BusinessMagazin

Tag: livrare

  • Unul dintre puţinele sate fără hoţi din lume se află în România. Aici localnicii lasă pungile cu bani în gard

    În sat există o secţie de poliţie, însă nu este considerată necesară. Conform Oddity Central, locuitorii satului din Mehedinţi sunt respectuoşi unii cu ceilalţi, iar rata criminalităţii este considerabil mai scăzută decât cea medie naţională. Hoţii, de exemplu, sunt practic inexistenţi, iar localnicii îşi permit să lase banii pe stradă pentru persoanele ce livrează pâine în zonă. 

     
    Bărbatul ia banii, pune în pungă numărul de pâini comandate şi apoi lasă şi restul în punga pe care o agaţă în gardul oamenilor. În peste 20 de ani niciun localnic nu a afirmat că i-ar fi fost furate pâinile sau banii. Reputaţia satului, ca fiind lipsit de hoţi, datează din 1996, pe când localnicii au început să agaţe pungi cu bani în gard pentru oamenii ce le livrau pâinea. Singurul magazin din zonă s-a închis după căderea regimului comunist, iar de atunci oamenii au fost nevoiţi  să apeleze la camionul ce livra pâine într-un alt sat aflat la 20 de kilometri. 
     
    Însă într-o zi, un localnic a venit cu ideea să lase o pungă cu bani şi un bilet în gard pentru cei ce livrau pâine. În timp, localnicii au realizat că nu vor fura unii de la alţi, iar cei ce veaneau din afară cu intenţii rele ar fi consumat mai mulţi bani pe combustibil decât banii de pâine pe care i-ar fi furat. 
     

  • Statisticile SUA arată că Uniunea Europeană este grânarul planetei

    În topul producătorilor, Uniunea Europeană este urmată de China, care în luna mai a avut o producţie totală de 142.198 de tone de grâu. A avut, de asemenea, şi un consum de 132.277 de tone, fiind al doilea cel mai mare consumator.

    Al treilea cel mai mare producător de grâu din lume este India, care în luna mai a produs 104.719 de tone de grâu şi a consumat 108.026 de tone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • CBRE: Stocul naţional de spaţii de retail moderne a ajuns la circa 3,5 milioane de metri pătraţi

    În prezent, la nivel naţional sunt în dezvoltare 11 noi proiecte de spaţii de retail, cu date de finalizare în 2018 şi 2019: Patru proiecte dezvoltate de NEPI, care totalizează 74.100 mp suprafaţă închiriabilă şi vor fi livrate în Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureş şi Vaslui; patru proiecte dezvoltate de Prime Kapital care însumează 59.600 mp  suprafaţă închiriabilă, livrate în Roman, Focşani, Slobozia, Baloteşti; un proiect dezvoltat de AFI Europe în Braşov, cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp; un proiect dezvoltat de Element Development în Bistriţa, cu o suprafaţă închiriabilă de 15.000 mp , deja finalizat, şi un proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 8.800 mp, dezvoltat la Mioveni de Mitiska REIM.

    În ceea ce priveşte extinderile, în 2018 şi în 2019 sunt programate următoarele livrări, în cinci proiecte: 47.000 mp dezvoltaţi de Iulius Mall în Timişoara, în cadrul Openville; 22.100 mp dezvoltaţi de Catinvest în Craiova, în Electroputere Parc; 16.5000 mp dezvoltaţi de Nova Imobiliare în Bucureşti, în Colosseum Retail Park; 6.000 mp dezvoltaţi de Prodplast Imobiliare în Bucureşti, în Veranda Shop&Stay şi 8.000 mp dezvoltaţi de NEPI în Ploieşti, în Ploiesti Shopping City.

    “Una dintre tendinţele importante pe care le-am remarcat este scăderea numărului de noi centre comerciale aflate în construcţie şi creşterea numărului proiectelor de extindere sau reamenajare. Un alt trend major este şi schimbarea tipului de expunere a chiriaşilor. Asistăm şi la apariţia tot mai multor spaţii destinate experienţelor de realitate virtuală, jocurilor de aventură de tip escape rooms, diferitelor sporturi cum sunt: căţărările, săriturile pe trambuline, surfingul şi scufundările”, a declarat Carmen Ravon, head of retail leasing al CBRE Romania.

    În ultima perioadă s-a remarcat şi o schimbare în ceea ce priveşte utilizarea spaţiilor de către magazine. Acestea îşi măresc suprafaţa destinată unei singure unităţi, în detrimentul deschiderii de noi magazine în alte centre comerciale. Spaţiile sunt folosite atât pentru vânzare, cât şi pentru expunere, în vederea sprijinirii componentei de comerţ online. Creşterea accelerată a achiziţiilor online este astfel susţinută şi integrată în activitatea offline.

     

     

     

     

  • Cea mai bună reacţie a unui angajat concediat.Şi-a deschis o afacere chiar in ziua in care a fost concediată

    Aşa a procedat Melissa Ben-Ishay, o tânără din SUA, când a fost concediată din poziţia de asistent media pe care o ocupa în cadrul companiei Deutsch Inc. Furioasă, a plecat acasă şi s-a apucat să prepare o tavă de brioşe, care s-a transformat, în scurt timp, în Baked by Melissa (Coapte de Melissa), un lanţ de cofetării care face livrări pe tot teritoriul SUA.

    “Eşti capabilă să faci orice îţi propui”, a încurajat-o tatăl său, când antreprenoarea şi-a pierdut jobul. Aşadar, tânăra, pe atunci în vârstă de 24 de ani, s-a decis să îşi deschidă propria afacere şi, în ciuda faptului că nu lucrase niciodată ca brutar profesionist şi nu luase nici măcar o lecţie de gătit, ea a realizat că este nevoie de profesionalism pentru a face o impresie bună şi pentru a-şi câştiga clienţi fideli. Avea nevoie, de asemenea, de un nume şi de un logo. Rudele s-au decis să o ajute, iar unul dintre prietenii săi din copilărie a realizat logo-ul companiei, o brioşă cu cravată.

    Businessul său a prins avânt peste noapte, aşa că nu a avut timp să îşi facă un plan. “Am profitat de orice oportunitate. A trebuit să învăţ să cumpăr ingrediente în vrac şi să fac angajări”, povesteşte antreprenoarea. A realizat fotografiile pentru site-ul companiei acasă, şi tot în apartamentul său din Murray Hill a început să prepare torturile pe care le livra personal, călătorind cu metroul. De multe ori, părinţii săi veneau la sfârşit de săptămână să o ajute. Mama sa împacheta prăjiturile, iar tatăl său se ocupa de livrări. Mai târziu, un restaurator, Danny Omari, a ajutat-o ​​pe Ben-Ishay să îşi deschidă primul magazin în SoHo.

    Deşi compania a ales iniţial să nu caute finanţare din partea unei platforme specializate de crowdfunding, precum kickstarter sau indiegogo.com, preferând să consume sumele disponibile pe cardurile de credit, a primit în cele din urmă o investiţie de 6 milioane de dolari, în 2015.

    Au trecut aproape zece ani de când Ben-Ishay a scos din cuptor prima tavă de brioşe, iar astăzi compania produce nenumărate sortimente de prăjituri, inclusiv în ediţie limitată, în cele 13 magazine, din care unul este situat în aeroportul JFK din New York. De asemenea, produsele sunt distribuite în toate cele 50 de state din SUA.

    “Nu aş vrea să mai trec încă o data prin asta. Începutul a fost greu. Pentru a începe o afacere, trebuie să îţi setezi asta ca prioritatea cea mai importantă. Nu am avut soţ şi copii, însă lucram 16 ore pe zi, şapte zile pe săptămână “, a povestit Ben-Ishay. “Fiecare brioşă este preparată manual. Aş putea să numesc persoana care a pregătit fiecare produs în parte. Şi eu gătesc. Sloganul <coapte de Melissa> este autentic”, adaugă antreprenoarea.

    Între timp, antreprenoarea s-a căsătorit şi are o fiică, Scottie, pe care o învaţă să pregătească, momentan, clătite şi smoothie-uri, activitate care îi aminteşte de propria copilărie. Anul trecut a  lansat şi o carte, Cakes by Melissa (Prăjiturile Melissei).

  • Care sunt cele mai noi trenduri în materie de telefoane mobile? Ce caută românii la un smartphone

    Samsung, liderul pieţei de smartphone-uri din România, a lansat în primăvara acestui an noul vârf de gamă, Galaxy S9. Despre noutăţile pe care S9 le aduce pe segmentul premium şi despre obiceiurile de consum ale românilor vorbeşte Cristi Cojocaru, directorul diviziei de telecom din cadrul Samsung România.

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • Românii preferă luxul

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • UNCAPI: Producţia de roşii şi cartofi româneşti a fost gata la 20 mai. Legumele nu ajung la consumatori din cauza problemelor de desfacere

    „Din punct de vedere al hypermarketului, roşia românească este mai zemoasă, ceea ce inseamnă că rezistă mai puţin şi este mai sensibilă la manevrare decât roşia provenită din import. Cooperativa sunt produse fără pesticide, fără conservanţi, probabil cu preţuri uşor mai mari decât cele din import”, a declarat Ştefan Nicolae, secretar general UNCAPI.

    Majoritatea producătorilor agricoli întampină greutăţi în valorificarea producţiei, pentru că  marile reţele de magazine încă nu au o strategie de preluare a producţiei realizate. Pe de altă parte, producătorii locali suferă încă la capitolul organizare şi asociere şi se mulţumesc cu un profit care să le asigure „traiul decent” – cantităţi mai mici la un preţ mai mare. 

    „De multe ori cumpărăm cantităţi mai mari de roşii, cartofi şi alte legume perisabile decât comanda pe care o avem la Kaufland ca să îi ajutăm pe micii producători să ruleze marfa şi să crească. Problema reală este că am putea livra mult mai mult la raft, dar legumicultorii se îndreaptă către tradiţionala piaţă, pentru că nu-i bagă nimeni în seamă. Dacă nu învăţăm să lucrăm cât mai organizat, prin cooperative şi asociaţii, nu avem cum să creştem şi să ne recâştigăm piaţa”, spune Florin Burculescu, preşedinte al cooperativei Ţara Mea.

    Cooperativele înscrise în UNCAPI au afaceri de 40 de milioane de euro în cele mai importante ramuri din agricultură. UNCAPI cuprinde trei mari cooperative, o asociaţie a crescătorilor de ovine şi caprine şi aproximativ 400 de fermieri.

  • Reţeta succesului pentru unul dintre cei mai puternici executivi din România

    Directorul general al Porsche România este pasionat, pe lângă vehiculele pe două şi patru roţi, şi de cursele de lungă distanţă, pentru care găseşte numeroase similarităţi cu lumea afacerilor.

    Obiectivele clare, consecvenţa, disciplina şi o strategie clară se numără printre acestea. Kurt Leitner este, din septembrie 2015, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator auto de pe plan local. Compania, care livrează autoturisme sub mărcile Volkswagen, Audi, Seat sau Skoda, a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada postcriză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, fiind cu 16% mai mare faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.

    Reprezentanţii companiei şi-au fixat un obiectiv de peste 50.000 de unităţi vândute anual, până cel târziu în 2025. Pentru 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 de autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani toţi dealerii companiei să aibă în dotare staţii de încărcare.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic în cadrul grupului internaţional Porsche. A ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovehicule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Rolul de CEO al Porsche România nu este primul îndeplinit pe piaţa locală  în perioada 2007  2011, Kurt Leitner a fost director general al Porsche Finance Group România.

    Care sunt hobbyurile dvs.?

    Îmi place orice sport, însă alergatul este în fruntea listei. Şi, desigur, îmi plac vehiculele cu roţi, fie că vorbim de două sau de patru roţi. Prin urmare, mă consider norocos să pot vinde un produs care îmi place cu adevărat şi în care cred.

    Ce corespondenţe există între hobbyurile dvs. şi afaceri?

    În mod special pentru sporturile de anduranţă ai nevoie de un anumit tip de personalitate şi de caracteristici foarte utile şi în lumea de afaceri. Să îţi păstrezi energia este una dintre aceste caracteristici.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?

    Nevoile în ceea ce priveşte mobilitatea pe parcursul unei vieţi sunt versatile. Ne plimbăm şi conducem zilnic. Uneori mergem cu bicicleta sau folosim avionul. Toate acestea sunt soluţii de mobilitate, vectori care vor fi influenţaţi de ultimele dezvoltări din domeniul tehnologic. Una dintre pasiunile mele, aşa cum am menţionat anterior, este alergarea pe distanţe lungi. Mulţi dintre clienţii şi partenerii noştri practică acest sport. Pentru mine este foarte important să putem sponsoriza un eveniment de alergare, eu însumi fiind un alergător. Anul acesta Volkswagen sponsorizează semimaratonul din Bucureşti şi sunt foarte mândru de contribuţia adusă la acest eveniment grozav, fiind în linie cu intenţia noastră de a ne poziţiona drept furnizor de soluţii de mobilitate. Faptul că pentru această cursă pe post de pacemaker va fi utilizată o maşină electrică cu zero emisii care va merge înaintea alergătorilor e ceva ce mi se pare cool şi motivant.

    Care sunt regulile din hobbyurile dvs. folositoare în afaceri? Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în hobbyurile dvs. şi afaceri?

    Sunt un mare fan al curselor de lungă distanţă. Sunt multe similarităţi între acestea şi lumea afacerilor. În primul rând ai nevoie de obiective clare în ambele situaţii şi dacă te pregăteşti pentru cursă ai nevoie pe lângă consecvenţă şi disciplină de o strategie clară pe care să o urmezi în mod meticulos până la final.

    Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodată?

    Eu am crescut în zona Alpilor, deci nu sunt o persoană foarte familiară cu apa. Mi-ar plăcea, totuşi, ca în viitor să pot practica kite surfing.

    Preferinţe
    CUVÂNT: Mergi mai departe
    CARTE: Nu am cu adevărat o carte preferată. În perioade diferite trebuie să tratez subiecte diferite şi caut cărţi interesante pe tema de interes. O carte la care mă întorc din când în când şi pe care o veţi găsi mereu pe biroul meu este „Marketing Management” de Philip Kotler, care pentru mine este Biblia marketingului.
    PERSONALITATE: Soţia mea
    SPORTIV: Michael Jordan

  • Ce hobby-uri are Kurt Leitner, CEO-ul Porsche România

    Obiectivele clare, consecvenţa, disciplina şi o strategie clară se numără printre acestea. Kurt Leitner este, din septembrie 2015, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator auto de pe plan local. Compania, care livrează autoturisme sub mărcile Volkswagen, Audi, Seat sau Skoda, a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada postcriză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, fiind cu 16% mai mare faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.

    Reprezentanţii companiei şi-au fixat un obiectiv de peste 50.000 de unităţi vândute anual, până cel târziu în 2025. Pentru 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 de autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani toţi dealerii companiei să aibă în dotare staţii de încărcare.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic în cadrul grupului internaţional Porsche. A ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovehicule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Rolul de CEO al Porsche România nu este primul îndeplinit pe piaţa locală  în perioada 2007  2011, Kurt Leitner a fost director general al Porsche Finance Group România.

    Care sunt hobbyurile dvs.?

    Îmi place orice sport, însă alergatul este în fruntea listei. Şi, desigur, îmi plac vehiculele cu roţi, fie că vorbim de două sau de patru roţi. Prin urmare, mă consider norocos să pot vinde un produs care îmi place cu adevărat şi în care cred.

    Ce corespondenţe există între hobbyurile dvs. şi afaceri?

    În mod special pentru sporturile de anduranţă ai nevoie de un anumit tip de personalitate şi de caracteristici foarte utile şi în lumea de afaceri. Să îţi păstrezi energia este una dintre aceste caracteristici.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?

    Nevoile în ceea ce priveşte mobilitatea pe parcursul unei vieţi sunt versatile. Ne plimbăm şi conducem zilnic. Uneori mergem cu bicicleta sau folosim avionul. Toate acestea sunt soluţii de mobilitate, vectori care vor fi influenţaţi de ultimele dezvoltări din domeniul tehnologic. Una dintre pasiunile mele, aşa cum am menţionat anterior, este alergarea pe distanţe lungi. Mulţi dintre clienţii şi partenerii noştri practică acest sport. Pentru mine este foarte important să putem sponsoriza un eveniment de alergare, eu însumi fiind un alergător. Anul acesta Volkswagen sponsorizează semimaratonul din Bucureşti şi sunt foarte mândru de contribuţia adusă la acest eveniment grozav, fiind în linie cu intenţia noastră de a ne poziţiona drept furnizor de soluţii de mobilitate. Faptul că pentru această cursă pe post de pacemaker va fi utilizată o maşină electrică cu zero emisii care va merge înaintea alergătorilor e ceva ce mi se pare cool şi motivant.

    Care sunt regulile din hobbyurile dvs. folositoare în afaceri? Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în hobbyurile dvs. şi afaceri?

    Sunt un mare fan al curselor de lungă distanţă. Sunt multe similarităţi între acestea şi lumea afacerilor. În primul rând ai nevoie de obiective clare în ambele situaţii şi dacă te pregăteşti pentru cursă ai nevoie pe lângă consecvenţă şi disciplină de o strategie clară pe care să o urmezi în mod meticulos până la final.

    Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodată?

    Eu am crescut în zona Alpilor, deci nu sunt o persoană foarte familiară cu apa. Mi-ar plăcea, totuşi, ca în viitor să pot practica kite surfing.

    Preferinţe
    CUVÂNT: Mergi mai departe
    CARTE: Nu am cu adevărat o carte preferată. În perioade diferite trebuie să tratez subiecte diferite şi caut cărţi interesante pe tema de interes. O carte la care mă întorc din când în când şi pe care o veţi găsi mereu pe biroul meu este „Marketing Management” de Philip Kotler, care pentru mine este Biblia marketingului.
    PERSONALITATE: Soţia mea
    SPORTIV: Michael Jordan

  • Aplicaţia de servicii de livrare rapidă Glovo s-a lansat şi în Bucureşti; utilizatorii pot comanda şi trimite orice prin curieri

    Aplicaţia de servicii de livrare rapidă Glovo, lansată în 2015 în Barcelona şi prezentă acum în peste 60 de oraşe din zece ţări, este disponibilă de astăzi şi în Bucureşti, utilizatorii având posibilitatea de a cumpăra, de a primi şi a trimite orice doresc, în interval de maxim o oră, prin intermediul curierilor înscrişi.

    Aplicaţia şi curierii ”Gloveri” pot fi găsiţi începând de astăzi pe App Store şi pe Google PlayStore.

    Glovo este un marketplace din care utilizatorii pot comanda orice si pot trimite ei înşişi orice. Câteva categorii de produse care pot fi comandate, precum mâncare preparată, alimente sau produse farmaceutice sunt predefinite, insă aplicaţia permite utilizatorilor să comande orice.

    Glovo a încheiat parteneriate cu mai multe locaţii din Bucureşti, restaurante precum El Torito, Speed Pizza, Ganesha, Donatino, Aria Burger, florarii, cofetarii si patiserii, şi cu un număr mare de Gloveri, curieri care vor livra produsele în mai puţin de o oră. O parte din curieri se vor deplasa pe scootere şi biciclete.

    “Suntem extrem de entuziasmati ca am lansat aplicatia şi în Bucuresti, acesta fiind primul pas al expansiunii Glovo in Europa de Est. Este un moment definitoriu pentru economia on-demand din Romania si pentru piata serviciilor de livrare, aflate intr-o continua transformare. Viziunea noastra este sa punem la dispozitia cat mai multor oameni cu putinta confortul pe care il aduce tehnologia, facilitandu-le accesul mai usor la propriul lor oras, si creand totodata oportunitatea unor venituri suplimentare pentru mii de curieri”, a declarat Victor Racariu, General Manager Glovo Romania.

    Glovo este un start-up care si-a inceput activitatea in 2015 in Barcelona, Spania, si care acum este prezent in peste 60 de orase (intre care Paris, Madrid, Sao Paolo) din zece ţări din Europa, America de Sud si Africa.

    Prin intermediul ei, se livreaza lunar peste 1 milion de comenzi, cu un timp mediu de livrare mai mic de 35 de minute.

    Un studiu Tomtom din 2014 a aratat ca Bucurestiul este cel mai congestionat oras din Europa, soferii stand in medie in trafic noua zile pe an. Estimarile pentru piata de servicii de livrare din Romania sunt ca aceasta se va dubla pana in 2022, ajungand la 450 milioane euro.

     Aplicaţia are peste 500.000 utilizatori activi şi 5600 de parteneri în toata lumea.

    În afară de România, Glovo a intrat recent şi pe piaţa din  Egipt şi Turcia.