobândă pe toate scadenţele pentru că nu prea se realizează tranzacţii pe această dobândă.

    Piaţa (adică tranzacţiile reale) este mai jos, sub 2%.

    De altfel, acest lucru se vede în indicele IRCC, indicatorul de dobândă de referinţă folosit pentru creditele de consum sau creditele ipotecare, care urmăreşte tranzacţiile efective realizate de către bănci şi nu cotaţiile oferite de bănci, ca în cazul ROBOR-ului.

    Oricum, IRCC-ul este o anomalie, nu ca indicator de referinţă, ci ca mod de afişare a lui, pentru că are un decalaj de 6 luni.

    Indicatorul de 1,08% de acum, pe baza căruia se dau credite actuale, are la bază tranzacţii realizate pe piaţa interbancară în primul trimestru din an, atunci când BNR a redus de două ori dobânda de referinţă, de la 2% la 1,5%, iar apoi de la 1,5% la 1,25%.

    Gândiţi-vă că cei care iau acum credite au o ofertă de IRCC de 1,08% plus marja băncii, iar peste 6-9 luni vor plăti un IRCC dublu.

    Din cauza acestei anomalii şi a decalajului de 6 luni, clienţii încă nu au percepţia legată de majorarea dobânzilor.

    Ceea ce a crescut însă este dobânda la titlurile de stat, acolo unde randamentul de pe piaţa secundară (dobânda efectivă) depăşeşte 5% pentru titluri de stat pe 10 ani. De altfel, şi Ministrerul Finanţelor trebuie să plătească acum dobânzi mai mari pentru a împrumuta bani.

    Creşterea dobânzii de către BNR de marţi la 2%, aşa cum se aşteaptă analiştii, nu ar fi o problemă, pentru că dobânda revine la nivelul de acum un an.

    Întrebarea tuturor este ce va face Banca Naţională în continuare, pentru că va mai fi nevoită să crească dobânda de referinţă la 2,5%, dacă nu chiar la 3%, pentru a ţine inflaţia sub control şi mai ales expectaţiile.

    Plafonarea preţurilor la energie şi la gaze va ajuta inflaţia în lunile următoarele să nu crească, dar această plafonare este o bombă cu ceas, pentru că ţine până în aprilie. După această dată piaţa ar trebui să redevină liberă, cu preţurile de rigoare. Lumea se aşteaptă ca preţurile la energie să scadă după ieşirea din iarnă, ceea ce va ajuta pe toată lumea.

    în cazul României, creşterea în continuare a dobânzilor de către BNR, deja inclusă în aşteptările analiştilor, va interveni pe fondul unei scăderi a creşterii economice care începe deja să se simtă.

    De la 7% în acest an, analiştii se aşteaptă la o scădere a creşterii economice spre 3-4% anul viitor, având în vedere că inflaţia începe să muşte destul de bine, iar puterea de cumpărare se reduce.

    Creşterea dobânzilor va interveni şi pe fondul scăderii încrederii companiior şi consumatorilor în viitor, iar acest lucru se vede deja violent, aş putea spune, în scăderea interogărilor efectuate de bănci la ANAF pentru acordrea unui credit. Prin aceste interogări băncile verifică bonitatea clienţilor care cer credite. Iar în octombrie interogările au scăzut cu 40%, ceea ce arată că a venit gerul pe piaţa creditării mult prea devreme.

    Pe lângă valul patru de Covid, mult mai puternic decât aşteptările, şi creşterea inflaţiei, România se confruntă şi cu această criză politică care nu a adus nimic bun, ci dimpotrivă, a scăzut şi mai mult încrederea publicului în clasa politică şi în liderii noştri.

    Creşterea dobânzilor de către BNR este o certitudine, dar să vedem până la ce nivel, pentru că următoarele creşteri peste 2% vor intra în conflict deschis cu politicul.

    Mai ales că guvernul (să sperăm că vom avea unul) şi partidele trebuie să dea vina pe cineva pentru creşterea inflaţiei, pentru creşterea preţurilor, pentru scăderea puterii de cumpărare şi pentru reducerea motoarelor economiei.

  • Indicele ROBOR la trei luni închide săptămâna la o cotaţie de 2,43%, în creştere de la 2,40% joi. În prima săptămână din noiembrie indicele s-a majorat cu 2,96%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 2,43%, în creştere de la 2,40% joi.

    De la începutul săptămânii, când indicele a fost cotat la 2,36%, ROBOR la trei luni s-a majorat cu 2,96%.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,53%, faţă de 2,51% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,64%, faţă de 2,61 joi.

    BNR a majorat la începutul lunii octombrie dobânda-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%, dobânda pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, şi dobânda la facilitatea de creditare (Lombard) la 2% pe an.

    În schimb, indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, a rămas la 1,08%.