BusinessMagazin

Tag: legi

  • Senat: Minorii până în 16 ani nu mai au voie să intre neînsoţiţi în cluburi, baruri şi discoteci

    Comisia de muncă a votat un raport de admitere, fiind votat în plen cu 72 de voturi ”pentru” şi 2 împotrivă. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 74 de voturi favorabile.

    Guvernul a transmis, iniţiat, un punct de vedere negativ la propunerea legislativă, ulterior revenind asupra deciziei şi dând un aviz favorabil.

    Senatorul Grapă a declarat, în plenul Senatului, că Guvernul României, prin Ministerul muncii, are ”profesionişti”.

    ”Mulţumesc pentru schimbarea de poziţie (..) Mă bucur extrem de mult că în sfârşit putem să discutăm despre o simbioză, în care toate părţile au ceva de oferit şi de acceptat”, a spus senatorul liberal despre susţinerea iniţiativei sale de către Executiv.

    Propunerea legislativă reglementează măsuri de protecţie a minorilor, în vederea asigurării dezvoltării acestora într-un mediu sănătos.

    Astfel, prin proiectul de lege, se interzice accesul minorilor care nu au împlinit 16 ani, neînsoţiţi, în unităţile de alimentaţie publică, respectiv baruri, cluburi, discoteci, unde se comercializează băuturi alcoolice şi tutun.

    De asemenea, se interzice comercializarea produselor alcoolice şi din tutun tuturor persoanelor care nu au împlinit 18 ani şi transmiterea, cu titlu oneros sau gratuit, a băuturilor alcoolice şi din tutun minorilor sub 18 ani.

    Propunerea legislativă prevede, la sancţiuni, posibilitatea suspendării activităţii localului pe o perioadă de 30 de zile, pentru comercializarea de astfel de produse către minori. La capitolul amenzi, încălcarea legii se pedepseşte cu amendă de la 500 la 1500 de lei.

    Propunerea legislativă va ajunge la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

  • Marea Britanie este pe cale să revoluţioneze genetica

    Parlamentarii au dat un vor favorabil unui astfel de experiment ce va folosi ADN de la două femei şi un bărbat. 328 de reprezentanţi au votat pentru, iar 128 împotriva acestui proiect, considerat unul istoric.

    În timpul dezbaterii, parlamentarii au numit ideea “lumina de la capătul tunelului” pentru familii. Un al doilea vor este necesar în al doilea for legislativ, Camera Superioară (Camera Lorzilor), iar în cazul unui rezultat pozitiv primul copil conceput prin această metodă s-ar putea naşte în 2016.

    Susţinătorii proiectului spun că acesta “reprezintă o veste bună pentru progresul medical” în vreme ce oponenţii se tem de numeroasele probleme etice şi de siguranţă care ar putea apărea. Potrivit celor de la BBC, 150 de copii cu ADN din trei surse ar putea fi născuţi anual. Prim-ministrul David Cameron a declarat că “nu încercăm să îl înlocuim pe Dumnezeu, încercăm doar să ne asigurăm că doi părinţi care vor un copil sănătos vor putea avea unul”.

    Metoda, dezvoltată la Newcastle, presupune modificarea a 0,1% din ADN-ul copilului prin preluarea informaţiilor genetice de la a doua femeie.

  • Libertatea de exprimare în viziunea Facebook. Ce se ascunde în spatele propagandei

    La doar două săptămâni după ce Mark Zuckerberg a publicat o declaraţie extrem de vehementă cu privire la libertatea de exprimare, Facebook a acceptat să cenzureze în Turcia imagini ale profetului Mohamed, inclusiv imagini similare celor care ar fi determinat atacurile de la publicaţia pariziană Charlie Hebdo.

    „Am luat decizia de a nu cenzura pentru că vocile oamenilor – chiar dacă ele sunt uneori jignitoare – fac din această lume un loc mai bun şi mai interesant“, scria Zuckerberg pe 8 ianuarie. „Facebook a fost întotdeauna un loc unde oameni din lumea întreagă împart idei şi viziuni. Respectăm legile fiecărui stat, dar nu vom lăsa niciodată o ţară sau un grup de oameni să dicteze ceea ce oamenii pot împărtăşi.“

    Este un exemplu care arată cât de complicată este problema libertăţii de exprimare şi care dă o anumită greutate criticilor primite de Zuckerberg în urma declaraţiei sale. Deşi principiile transmise de către CEO-ul reţelei de socializare sunt corecte, ele nu sunt susţinute de practicile de zi cu zi ale Facebook.

    În luna decembrie, la cererea agenţiei ruse de reglementare în materie de online, reţeaua a acceptat să cenzureze pagina celui mai vehement critic al lui Vladimir Putin. Jurnalistul Michael Birnbaum remarca, la acel moment, „noile limite ale Facebook în ceea ce priveşte abilitatea de a servi drept platformă pentru mişcările politice de opoziţie“. Mai multe persoane au criticat reţeaua pentru retragerea unor pagini ale mişcărilor de rezistenţă din Siria, China sau Tibet, acolo unde circulă şi o petiţie împotriva cenzurii practicate de Facebook.

    Chiar dacă Facebook nu activează în mod oficial în China, compania lui Zuckerberg a răspuns pozitiv mai multor cereri din partea administraţiei chineze. Acest lucru poate fi perceput ca un prim semn că Facebook ar fi de acord să opereze, într-o formă ultracenzurată, pe o piaţă cu 648 milioane de utilizatori de internet.

    Un alt episod care a stârnit numeroase controverse s-a derulat în luna mai 2014, când oficialii din Iran au blocat accesul rezidenţilor la WhatsApp, ca urmare a faptului că Facebook achiziţionase aplicaţia pentru suma de 19 miliarde de dolari. Zuckerberg a fost atunci numit „un sionist american“ de către Adbolsamad Khorramabadi, şef al comisiei iraniene împotriva crimelor pe internet.

    În cazul Turciei, însă, lucrurile par a fi ceva mai complicate. Potrivit celor de la BBC, reţeaua socială a blocat un număr de pagini „jignitoare la adresa profetului“ după a primit un ordin judecătoresc emis de un complet din Ankara. „Facebook a acţionat pentru ca un anumit conţinut să nu mai fie vizibil pe teritoriul Turciei, în urma unei cereri din partea autorităţilor“, notează BBC. În trecut, companii de social media care nu au respectat asemenea ordine, precum Twitter sau YouTube, au fost interzise pe teritoriul statului turc.

    Turcia reprezintă un segment extrem de important nu doar pentru Facebook, ci pentru toate companiile din zona de tehnologie; numărul tot mai mare de tineri pasionaţi de lumea digitală şi economia în curs de dezvoltare au atras atenţia marilor jucători din zona de IT. Ultimul raport de transparemţă al celor de Facebook scoate însă în evidenţă o problemă, respectiv faptul că autorităţile au trimis aproape 2.000 de cereri de cenzurare a conţinutului. Din acest punct de vedere, la nivel global Turcia este depăşită doar de India. Cererile se referă în general la critici aduse lui Atatürk, fondatorul Turciei moderne, sau la adresa preşedintelui Erdogan.

    Fiind o companie globală, Facebook trebuie să respecte legile fiecărui stat în care operează. Oamenii lui Zuckerberg nu pot alege ce regulamente să urmeze, iar compania s-a dovedit de-a lungul timpului cooperantă în faţa deciziilor emise de autorităţile locale.

    Compania a mai fost implicate în numeroase scandaluri de-a lungul timpului, fiind acuzată inclusiv de realizarea anumitor experimente cu scopul de a modifica starea de spirit a utilizatorilor. Cu toate acestea, decizia de a cenzura mai multe postări vine la foarte scurt timp după declaraţia în care Zuckerberg apăra libertatea de exprimare şi condamna cenzura de orice fel.

  • Ponta: FMI să discute legile conversiei şi insolvenţei cu Parlamentul. Nu am văzut scrisoarea lor

    Întrebat dacă va discuta cu FMI despre Legea conversiei creditelor şi cea a insolvenţei personale, Ponta a răspuns; ”Noi nu avem în program, dar dacă dânşii vor dori, trebuie să discute cu Parlamentul”

    Întrebat despre scrisoarea trimisă de FMI Parlamentul, BNR şi ministerului Justiţiei despre aceste acte normative, Ponta a răspuns: ”Nu comentez”.

    Întrebat, ulterior, care e poziţia sa, ca şef al Guvernului, faţă de această scrisoare, Ponta a replicat: ”Nu am văzut-o”.

    FMI îşi exprimă îngrijorarea, într-o scrisoare transmisă ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, în legătură cu legea falimentului personal, precizând că fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

    Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România şi de Elisabetta Capannelli, Country Manger al Băncii Mondiale.

    “O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu. Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele”, se arată într-o scrisoare a FMI transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlvov.

    În document se precizează că o astfel de lege va avea “un impact negativ” asupra pieţei financiare, dacă nu este bine pregătită.

    “Sfătuim autorităţile să adopte legea falimentului personal doar după efectuarea studiilor de impact necesare şi după consultarea părţilor (…) Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa altor ţări, în special a ţărilor din UE care au adoptat recent legi similare”, se mai arată în scrisoare.

    Scrisoarea a mai fost transmisă preşedintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc şi guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

  • Un dreptunghi din chiştoace

    Cel mai urât lucru legat de atentatele din Franţa şi de şirul de evenimente care a urmat a fost modul în care politicienii au încercat să speculeze emoţiile declanşate în mulţime. Sarkozy înghesuindu-se în primul rând la marea manifestaţie, Hollande cu capul de umărului cancelarului Merkel, toţi cei care au defilat deşi, moral, n-ar fi trebuit nici măcar să se apropie de Paris în acel moment, urmaţi de cohortele de îngrijoraţi din serviciile secrete, gata să se sacrifice în lupta antiteroristă; şi, în context, reluarea pe plan local a disputelor legate de legile de tip Big Brother.

    Mă întorc acum în capitala de judeţ în care m-a găsit revoluţia din decembrie; era şi locul în care fusese „exilat“ un disident de origine comunistă, care se bucura, în ultimii ani ai lui Ceauşescu, de domiciliu forţat şi supraveghere specială. Cum eram relativ vecini, treceam zilnic pe lângă o Dacie albă, veche, care nici măcar număr din trei cifre nu avea (cunoscătorii vor fi ştiind ce spun) şi în care fie tremurau, fie năduşeau, în funcţie de anotimp, patru inşi. Şi fumau, aşa că în urma maşinii rămânea, seara, un dreptunghi gol perfect conturat de sutele de chiştoace azvârlite în orele de pândă. Nu aveam, la acea vreme, prea mari simpatii legate de regim, dar nici vreun răzvrătit nu eram.

    Treceam pe lângă maşină şi, într-un fel, îi compătimeam, pentru că fumau atât de mult şi pentru că erau obligaţi să zacă în fiecare zi în maşină, dar mă şi enervau cumplit, pur şi simplu pentru că erau acolo, zilnic, nefăcând nimic din ceea ce mi s-ar fi părut util la acea vreme şi pentru că îmi aduceau aminte cine eram şi în ce fel de ţară trăiam. În plus îmi induceau un sentiment de nelinişte lipicioasă, mă mâncau plămânii pe dinăuntru pentru că, trecând pe lângă maşină, respiram acelaşi aer care fusese şi în plămânii lor. Erau reprezentanţii unei instituţii care se ocupa cu securitatea naţiei, aşa cum o înţelegeau ei la vremea aceea. Şi, repet, deşi n-ar fi trebuit să simt vreo ameninţare, oamenii aceia şi dreptunghiul de chiştoace care rămânea în urma loc îmi aduceau mereu aminte că mă născusem, din păcate, pe partea greşită a lumii.

    Am regăsit o idee din gândurile vechi de decenii la emisiunea televizată de care am pomenit mai sus: o doamnă atotştiutoare zicea că de ce să se teamă ea de legile Big Brother, pentru că nu complotează, nici ea şi nici partenerul de emisiune (unul mai nevinovat, nici nu avea figură de complotist), şi nici nu folosesc cartele preplătite care în general sunt folosite de săraci care n-au ce pierde şi nici n-au de ce a se revolta în cauzul în care Big Brother o să îi ia la ochi. Şi iar au început să mă mănânce plămânii.

    Cartelele acelea preplătite au tocmai forma unui dreptunghi din chiştoace. Iar simpla existenţă a unor legi din ce în ce mai sugrumătoare – cartelele, convorbirile, datele, mailurile, operatorii, totul în numele unei securităţi iluzorii, că ai a te teme sau că nu ai a te teme – poate fi începutul a ceva ce am renegat în decembrie 1989. În numele siguranţei cetăţeanului se pot comite orice fapte şi poate exista justificare pentru orice măsură, iar dacă acestea îşi mai găsesc şi apărători, care nu complotează şi nu au de ce să se teamă, cu atât mai bine şi mai uşor. Iar masă de manevră există, slavă Domnului, pentru că, sincer să fiu, mi se pare că există din ce în ce mai puţini oameni dispuşi să gândească cu capul lor şi care preferă să li se spună ce şi cum trebuie să simtă.

    Ilustrez cu „Crocifissione di San Pietro“ al lui Caravaggio, pe care l-am găsit, recent, într-o biserică din Piazza del Popolo a Romei. Tot acolo am găsit o mostră de ingeniozitate italiană – iluminatul cu bănuţ: băgai bănuţul într-o cutie, se aprindea lumina şi te bucurai, scurt timp, de tablou; nu băgai bănuţ, stăteai pe întuneric. Chestia era că turiştii, şmecheri, tot aşteptau ca un alt fraier, şi nu ei, să bage bănuţul, un studiu bun pentru actuala psihologie, din ce în ce mai complicată, a mulţimilor.

  • Deputat PNL:Sunt multe lucruri de armonizat la legile Big Brother înainte de adoptare

    “Legile Big Brother şi cartelelor pre-pay trebuie puse în acord cu decizia Curţii Constituţionale. Nu ai cum să le dai drumul aşa. Înţeleg şi că CSM nu a fost consultat, sunt multe lucruri de armonizat”, a afirmat Tinel Gheorghe.

    El a adăugat că aceste legi trebuie discutate şi este necesară o consultare înainte de a fi adoptate. “Trebuie discutat şi văzut. Legile pot fi discutate în regim de urgenţă la începutul sesiunii, dar ne consultăm, le punem în acord cu decizia Curţii Constituţionale”, a mai spus Tinel Gheorghe.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat joi că structurile cu atribuţii în privinţa securităţii naţionale ”nu au instrumentele necesare”, fiind necesară adoptarea urgentă a legilor Big Brother şi a cartelelor pre-pay, până la finele lui februarie.

    Zgonea a fost întrebat cum vede parcursul legilor Big Brother şi a cartelelor pre-pay, declarate neconstituţionale, dar în cazul cărora de doreşte adoptarea unei noi forme. ”Evenimentele care sunt în proximitatea graniţelor României, dar şi în zona europeană, ne obligă să facem această lege repede, atât legea retenţiei datelor, să o modificăm, cât şi celebra lege a cartelelor pre-pay, cum o denumim noi. Ele sunt obligatorii pentru România”, a afirmat Zgonea.

    Curtea Constituţională a decis în anul 2014 că legile big brother şi cartelele preplay sunt neconstituţionale.

  • Zgonea: Structurile de securitate nu au instrumente şi au nevoie urgent de legea Big Brother

    Zgonea a fost întrebat cum vede parcursul legilor Big Brother şi a cartelelor pre-pay, declarate neconstituţionale, dar în cazul cărora de doreşte adoptarea unei noi forme. ”Evenimentele care sunt în proximitatea graniţelor României, dar şi în zona europeană, ne obligă să facem această lege repede, atât legea retenţiei datelor, să o modificăm, cât şi celebra lege a cartelelor pre-pay, cum o denumim noi. Ele sunt obligatorii pentru România”, a afirmat Zgonea.

    El a afirmat că serviciile de informaţii şi cele din zona de securitatea naţională au nevoie de ”instrumente să-şi facă treaba cu profesionalism”, în condiţii de constituţionalitate.

    Zgonea a evitat să se pronunţe în momentul în care a fost întrebat dacă susţine ideea ca accesul la datele reţinute de operatori să se facă cu un mandat de la judecător sau fără.

    ”Aceste două legi (Big Brother şi a cartelelor pre-pay, n.r.) sunt urgente şi necesare pentru ca sistemul de siguranţă naţională să funcţioneze la parametrii cu care suntem obişnuiţi. Suntem cea mai sigură şi cea mai stabilă ţară din regiune, suntem respectaţi pentru această chestiune şi ele sunt rezultatul unor instrumente şi unor acţiuni pe care le-au făcut sistemele noastre de siguranţă naţională pe baza legilor pe care noi le-am votat aici, pentru că dacă nu le dai instrumente, ei nu au cum să facă acest lucru”, a mai afirmat Zgonea.

    Preşedintelui Camerei Deputaţilor i s-a menţionat că au fost declaraţii ale unor reprezentanţi din sistemul de siguranţă naţională care au susţinut că există instrumentele necesare pe actualul cadru normativ. ”Nu există instrumentele necesare pe actualul cadru normativ. De aceea această lege a fost cerută atât de partenerii noştri care sunt în NATO, cât şi în UE. Există o problemă pe care noi o avem şi ea se numeşte o breşă de securitate”, a răspuns Zgonea.

    El fost întrebat care ar fi orizontul de timp în care aceste legi să fie adoptate în Parlament. ”Părerea mea este că la finele lunii februarie trebuie să fie aprobate”, a replicat preşedintele Camerei.

    De asemenea, el a menţionat că va trebui să existe o decizie şi la nivelul CSAT pe acest subiect.”În funcţie de priorităţi, în funcţie de urgenţe, Guvernul şi cei care sunt membri în CSAT vor lua o decizie, pentru că este o chestiune de siguranţă naţională a statului român şi de credibilitate atât în structurile euro-atlantice, cât şi în UE. Dacă stabili ca prioritate să mergem într-un ritm accelerat prin cele două camere vom merge aşa, dacă se va stabili angajarea răspunderii Guvernului, vom merge pe acel principiu”, a mai afirmat Zgonea, susţinând însă că este nevoie de dialog pe acest subiect în societate.

    Preşedintele Camerei a fost întrebat dacă în CSAT se poate decide cu privire la cele două legi. ”Se discută, păi, legea cu privire la siguranţa naţională s-a stabilit în CSAT, nu o stabilim noi (…) acolo se stabilesc anumite forme”, a mai afirmat Zgonea.

    De asemenea, el a fost întrebat dacă există varianta angajării răspunderii Guvernului pe aceste legi.”Din punct de vedere constituţional, da. Eu cred că nu va fi aşa şi va fi procedura normală. Din ceea ce ştiu toate partidele doresc o dezbatere deschisă”, a menţionat Zgonea.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI, George Maior susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

     

  • Zgonea: Structurile de securitate nu au instrumente şi au nevoie urgent de legea Big Brother

    Zgonea a fost întrebat cum vede parcursul legilor Big Brother şi a cartelelor pre-pay, declarate neconstituţionale, dar în cazul cărora de doreşte adoptarea unei noi forme. ”Evenimentele care sunt în proximitatea graniţelor României, dar şi în zona europeană, ne obligă să facem această lege repede, atât legea retenţiei datelor, să o modificăm, cât şi celebra lege a cartelelor pre-pay, cum o denumim noi. Ele sunt obligatorii pentru România”, a afirmat Zgonea.

    El a afirmat că serviciile de informaţii şi cele din zona de securitatea naţională au nevoie de ”instrumente să-şi facă treaba cu profesionalism”, în condiţii de constituţionalitate.

    Zgonea a evitat să se pronunţe în momentul în care a fost întrebat dacă susţine ideea ca accesul la datele reţinute de operatori să se facă cu un mandat de la judecător sau fără.

    ”Aceste două legi (Big Brother şi a cartelelor pre-pay, n.r.) sunt urgente şi necesare pentru ca sistemul de siguranţă naţională să funcţioneze la parametrii cu care suntem obişnuiţi. Suntem cea mai sigură şi cea mai stabilă ţară din regiune, suntem respectaţi pentru această chestiune şi ele sunt rezultatul unor instrumente şi unor acţiuni pe care le-au făcut sistemele noastre de siguranţă naţională pe baza legilor pe care noi le-am votat aici, pentru că dacă nu le dai instrumente, ei nu au cum să facă acest lucru”, a mai afirmat Zgonea.

    Preşedintelui Camerei Deputaţilor i s-a menţionat că au fost declaraţii ale unor reprezentanţi din sistemul de siguranţă naţională care au susţinut că există instrumentele necesare pe actualul cadru normativ. ”Nu există instrumentele necesare pe actualul cadru normativ. De aceea această lege a fost cerută atât de partenerii noştri care sunt în NATO, cât şi în UE. Există o problemă pe care noi o avem şi ea se numeşte o breşă de securitate”, a răspuns Zgonea.

    El fost întrebat care ar fi orizontul de timp în care aceste legi să fie adoptate în Parlament. ”Părerea mea este că la finele lunii februarie trebuie să fie aprobate”, a replicat preşedintele Camerei.

    De asemenea, el a menţionat că va trebui să existe o decizie şi la nivelul CSAT pe acest subiect.”În funcţie de priorităţi, în funcţie de urgenţe, Guvernul şi cei care sunt membri în CSAT vor lua o decizie, pentru că este o chestiune de siguranţă naţională a statului român şi de credibilitate atât în structurile euro-atlantice, cât şi în UE. Dacă stabili ca prioritate să mergem într-un ritm accelerat prin cele două camere vom merge aşa, dacă se va stabili angajarea răspunderii Guvernului, vom merge pe acel principiu”, a mai afirmat Zgonea, susţinând însă că este nevoie de dialog pe acest subiect în societate.

    Preşedintele Camerei a fost întrebat dacă în CSAT se poate decide cu privire la cele două legi. ”Se discută, păi, legea cu privire la siguranţa naţională s-a stabilit în CSAT, nu o stabilim noi (…) acolo se stabilesc anumite forme”, a mai afirmat Zgonea.

    De asemenea, el a fost întrebat dacă există varianta angajării răspunderii Guvernului pe aceste legi.”Din punct de vedere constituţional, da. Eu cred că nu va fi aşa şi va fi procedura normală. Din ceea ce ştiu toate partidele doresc o dezbatere deschisă”, a menţionat Zgonea.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI, George Maior susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

     

  • Procurorul general al României cere legi care să permită prevenirea actelor de terorism şi acţiuni ferme

    Tiberiu Niţu a spus, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, că legile privind cartele preplătite şi retenţia datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.

    Întrebat dacă se impune o nouă lege, pe modelul legii privind reţinerea datelor generale, cunoscută drept Legea “Big Brother”, dar care a fost contestată şi declarată neconstituţională, procurorul general al României a spus că nu vrea să facă aprecieri sau comparaţii cu alte legi, dar consideră că se impune adoptarea unor acte normative eficiente, care să poată constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism.

    “Este foarte important să le putem preveni. Aţi menţionat ce se întâmplă la Paris, uitaţi-vă ce înseamnă să încerci să combaţi. Este groaznic ceea ce se întâmplă. Important este să putem preveni şi, ca să putem preveni, avem nevoie de instrumente potrivite. Astfel de acte normative, care să ne poată permite să anticipăm, să cunoaştem ce fac astfel de oameni, sunt nu extrem de binevenite, sunt imperios necesare”, a adăugat Tiberiu Niţu.

    Procurorul general al României a mai spus că, pentru a acţiona ferm împotriva teroriştilor şi pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu este disproporţionată.

    “Noi am luate toate măsurile, ne-am implicat, alături de alte instituţii, pentru a adopta astfel de legi. Vă rog să observaţi că, pentru a acţiona ferm împotriva teroriştilor şi pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu poate părea ca fiind disproporţionată”, a precizat Niţu.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de rachete, la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre victime se numără directorul publicaţiei, Stéphane Charbonnier (Charb), şi alţi trei cunoscuţi caricaturişti – Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski).

    Doi fraţi de naţionalitate franceză născuţi la Paris, Said Kouachi, în vârstă de 34 de ani, şi Chérif Kouachi, în vârstă de 32 de ani, un jihadist cunoscut serviciilor antiteroriste, au fost identificaţi drept presupuşii autori ai atacului şi sunt căutaţi de poliţie.

    Un al treilea suspect, Hamyd Mourad, în vârstă de 18 ani, care i-ar fi ajutat pe cei doi fraţi să comită atacul sângeros de la sediul săptămânalului satiric Charlie Hebdo, s-a predat poliţiei, au anunţat surse concordante, citate de AFP.

    Şapte persoane, bărbaţi şi femei din anturajul celor doi fraţi, se află joi în arest preventiv în cadrul anchetei, a anunţat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, relatează AFP.

  • Preşedintele Camerei a convocat şedinţa Comisiei de Cod electoral pentru săptămâna viitoare

    Valeriu Zgonea, care are şi calitatea de preşedintele al Comisiei de Cod electoral, a anunţat faptul că a convocat acest for în şedinţă de lucru pentru 14 ianuarie, de la ora 10.00.

    ”Printre subiectele aflate pe ordinea de zi a şedinţei se numără adoptarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei şi a principiilor care stau la baza eleborării cadrului legislativ în materia electorală. În acest context, membrii Comisiei parlamentare vor avea în vedere specificităţile cadrului juridic electoral existent la nivelul ţărilor membre ale UE şi SUA, cuprinse în studiile elaborate de departamentele de specialitate din Camera Deputaţilor, transmise membrilor Comisiei, în luna decembrie 2014”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    De asemenea, Zgonea face apel la reprezentanţii partidelor politice din Parlament să ”dea dovadă de maturitate politică pentru a putea adopta cât mai repede modificările legislative necesare în acest domeniu”.

    Totodată, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu a transmis printr-un comunicat de presă că imediat după solicitarea enunţată luni de Vasile Blaga preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a informat membrii Comisiei de Cod electoral cu privire la convocarea acestui for în 14 ianuarie.

    ”La doar câteva ore de la solicitarea noastră domnul deputat Valeriu Zgonea, în calitate de preşedinte al comisiei parlamentare, a transmis membrilor comisiei o decizie de convocare pentru data de 14 ianuarie. Salutăm faptul că domnul preşedinte Zgonea a dat curs solicitării noastre şi considerăm că, prin consensul forţelor politice parlamentare, dar şi prin intensificarea dialogului cu societatea civilă, se pot face progrese rapide pentru o legislaţie electorală modernă, democratică şi care să vină în întâmpinarea solicitărilor legitime ale cetăţenilor”, susţine Voicu, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    El precizează că PNL doreşte ca noua legislaţie electorală să fie adoptată în prima jumătate a sesiunii parlamentare din această primăvară.

    Liberalii au solicitat luni convocarea şedinţei Comisiei de Cod electoral înainte de debutul sesiunii parlamentare, a declarat co-preşedintele PNL Vasile Blaga, menţionând că PNL solicită schimbarea nu doar a legilor electorale, ci şi a celei privind partidele şi finanţarea acestora.

    ”Solicităm conducerilor Camerelor (Parlamentului, n.r.) ca acea Comisie care se ocupă de Codul electoral, condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor să se întrunească în 26 ianuarie pentru a începe discuţiile la noul cod electoral şi pentru a răspunde în acest fel aşteptărilor românilor aşa cum s-au exprimat ei prin vot în 16 noiembrie”, a spus liderul PNL.