Tag: Londra

  • Investitorilor le este dor de Martin Sorrell: Acţiunile gigantului din advertising, WPP, se prăbuşesc cu aproape 20% după ce noul CEO a prezentat planul de business pentru perioada următoare

    Compania WPP a transmis în faţa acţionarilor că situaţia financiară va deveni dificilă înainte de a ajunge la o profitabilitate ridicată, în conformitate cu noul plan de acţiune al CEO-ului Mark Read, în contextul în care cea mai mare companie de advertising din lume şi-a redus estimările pentru vânzări şi a raportat rezultate trimestriale sub aşteptări, potrivit Bloomberg.

    Piaţa a reacţionat dur, iar acţiunile WPP se tranzacţionau joi la ora 13.00 la 11,2 dolari per acţiune pe bursa din Londra, în scădere cu 18% de la începutul şedinţei de tranzacţionare. Prin urmare, de la începutul anului acţiunile companiei au scăzut cu 34%, reducând valoarea de piaţă a grupului la 14,7 miliarde de dolari.

    WPP se aşteaptă ca vânzările să scadă până la sfârşitul anului, reducându-se astfel marja de profit, astfel continuându-se şirul de veşti proaste din partea noului CEO. Compania a acţionat prea lent în procesele de adaptare la schimbările structurale din industria de advertising şi a investit prea puţin anumite aspecte cheie, a transmis Read.

    Read, care a preluat poziţia de CEO în luna septembrie, se confruntă cu venituri slabe din partea segmentului de business din America de Nord şi cu pierderea unor clienţi importanţi precum Ford Motor, în încercarea de a reorganiza reţeaua „mamut” dezvoltată la nivel global de fostul executiv şi fondatorul businessului, Martin Sorrell, timp de trei decenii.

    Clienţii mari ai industriei de advertising trec prin procese de reducere a costurilor şi aleg să efectueze mare parte din advertising in-house pentru a economisi.

    Read promite „acţiuni decisive şi gândire radicală” în timp ce continuă restructurarea începută în luna aprilie – când a preluat poziţia de executiv interimar, după demisia bruscă a lui Martin Sorrell.

    Dacă până acum acţiunile de reducere a costurilor întreprinse de Read s-au rezumat la reducerea personalului din anumite segmente de business, noul CEO şi-a anunţat săptămâna aceasta prima decizie majoră, şi-anume vânzarea participaţiei pe care WPP o deţine în Kantar, divizia de date şi cercetare a companiei, pentru a reduce datoriile.

    Kantar, care reprezintă circa 15% din vânzările grupului, a fost considerată de analişti drept o divizie subperformantă şi cel mai viabil candidat pentru o vânzare. Specialiştii de la Liberum au evaluat divizia la aproape 4 miliarde de dolari.

    În contextul în care Read încearcă să îmbunătăţească perspectivele businessului, acesta trebuie să găsească şi un om bun pentru o poziţie cheie, după ce WPP a anunţat că Paul Richardson, CFO-ul pe care Sorrell l-a ţinut aproape timp de 22 de ani, se va retrage în anul 2019.  

     

  • Cine este omul pe care Vladimir Putin îl URĂŞTE CEL MAI MULT si de ce vrea preşedintele Rusiei să se RĂZBUNE pe el

    Preşedintele rus Vladimir Putin îşi doreşte cu ardoare să îl închidă pe Bill Browder, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.

    El este managerul de fond care s-a instalat în Rusia în perioada în care ţara trecea prin procesul privatizării; ulterior a devenit un critic al oligarhilor acesteia, atitudine care a determinat alungarea sa din Rusia. Câţiva oficiali ruşi au preluat compania lui şi au folosit-o, într-o metodă clasic rusească, pentru a cere o restituire de taxe de 230 de milioane de dolari. Au obţinut aceşti bani în 24 de ore.

    Chiar dacă Browder şi-a convns majoritatea angajaţilor să se mute în Londra alături de el; un consilier extern pe nume Sergei Magnitsky a refuzat să plece şi a investigat frauda, după care a fost aruncat în închisoare, unde sănătatea lui s-a deteriorat. El a murit la opt luni dupa ce a fost închis, la 37 de ani, aparent ucis de cei care l-au capturat.

    Browder şi-a propus să răzbune moartea lui Magnitsky şi a început o campanie globală pentru a avea aprobarea ţărilor din toată lumea a ceea ce a numit el Actul lui Magnitsky, un document de lege în care respinge vizele şi îngheaţă activele celor care abuzează de drepturile omului, începând cu oficialii care au cauzat moartea lui Magnitsky.

    Aceasta a devenit lege în Statele Unite în 2012. De atunci, alte şase ţări au adoptat actul. Între timp, Browder a scris o carte de memorii în 2015, Red Notice (Notificarea Roşie) şi a muncit neobosit pentru a-i identifica pe cei care abuzează de legi din Rusia.

    Actul Magnitsky a dat dureri de cap preşedintelui Putin şi elitei ruseşti fiindcă a lovit în buzunarele lui Putin şi ale apropiaţilor săi.
    Potrivit Bloomberg, ruşii bogaţi îşi ţin mare parte din avere în afara ţării; majoritatea dintre ei au, de asemenea, proprietăţi în oraşe precum Londra, Miami şi New York. Actul lui Magnitsky preîntâmpină elitele să îşi acceseze banii şi să îşi viziteze oraşele din ţările în care legea a fost adoptată.

    Potrivit Bloomberg, Putin vrea acum răzbunarea. În urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unui summit care a avut loc la Helsinki, preşedintele rus a declarat că este dispus să perrmită consilierului special Robert Mueller să îi chestioneze pe hackerii ruşi pe care el îi doreşte investigaţi, dacă Rusiei i s-ar permite să interogheze ”anumiţi oficiali din Statele Unite suspectaţi că interferează cu problemele ruseşti”, potrivit Washington Post.

    Cine sunt aceşti oficiali urşi? Cu excepţia fostului ambasador Michael McFaul, toţi au fost asociaţi cu trecerea Actului lui Magnitsky, începând cu Browder, pe care Putin l-a acuzat în timpul unei conferinţe de presă că a evitat să plătească taxe de 1,5 miliarde de dolari şi că a contribuit la campania lui Hillary Clinton cu 400 de milioane de dolari.

    Într-adevăr, procurorii ruşi l-au judecat pe Browder de două ori, in absentia, condamnându-l la 9 ani de închisoare de fiecare dată.
    Potrivit Bloomberg, Browder primeşte constant ameninţări din parte ruşilor – i s-a spus că trebuie să se uite mereu peste umăr. A angajat oameni care să îl păzească în permanenţă şi este foarte atent în ceea ce priveşte oraşele în care călătoreşte – a decis, de pildă, să renunţe la o călătorie în Italia pentru că actualul prim ministru, Giuseppe Conte, este ”pro-Putin”.

    Întrebat de jurnalişti dacă era îngrijorat că Putin ar vrea să îl omoare, nu a respins această idee. Crede însă că este protejat de vizibilitatea sa – ”Dacă mă omoară, toată lumea va şti cine a făcut acest lucru”, a spus el. În pofida ameninţărilor, principalul obiectiv al lui Browder este ca actul să fie adoptat ”în fiecare ţară civilizată diin lume”.

    În mod paradoxal, bunicul lui Browder, Earl Browder, a fost şeful Partidului Comunist din Statele Unite în anii ’30 şi ’40.
     

  • Aston Martin anunţă că se va lista la Londra şi încearcă să obţină o evaluare de 5,6 mld. dolari, în primul IPO lansat de un producător auto britanic în ultimele trei decenii

    Aston Martin şi-a stabilit preţul pentru IPO-ul pe care îl va lansa la Londra la 19 lire sterline per acţiune (24,6 dolari), un preţ mai mic faţă de cel anunţat initial, potrivit Bloomberg.

    Producătorul auto de lux şi-a redus ambiţiile săptămâna aceasta, reducând ţinta pentru listare cu circa 11%.

    IPO-ul evaluează brandul britanic, făcut faimos prin intermediul filmului James Bond, la 4,3 miliarde de lire sterline (5,6 miliarde dolari), cu circa 15% mai puţin decât anunţase initial. Această ţintă reprezintă de 20,7x profitul companiei pe prima jumătate a anului, potrivit datelor agregate de Bloomberg.

    Competitorii de la Ferrari sunt evaluaţi la circa 21x profitul pe prima jumătatea anului, acest multiplu fiind valabil mai mult pentru producătorii de lux, nu în linie cu toată industria auto.

    Britanicii de la Aston Martin sunt mai puţin profitabili decât rivalii italieni, dar încearcă să se dezvolte şi să îşi construiască o amprentă în lumea maşinilor sport cu modele precum Vanquish, Vantage şi DB.

    Această listare este primul IPO lansat de un producător auto britanic în mai mult de trei decenii, de când Jaguar Land Rover a devenit o companie independent sub guvernul Margaret Thatcher în 1984.

     

     

  • Ce a făcut o moldoveancă cu un Lamborghini Huracan de 200.000 de euro. Toţi se opresc să-i facă fotografii – GALERIE FOTO

    Fostă studentă în Londra, iar în prezent model şi fashion designer, deţine un exemplar al supercarului Lamborghini Huracan.
     
    Un Lamborghini nu a fost îndeajuns pentru moldoveancă. Apelând la serviciile companiei Vinceri, Daria Radionova a ales din  să-şi acopere automobilul cu 1.3 milioane de cristale Swarovski.
     
    Ea nu este la prima ispravă de acest fel. Daria Radionova a avut în posesie un Bentley Continental GT decorat parţial cu astfel de cristale, iar înainte de asta a atras atenţia presei printr-un Mercedes-Benz CLS acoperit integral cu Swarowski.

    Ea a primit prima maşină de la părinţi atunci când a împlinit vârsta de 21 de ani şi a fost înmatriculată în Marea Britanie cu numărul BAII BYY. Ulterior Mercedes-ul a fost vândut la licitaţie.

  • Cum se face business în România? „În comparaţie cu alte locuri, când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile sunt importante”

    Mostafa El Beltagy a preluat, la începutul lunii martie, funcţia de consumer business unit director al Vodafone România. El a povestit, pentru Business MAGAZIN, cum se diferenţiază mediul de business local de altele, care este strategia companiei şi cum este să conduci un departament cu mai bine de 900 de angajaţi. 

    “România intra în atribuţiile mele şi în funcţia deţinută anterior la Vodafone, din perspectiva regională, prin urmare am mai venit aici începând de anul trecut. Dar m-am stabilit aici în mod oficial la sfârşitul lunii martie”, povesteşte  povesteşte El Beltagy.

    Anterior venirii la Bucureşti, Mostafa El Beltagy a deţinut poziţia de head of Vodafone Group marketing global projects, cu sediul la Londra, rol din care a coordonat cele mai mari nouă pieţe europene în care este prezent operatorul telecom. El face parte din echipa Vodafone din 2009 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Vodafone Egipt şi Vodacom Africa de Sud.

    Ceea ce i-a plăcut încă de la început la mediul local de business a fost caracterul prietenos al oamenilor de aici. „În comparaţie cu alte locuri în care am fost, atunci când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile dintre oameni sunt importante, cruciale chiar pentru a face lucrurile să meargă. Există deschiderea pentru a discuta despre ce este de făcut, pe când în alte culturi am întâlnit mai multă reticenţă faţă de oameni nou-veniţi sau faţă de idei venite din exterior. Nu contează la ce maturitate a ajuns businessul, există întotdeauna ceva de făcut.”

    Mostafa El Beltagy spune că a întâlnit deja mulţi oameni de afaceri, antreprenori, precum şi start-up-uri precum Zonga (platformă de muzică online) şi crede că aici există o cultură a mediului de afaceri puternică.

    „Vorbind despre piaţa actuală, cred că situaţia nu atrage noi jucători; e o piaţă foarte competitivă, cu unele dintre cele mai mici preţuri din Europa, infrastructura e superbă – una dintre cele mai bune reţele din grupul Vodafone, poate una dintre cele mai bune din lume”, spune managerul. „Prin urmare, la o asemenea calitate a reţelei cu un asemenea nivel al preţurilor aici, ca investitor, aş plasa banii în altă parte şi nu aş veni pe o piaţă deja aşezată şi competitivă”, descrie el piaţa pe care activează.

    Cum se face business în România? „În comparaţie cu alte locuri, când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile sunt importante”

  • Care sunt diferenţele între angajaţii români şi cei din alte ţări? Ce spune un manager de multinaţională care are în subordine 900 de angajaţi

    “România intra în atribuţiile mele şi în funcţia deţinută anterior la Vodafone, din perspectiva regională, prin urmare am mai venit aici începând de anul trecut. Dar m-am stabilit aici în mod oficial la sfârşitul lunii martie”, povesteşte  povesteşte El Beltagy.

    Anterior venirii la Bucureşti, Mostafa El Beltagy a deţinut poziţia de head of Vodafone Group marketing global projects, cu sediul la Londra, rol din care a coordonat cele mai mari nouă pieţe europene în care este prezent operatorul telecom. El face parte din echipa Vodafone din 2009 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Vodafone Egipt şi Vodacom Africa de Sud.

    Ceea ce i-a plăcut încă de la început la mediul local de business a fost caracterul prietenos al oamenilor de aici. „În comparaţie cu alte locuri în care am fost, atunci când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile dintre oameni sunt importante, cruciale chiar pentru a face lucrurile să meargă. Există deschiderea pentru a discuta despre ce este de făcut, pe când în alte culturi am întâlnit mai multă reticenţă faţă de oameni nou-veniţi sau faţă de idei venite din exterior. Nu contează la ce maturitate a ajuns businessul, există întotdeauna ceva de făcut.”

    Mostafa El Beltagy spune că a întâlnit deja mulţi oameni de afaceri, antreprenori, precum şi start-up-uri precum Zonga (platformă de muzică online) şi crede că aici există o cultură a mediului de afaceri puternică.

    „Vorbind despre piaţa actuală, cred că situaţia nu atrage noi jucători; e o piaţă foarte competitivă, cu unele dintre cele mai mici preţuri din Europa, infrastructura e superbă – una dintre cele mai bune reţele din grupul Vodafone, poate una dintre cele mai bune din lume”, spune managerul. „Prin urmare, la o asemenea calitate a reţelei cu un asemenea nivel al preţurilor aici, ca investitor, aş plasa banii în altă parte şi nu aş veni pe o piaţă deja aşezată şi competitivă”, descrie el piaţa pe care activează.

    Referitor la tehnologia 5G şi disponibilitatea acesteia pe piaţa locală, Mostafa El Beltagy se rezumă la a spune că aceasta nu este esenţială pentru videostreaming sau pentru o calitate mai bună a clipurilor pe YouTube, facilităţi acoperite foarte bine şi de reţeaua actuală 4G, ci pentru procese cu latenţă redusă (procesarea unui volum mare de date, low latency – n.red.). El oferă ca exemplu realitatea virtuală şi realitatea augmentată în timp real, unde tehnologia 5G „ar putea face diferenţa“. Nu va semăna însă cu trecerea de la 2G la 3G sau de la 3G la 4G, care a fost o „adevărată revoluţie“, spune el.

    Când vine vorba despre stilul său de leadership, spune că pentru el este esenţial să discute cu oamenii cu care lucrează, iar astfel reuşeşte să dobândească o perspectivă mai bună legat de tot ceea ce trebuie să facă pentru business.

    „E greu să ai o relaţie personală cu 900 de oameni, dar îmi petrec o bună parte a timpului pe teren, mergând în magazine, întâlnindu-mă cu angajaţii, discutând cu ei. Atunci când conduci un departament cu atât de mulţi oameni e uşor să rămâi distant, într-un turn de fildeş, dar e mult mai bine să iei feedback de la ei, să rămâi aproape de ei, pentru că oamenii sunt cel mai valoros capital al companiei.”

    El observă că în România există foarte mulţi oameni bine pregătiţi, iar acest lucru este evident şi prin numărul mare de specialişti care pleacă să lucreze în Europa, crede managerul de la Vodafone.

    „Asta ne face munca puţin mai grea, pentru că nu concurăm pentru talentul local care lucrează doar în România, ci şi pe alte pieţe din Europa.“

    Referindu-se la strategia de dezvoltare a Vodafone, Mostafa El Beltagy vorbeşte în primul rând de expansiunea către gospodării şi familii şi în al doilea rând beneficiile aduse de noile tehnologii. „Între IoT şi 5G, cred că trebuie să ne aşteptăm la tot mai multe inovaţii. Sunt surse de entuziasm pentru viitorul nostru, pentru ce ar putea fi noi servicii pentru clienţi, dar şi surse de venit pentru noi.“

    În luna mai, Vodafone Group Plc. a semnat un acord pentru preluarea operaţiunilor Liberty Global din România, Germania, Republica Cehă şi Ungaria, în urma unei tranzacţii cu o valoare totală de 18,4 miliarde de euro, ce face parte din strategia companiei de a investi semnificativ în ţările din Europa în care operează. Entitatea formată în urma achiziţiei va permite clienţilor Vodafone şi UPC România să aibă acces la oferte convergente de servicii mobile, de internet în bandă largă şi TV, precum şi la servicii dedicate persoanelor juridice. Tranzacţia nu va include operaţiunile UPC România de televiziune prin satelit, Focus Sat. În urma achiziţiei, Vodafone va avea una dintre cele mai mari infrastructuri din Europa de reţea de nouă generaţie (next generation network, NGN), cu 54 de milioane de gospodării care beneficiază de servicii prin cablu/fibră prin propria reţea şi o acoperire NGN totală de 110 milioane de gospodării şi companii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu alţi operatori, devenind unul dintre cei mai importanţi furnizori din Europa de servicii de telecomunicaţii fixe şi convergente pentru clienţii persoane fizice şi juridice.

    Vodafone va intra însă pe piaţa de servicii fixe (internet şi TV) înainte de a primi acordul pentru achiziţia companiei de cablu UPC, prin semnarea unui acord care îi oferă acces la reţeaua de fibră optică a Telekom România, potrivit ZF.

    El Beltagy spune că relaţia clienţilor cu Vodafone trebuie să devină la fel de simplă precum relaţia lor cu servicii precum Google sau Uber. El speră că pe viitor clienţii vor avea o plajă mult mai mare de facilităţi sau servicii pe care să poată să le optimizeze singuri. Cu toate acestea, managerul de la Vodafone este de părere cu interacţiunea umană e critică: „Sunt diferenţe între o companie care nu are nevoie de oameni şi noi depindem de relaţiile între oameni, acele relaţii pe care nu le poţi înlocui în spaţiul digital.Dar trebuie să simplificăm tot ceea ce poate fi simplificat, acesta e un element central al strategiei noastre de business“.

    Cum a perceput însă trecerea de la un coordonarea unui grup de 9 pieţe la conducerea unui birou local? „Eşti mult mai implicat în operaţiuni atunci când conduci un birou local, te gândeşti mult mai mult la cum se vor face lucrurile; atunci când deţii o poziţie la nivel de grup, trebuie să îţi pui în permanenţă întrebarea: «ce urmează?», pentru că ai businessuri care funcţionează deja. Trebuie să te gândeşti la noi strategii, la intrarea pe noi pieţe. În cazul gândirii la nivel de grup, trebuie să ştii unde vei fi peste trei ani, în cazul unui birou local te gândeşti mai mult la cum îţi poţi depăşi concurenţa azi, cum îmi ating ţinta de vânzări“, remarcă Mostafa El Beltagy.

    Familia sa a ajuns în România doar de câteva zile. Până acum a avut multe întâlniri pe partea de business. „Mă simt foarte confortabil aici, există un soi de cultură de tip mediteranean similară cu cea din Italia sau Egipt, prin urmare am sentimentul că nu sunt foarte departe de casă”, descrie El Beltagy experienţa sa din România.

    Veniturile din servicii raportate de Vodafone pentru întreg anul fiscal 2017-2018 au ajuns la 723,6 milioane de euro, în creştere cu 2,5%, în termeni organici, faţă de anul precedent, potrivit datelor prezentate de companie. Vodafone România a înregistrat, în total, 9,6 milioane de clienţi la 31 martie 2018, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,1% faţă de anul anterior. Din numărul total de clienţi, 8,9 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    La 31 martie 2018, abonaţii Vodafone România reprezentau 41% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii serviciilor preplătite, 59%.

    Ponderea abonaţilor în baza totală de clienţi mobili a crescut cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent. Consumul de date mobile a crescut cu peste 80% în anul fiscal încheiat la 31 martie 2018.

  • De la Londra la Bucureşti

    “România intra în atribuţiile mele şi în funcţia deţinută anterior la Vodafone, din perspectiva regională, prin urmare am mai venit aici începând de anul trecut. Dar m-am stabilit aici în mod oficial la sfârşitul lunii martie”, povesteşte  povesteşte El Beltagy.

    Anterior venirii la Bucureşti, Mostafa El Beltagy a deţinut poziţia de head of Vodafone Group marketing global projects, cu sediul la Londra, rol din care a coordonat cele mai mari nouă pieţe europene în care este prezent operatorul telecom. El face parte din echipa Vodafone din 2009 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Vodafone Egipt şi Vodacom Africa de Sud.

    Ceea ce i-a plăcut încă de la început la mediul local de business a fost caracterul prietenos al oamenilor de aici. „În comparaţie cu alte locuri în care am fost, atunci când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile dintre oameni sunt importante, cruciale chiar pentru a face lucrurile să meargă. Există deschiderea pentru a discuta despre ce este de făcut, pe când în alte culturi am întâlnit mai multă reticenţă faţă de oameni nou-veniţi sau faţă de idei venite din exterior. Nu contează la ce maturitate a ajuns businessul, există întotdeauna ceva de făcut.”

    Mostafa El Beltagy spune că a întâlnit deja mulţi oameni de afaceri, antreprenori, precum şi start-up-uri precum Zonga (platformă de muzică online) şi crede că aici există o cultură a mediului de afaceri puternică.

    „Vorbind despre piaţa actuală, cred că situaţia nu atrage noi jucători; e o piaţă foarte competitivă, cu unele dintre cele mai mici preţuri din Europa, infrastructura e superbă – una dintre cele mai bune reţele din grupul Vodafone, poate una dintre cele mai bune din lume”, spune managerul. „Prin urmare, la o asemenea calitate a reţelei cu un asemenea nivel al preţurilor aici, ca investitor, aş plasa banii în altă parte şi nu aş veni pe o piaţă deja aşezată şi competitivă”, descrie el piaţa pe care activează.

    Referitor la tehnologia 5G şi disponibilitatea acesteia pe piaţa locală, Mostafa El Beltagy se rezumă la a spune că aceasta nu este esenţială pentru videostreaming sau pentru o calitate mai bună a clipurilor pe YouTube, facilităţi acoperite foarte bine şi de reţeaua actuală 4G, ci pentru procese cu latenţă redusă (procesarea unui volum mare de date, low latency – n.red.). El oferă ca exemplu realitatea virtuală şi realitatea augmentată în timp real, unde tehnologia 5G „ar putea face diferenţa“. Nu va semăna însă cu trecerea de la 2G la 3G sau de la 3G la 4G, care a fost o „adevărată revoluţie“, spune el.

    Când vine vorba despre stilul său de leadership, spune că pentru el este esenţial să discute cu oamenii cu care lucrează, iar astfel reuşeşte să dobândească o perspectivă mai bună legat de tot ceea ce trebuie să facă pentru business.

    „E greu să ai o relaţie personală cu 900 de oameni, dar îmi petrec o bună parte a timpului pe teren, mergând în magazine, întâlnindu-mă cu angajaţii, discutând cu ei. Atunci când conduci un departament cu atât de mulţi oameni e uşor să rămâi distant, într-un turn de fildeş, dar e mult mai bine să iei feedback de la ei, să rămâi aproape de ei, pentru că oamenii sunt cel mai valoros capital al companiei.”

    El observă că în România există foarte mulţi oameni bine pregătiţi, iar acest lucru este evident şi prin numărul mare de specialişti care pleacă să lucreze în Europa, crede managerul de la Vodafone.

    „Asta ne face munca puţin mai grea, pentru că nu concurăm pentru talentul local care lucrează doar în România, ci şi pe alte pieţe din Europa.“

    Referindu-se la strategia de dezvoltare a Vodafone, Mostafa El Beltagy vorbeşte în primul rând de expansiunea către gospodării şi familii şi în al doilea rând beneficiile aduse de noile tehnologii. „Între IoT şi 5G, cred că trebuie să ne aşteptăm la tot mai multe inovaţii. Sunt surse de entuziasm pentru viitorul nostru, pentru ce ar putea fi noi servicii pentru clienţi, dar şi surse de venit pentru noi.“

    În luna mai, Vodafone Group Plc. a semnat un acord pentru preluarea operaţiunilor Liberty Global din România, Germania, Republica Cehă şi Ungaria, în urma unei tranzacţii cu o valoare totală de 18,4 miliarde de euro, ce face parte din strategia companiei de a investi semnificativ în ţările din Europa în care operează. Entitatea formată în urma achiziţiei va permite clienţilor Vodafone şi UPC România să aibă acces la oferte convergente de servicii mobile, de internet în bandă largă şi TV, precum şi la servicii dedicate persoanelor juridice. Tranzacţia nu va include operaţiunile UPC România de televiziune prin satelit, Focus Sat. În urma achiziţiei, Vodafone va avea una dintre cele mai mari infrastructuri din Europa de reţea de nouă generaţie (next generation network, NGN), cu 54 de milioane de gospodării care beneficiază de servicii prin cablu/fibră prin propria reţea şi o acoperire NGN totală de 110 milioane de gospodării şi companii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu alţi operatori, devenind unul dintre cei mai importanţi furnizori din Europa de servicii de telecomunicaţii fixe şi convergente pentru clienţii persoane fizice şi juridice.

    Vodafone va intra însă pe piaţa de servicii fixe (internet şi TV) înainte de a primi acordul pentru achiziţia companiei de cablu UPC, prin semnarea unui acord care îi oferă acces la reţeaua de fibră optică a Telekom România, potrivit ZF.

    El Beltagy spune că relaţia clienţilor cu Vodafone trebuie să devină la fel de simplă precum relaţia lor cu servicii precum Google sau Uber. El speră că pe viitor clienţii vor avea o plajă mult mai mare de facilităţi sau servicii pe care să poată să le optimizeze singuri. Cu toate acestea, managerul de la Vodafone este de părere cu interacţiunea umană e critică: „Sunt diferenţe între o companie care nu are nevoie de oameni şi noi depindem de relaţiile între oameni, acele relaţii pe care nu le poţi înlocui în spaţiul digital.Dar trebuie să simplificăm tot ceea ce poate fi simplificat, acesta e un element central al strategiei noastre de business“.

    Cum a perceput însă trecerea de la un coordonarea unui grup de 9 pieţe la conducerea unui birou local? „Eşti mult mai implicat în operaţiuni atunci când conduci un birou local, te gândeşti mult mai mult la cum se vor face lucrurile; atunci când deţii o poziţie la nivel de grup, trebuie să îţi pui în permanenţă întrebarea: «ce urmează?», pentru că ai businessuri care funcţionează deja. Trebuie să te gândeşti la noi strategii, la intrarea pe noi pieţe. În cazul gândirii la nivel de grup, trebuie să ştii unde vei fi peste trei ani, în cazul unui birou local te gândeşti mai mult la cum îţi poţi depăşi concurenţa azi, cum îmi ating ţinta de vânzări“, remarcă Mostafa El Beltagy.

    Familia sa a ajuns în România doar de câteva zile. Până acum a avut multe întâlniri pe partea de business. „Mă simt foarte confortabil aici, există un soi de cultură de tip mediteranean similară cu cea din Italia sau Egipt, prin urmare am sentimentul că nu sunt foarte departe de casă”, descrie El Beltagy experienţa sa din România.

    Veniturile din servicii raportate de Vodafone pentru întreg anul fiscal 2017-2018 au ajuns la 723,6 milioane de euro, în creştere cu 2,5%, în termeni organici, faţă de anul precedent, potrivit datelor prezentate de companie. Vodafone România a înregistrat, în total, 9,6 milioane de clienţi la 31 martie 2018, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,1% faţă de anul anterior. Din numărul total de clienţi, 8,9 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    La 31 martie 2018, abonaţii Vodafone România reprezentau 41% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii serviciilor preplătite, 59%.

    Ponderea abonaţilor în baza totală de clienţi mobili a crescut cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent. Consumul de date mobile a crescut cu peste 80% în anul fiscal încheiat la 31 martie 2018.

  • Cine stă în spatele proiectului pentru o autostradă care să acopere 80% din suprafaţa lumii

    Căile Ferate din Rusia au prezentat planurile unei super-autostrăzi care să ducă şoferii din Europa în Statele Unite, acoperind peste 80% din suprafaţa lumii.

    Realizarea unui astfel de drum ar însemna că cei care îl folosesc pot ajunge pe majoritatea continentelor cu maşina. Autostrada ar urma să măsoare aproape 20.000 de kilometri, distanţă despre care autorii proiectului susţin că poate fi parcursă în 13 zile.

    Proiectul numit TEPR ar urma să lege New York de Londra, trecând prin Rusia. Unele porţiuni de drum există deja, susţin specialiştii, referindu-se la autostrăzi care ar putea fi integrate în proiect.

    Preşedintele Căilor Ferate Ruseşti, Vladimir Yakunin, a menţionat şi faptul că mai multe oraşe ar beneficia de noul proiect, dar şi că noi localităţi ar putea fi aşezate de-a lungul drumului.

  • Cum a ajuns faimosul bucătar Jamie Oliver la un pas de faliment si de ce a fost nevoit sa închidă mai multe restaurante

    „Am rămas pur şi simplu fără bani”, îşi aminteşte Jamie Oliver într-un amplu interviu acordat publicaţiei Financial Times, acordat la nouă luni după ce a aflat vestea că lanţul său de restaurante, Jamie’s Italian, se afla în pragul falimentului. „Nu ne aşteptam. Asta nu este normal, în niciun business. Ai întâlniri trimestriale. Faci şedinţe de board. Oamenii care ar trebui să facă managementul acestor lucruri ar trebui chiar să facă managementul acestora.”

    Lanţul de restaurante al chefului, devenit celebru datorită seriei TV Naked Chef, s-a extins agresiv de la o unitate în Oxford, în 2008, la 43 de restaurante până la finalul lui 2016.

    Singura opţiune a lui Oliver pentru salvarea afacerii a fost să îşi pună bancherii să injecteze o investiţie de 75 milioane de lire sterline din propriile economii în restaurantele sale. A urmat o altă investiţie, din sursele proprii, de 5,2 milioane de lire sterline, în următoarele câteva luni. „Am avut două ore la dispoziţie pentru a investi banii şi a salva afacerea, altfel totul s-ar fi scufundat în acea zi sau în următoarea, atât de dramatică a fost situaţia”, povesteşte el în interviul acordat FT. Anul trecut, averea lui Oliver era estimată la 150 de milioane de lire sterline.

    Oliver a fost forţat să închidă 12 restaurante şi să renunţe la sute de angajaţi. A îndurat numeroase critici, în special din cauza deciziei controversate de a-l susţine pe cumnatul său, Paul Hunt, pe care l-a numit director executiv al grupului Jamie Oliver în 2014.

    „Mărturisesc că nu ştiu ce s-a întâmplat. Încercăm să lucrăm la refacerea businessului – dar cred că senior managementul pe care l-am avut încerca să facă managementul furtunii perfecte – cauzate de chirii, costurile alimentelor, Brexitul, creşterea salariului minim. S-au petrecut multe”, descrie el câteva dintre posibilele motive pentru care a ajuns în această situaţie.

    Imperiul lui Jamie Oliver are o istorie de mai bine de două decenii. A început să lucreze ca spălător de vase în pubul părinţilor săi, în Essex, Cricketers, la vârsta de opt ani.

    A dezvoltat foarte repede o pasiune pentru gătit, care nu l-a părăsit în perioada instruirii care a urmat. La vârsta de 16 ani, Oliver a ştiut că vrea să fie bucătar-şef şi a urmat cursurile şcolii Westminster Catering College, iar mai apoi a plecat în Franţa.

    La întoarcerea în Regatul Unit, a lucrat mai întâi pentru cheful italian Antonio Carluccio, iar ulterior la cafeneaua The River Café din Hammersmith, unde, în 1997, a fost descoperit de o echipă de televiziune. La doi ani după primele serii TV The Naked Chef, în care Oliver străbătea Londra pe un scuter şi gătea în diverse locuri, s-a transformat într-un star. Iar banii au urmat celebritatea. 

    În 2002, el a deschis restaurantul Fifteen în Londra şi fundaţia de caritate asociată, The Fifteen Foundation, care continuă să instruiască persoane tinere dezavantajate pentru a deveni bucătari-şef.

    În prezent, Jamie Oliver este cel mai de succes chef din media din toate timpurile. A vândut mai mult de 40 de milioane de cărţi şi a devenit cel mai bun autor de nonficţiune din Regatul Unit.

    Totuşi, campaniile sale de promovare a alimentelor sănătoase i-au adus şi controverse: spre exemplu, Jamie Oliver s-a luptat cu lanţul de restaurante de tip fast-food McDonald’s, reuşind să demonstreze că un anumit tip de carne era nocivă pentru consumatori.

    Procesul nu a fost unul de tip juridic, ci moral, iar bucătarul a reuşit să creeze o presiune necesară pentru ca McDonald’s să elimine o substanţă nocivă pentru oameni în procesul de preparare a hamburgerilor. Conform bucătarului, carnea folosită de McDonald’s era din cel mai ieftin tip de carne.

    Ca urmare a acţiunilor lui Jamie Oliver, reprezentanţii McDonald’s au anunţat că vor schimba reţeta şi vor elimina hidroxidul de amoniu din procesul de preparare a hamburgerilor. O altă iniţiativă a celebrului chef a fost să demonstreze felul în care acelaşi lanţ de restaurante prepară faimoasele Chicken McNuggets. Se pare că acestea sunt gătite din resturile dintr-un pui (grăsimea, pielea şi organele interne), care sunt procesate şi apoi prăjite.

    Cum arată o zi din viaţa chefului celebru? În multe dintre dimineţile sale, Oliver călătoreşte de la casa sa de 9 milioane de lire sterline din Highgate, din nordul Londrei, spre sediul central al grupului său din Holloway pe un scuter, cel albastru, folosit în prima serie Naked Chef. Ajunge deseori la birou la 5:30 şi nu pleacă până la 9 seara. Are aici peste 100 de angajaţi, care testează reţete, gândesc programe pentru TV şi internet, publică reţete şi fac campanii legate de politici de alimentaţie.

    În 2008, când a pus bazele restaurantului Jamie’s Italian, acesta avea multe elemente distinctive. El împreună cu chefii lui şi-au propus să folosească ingrediente de calitate şi alimente organice precum laptele, untul şi uleiul de măsline. A introdus ingrediente în trend, precum burrata, descoperită în călătoriile sale în Italia.

    A reuşit să îi surprindă pe criticii greu de suprins. Spre exemplu, Giles Coren, un cunoscut critic, făcând o recenzie a restaurantului Oxford în The Times, a scris: „Locul acesta este cu mai multe străzi înaintea oricărui lanţ italienesc la care mă pot gândi oriunde în lume.”

    „Am reuşit să fim disruptori importanţi. Am schimbat întregul peisaj al mid-marketului. Povestea noastră în primii şase ani a fost incredibilă. Cultura pe care am construit-o a fost fenomenală. Am avut totul, iar acum ni s-a luat totul.”

    Banii pe care Jamie Oliver i-a scos din buzunarul propriu pentru salvarea lanţului de restaurante au ajuns la un total de 37 de milioane de lire sterline – fonduri de la HSBC şi subsidii de la alte companii din Jamie Oliver Group – printre care Jamie Oliver Holdings, companie responsabilă de publicare şi de programele media. Datoriile declarate ale lanţului de restaurante au ajuns anul trecut la 71,5 milioane de lire sterline.

    Pentru a opri fluxul de lichidităţi în afara grupului, Oliver şi consiliul director al companiei au optat pentru aplicarea unei CVA (company voluntary arrangement – aranjament voluntar al companiei), care a implicat închiderea restaurantelor şi renunţarea la 600 de angajaţi.
    Oliver susţine că nu a avut nicio altă şansă în afara unei restructurări pentru a menţine celelalte 1.600 de locuri de muncă rămase.

    În februarie, a fost forţat să facă o înţelegere care să-i permită să se agaţe de unul dintre cele două restaurante de steakuri Barbecoa. I s-a permis să păstreze deschisă subsidiara din City-ul londonez sub operarea unei noi companii, One New Change, ceea ce însemna că aceasta nu era responsabilă de datoriile mari ale restaurantului. Micii furnizori ai restaurantului erau lăsaţi fără plata datoriilor, publicitatea negativă fiind astfel atrasă din nou asupra sa.

    Reprezentanţii grupului spun însă că au fost plătiţi toţi cei cărora restaurantul le datora bani.

    Will Wright, parte din echipa de restructurare a KPMG, spune că Jamie Oliver, şi alte grupuri de restaurante care trec prin aceleaşi turbulenţe, se confruntă, aşa cum a spus şi celebrul chef, cu „o furtună perfectă”. Wright a fost numit să ajute la echilibrarea businessului Carluccios, lanţul de restaurante fondat în 1999 de fostul mentor al lui Oliver. Pentru a aduce grupul la linia de plutire, KPMG spune că este nevoie de închiderea a 30 de restaurante Carluccios.

    Wright spune, tot în cadrul unui interviu în FT, că este probabil ca segmentul mid-market să aibă în continuare probleme, cel puţin în viitorul imediat; în contextul în care, în urmă cu un deceniu, existau mult mai puţine lanţuri competitoare şi nu existau aplicaţii de livrare la domiciliu.
    Alix Partners, compania de consultanţă care administrează CVA-ul grupului lui Oliver, este mai puţin circumspectă şi descrie eşecul ca fiind consecinţa faptului că „a investit în locaţii noi nepotrivite pentru business.”

    La vremea respectivă, partenerul de business de cursă lungă al lui Oliver era Simon Blagden, CEO al lanţului de restaurante, iar Paul Hunt era şeful întregului grup. Blagden a renunţat la rolul său în octombrie 2017 şi a fost înlocuit de Jon Knight, care se ocupa de administrarea afacerii internaţionale şi este un fost executiv al Marks and Spencer. El este de acord că  „deschideam prea multe restaurante, prea repede, în locurile nepotrivite. Deschideam în locuri care nu erau oraşe universitare şi nu aveau suficienţi turişti.” Knight i-a promis lui Oliver că în aproximativ patru ani va readuce valoarea lanţului său de restaurante – şi îl va readuce pe profit.

    În cazul lui Oliver, cele mai multe întrebări se leagă de managementul grupului – o serie de articole din presă din prima parte a anului au sugerat că toate problemele lanţului de restaurante au fost generate de deciziile de business nefericite ale lui Paul Hunt, CEO-ul grupului.
    Alte critici aduc în lumină atmosfera toxică de la sediul central al grupului lui Oliver, de unde exista un exod al executivilor cheie, inclusiv al lui Blagden, dar şi al directorului financiar Tara O’Neill.

    Oliver i-a luat însă apărarea lui Hunt în social media; el a scris pe Twitter: „Îl cunosc pe Paul de ani buni, atât în calitate de cumnat loial şi tată dedicat, precum şi în rolul de CEO capabil şi puternic pe care l-am mandatat cu remodelarea businessului”.

    Căsătorit cu sora lui Oliver, Anne-Marie, este o figură controversată – are la bază o carieră lungă în City-ul londonez şi are abilităţile caracteristice unui trader. În interviul acordat FT, el spune: „Am vrut să schimb modelul de business, Jamie a vrut să schimbe modelul. Cred că existau 38 de businessuri diferite în care eram implicaţi – de la agenţii de talente la studiouri de design grafic şi restaurante. Trebuia să facem ca businessul să fie despre Jamie din nou”, spune el în interviu.

    Procesul a fost însă dureros pentru toată lumea. „A fost extrem de stresant. Lucram până la 2-3 dimineaţa, dormind pe podeaua biroului când era necesar. Aveam consilieri buni şi trebuia să luăm decizii dure. Erau vremuri disperate.”

    El descrie „răzbunătoare” şi „fără bază” acuzaţiile din presă. „Când oamenii devin redundanţi în posturile lor, în care muncesc din greu, se creează mult stres, furie şi negativism. Tot ce pot să spun este că am plătit mereu mai mult decât standardul în cazul acestor redundanţe.”
    În anii ’90, Hunt era un lider de succes la London International Financial Futures and Options Exchange (Liffe) şi lucra pentru subsidiara londoneză a controversatei companii americane Refuco, care într-un final a eşuat în contextul unor infracţiuni.

    Cumnatul lui Oliver a fost găsit vinovat de „front-running”, o formă de trading care implică cumpărarea de acţiuni de către traderi la preţuri avantajoase pentru ei înaintea unei tranzacţii importante. A fost amendat cu 60.000 de lire sterline şi exclus din Liffe pentru un an. Philip R. Bennet, cel care conducea compania Refco în Statele Unite, a primit o sentinţă de 16 ani pentru fraudă în 2008 şi a pledat vinovat la acuzaţia că a ascuns o datorie de 400 de milioane de dolari. Cazul a generat un imens scandal în Statele Unite şi a înăsprit controalele făcute acestor instituţii financiare.

    Totuşi, Hunt spune că a fost tratat incorect şi găsit vinovat pe baza unui detaliu tehnic. „Nu credeam că încălcăm regulile; consilierii noştri ne-au spus că nu este aşa.”

    Oliver nu pare să fie deranjat de trecutul cumnatului său şi crede în continuarea că numirea lui în funcţie a fost decizia corectă.
    „Aveam nevoie de sinceritate, de claritate şi să rezolv o serie de lucruri, inclusiv numărul prea mare de angajaţi. Jobul meu de zi cu zi este să produc conţinut pentru TV şi cărţi. Nu pot să fac totul”, descrie el munca alături de cumnatul său.

    Ca urmare a restructurării lui Hunt, afacerea lui Oliver s-a redus la patru componente principale – media şi publishing, care în 2017 a generat venituri de 30 de milioane de lire sterline, cu un profit înainte de taxe de 5,4 milioane de lire sterline, licenţe şi endorsement, care au generat profit de 7,3 milioane de lire sterline, la venituri de 10 milioane de lire sterline, lanţul de restaurante şi actele de filantropie.

    Următoarele rezultate financiare ale restaurantelor vor fi publicate luna aceasta şi nimeni din companie nu se aşteaptă la o revenire la profitabilitate.

    „​Tot ce am vrut a fost să fac mâncarea accesibilă tuturor, să demonstrez că poţi să faci greşeli – eu le fac tot timpul – dar nu contează”, spunea el într-un interviu mai vechi din presa internaţională. Ce consecinţe vor mai aduce cele mai recente greşeli de business pe care le-a făcut?

  • Raul Mândru, partener şi creative director al RXM Creative: “Cu cât suntem mai conectaţi, cu atât putem să realizăm lucruri extraordinare indiferent dacă suntem la Bucureşti, Londra sau New York”

    Raul Mândru
    Funcţie: partener şi creative director al RXM Creative
    Oraş de reşedinţă: New York, SUA

    De ce vă e cel mai dor din România?
    De o cină la Coliba Haiducilor în Poiana Braşov, după o zi de snowboard cu părinţii şi fratele meu.

    Ce s-a schimbat de când aţi plecat?
    Cred că s-a schimbat foarte mult interesul şi implicarea directă a tinerilor în politică.

    Cum e traficul în România faţă de New York? Dar cafeaua şi scena culinară?
    Traficul e obositor peste tot, dar prefer să ascult un audiobook (în prezent „Never Split the Difference” de Chris Voss) şi trece timpul. Metroul e cel mai eficient mijloc de transport la New York, dar cel din Bucureşti e puţin mai curat şi mai pus la punct. Când ne e dor de mâncarea românească, mergem în Queens la o ciorbă de burtă şi la o savarină la Niţă.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

    O lume creativă şi interconectată: Raul Mândru locuieşte în „centrul universului”. Există puţine locuri în lume care să fi primit la fel de multe apelative ca New Yorkul, de la Oraşul care nu doarme niciodată, la Gotham şi de la Marele Măr (Big Apple), la New Amsterdam. El a fondat în urmă cu patru ani, alături de un alt român, o agenţie de creaţie printre ai cărei clienţi se numără giganţi precum Ray-Ban, Under Armour, Tabasco, Christian Louboutin.

    Cum a ajuns aici? Povestea începe acum aproape un deceniu, însă pentru a o înţelege pe deplin trebuie să facem o călătorie chiar mai îndepărtată în timp. „Încă din timpul liceului, pe care l-am absolvit la Braşov, am lucrat în diferite firme de print şi web design locale, după care am continuat cu Facultatea de Design la Dortmund, în Germania”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Din al doilea an de facultate a început să lucreze pentru grupul de comunicare Ogilvy la Düsseldorf, ca art director, iar după câţiva ani a câştigat primul leu de aur la Cannes, unul dintre cele mai prestigioase premii din industrie. Circa patru ani mai târziu, în toamna lui 2009, a fost promovat la biroul Ogilvy din New York, iar după ceva timp a început să lucreze pentru agenţia 360i împreună cu alţi doi români − Mihai Botărel şi Mihnea Gheorghiu. În 2014 a deschis agenţia de creaţie RXM Creative New York împreună cu Mihai Botărel; în prezent este cofondator şi director de creaţie al companiei.

    A plecat din România la vârsta de 19 ani, în 2003, ca să înceapă facultatea, dar se întoarce în ţară cam de două ori pe an ca să îşi viziteze familia şi prietenii, dar şi pentru diferite proiecte.

    „Nu mă văd mutându-mă complet înapoi deocamdată, poate în viitor. Colaborez în prezent cu firme din România ca antreprenor şi consultant şi încerc să mă port frumos în caz că trebuie să mă angajeze vreodată.”

    Fiind încă în contact cu piaţa locală, Raul Mândru este de părere că trebuie să se vorbească mai mult de lucrurile pozitive care se întamplă în România. El vede ţara ca pe o comunitate de oameni talentaţi care îi inspiră pe cei din jur să devină mai buni şi mai creativi. „Câteva exemple sunt inţiative ca podcast-ul lui Silviu Tolu în care români deosebiţi sunt invitati să-şi spună povestea, programe ca Lady Steps (seminarii inspiraţionale unde speakerii sunt femei de top din industriile creative – n.red.), precum şi artiştii din jurul proiectului The Endless Column de pe Instagram (un omagiu adus operei cu acelaşi nume a lui Constantin Brâncuşi – n.red.). Cu cât suntem mai conectaţi, cu atât putem să realizăm lucruri extraordinare indiferent dacă suntem la Bucureşti, Londra sau New York.”