Tag: joc
-
ANALIST: Acordul OPEC este o victorie a economiei asupra politicii
Jocul de-a şoarecele şi pisica pe care l-am văzut la reuniunea OPEC a lăsat impresia, iniţial, că un acord este imposibil de acceptat. Câteva ore mai târziu, imposibilul era realizat, spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la banca de investiţii Saxo Bank.
„În acest moment, avem măcar siguranţa că s-a pus o plasă de siguranţă sub pragul inferior al preţului petrolului. Intrăm în faza delicată de aplicare a acordului, în care aceste reduceri trebuie asumate şi puse în practică de fiecare stat membru”, adaugă Hansen.
OPEC a ajuns, la Viena, la un acord care limitează producţia zilnică totală a statelor membre la 32,5 milioane de barili. Această reducere înseamnă o tăiere a producţiei cu 1,2 milioane de barili/zi din partea statelor membre OPEC şi cu 600.000 de barili/zi din partea celor care nu sunt membre.
În funcţie de dimensiunea contribuţiei fiecărui stat membru la acestă reducere, Ole Hansen crede că va fi o adevărată “luptă” pentru un preţ al ţiţeiului peste 54 dolari/baril. Producătorii din SUA sunt gata de atac, ceea ce va pune o oarecare presiune pe creşterea preţului, asta până când stocurile la nivel global încep să scadă cu adevărat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
ANALIST: Acordul OPEC este o victorie a economiei asupra politicii
Jocul de-a şoarecele şi pisica pe care l-am văzut la reuniunea OPEC a lăsat impresia, iniţial, că un acord este imposibil de acceptat. Câteva ore mai târziu, imposibilul era realizat, spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la banca de investiţii Saxo Bank.
„În acest moment, avem măcar siguranţa că s-a pus o plasă de siguranţă sub pragul inferior al preţului petrolului. Intrăm în faza delicată de aplicare a acordului, în care aceste reduceri trebuie asumate şi puse în practică de fiecare stat membru”, adaugă Hansen.
OPEC a ajuns, la Viena, la un acord care limitează producţia zilnică totală a statelor membre la 32,5 milioane de barili. Această reducere înseamnă o tăiere a producţiei cu 1,2 milioane de barili/zi din partea statelor membre OPEC şi cu 600.000 de barili/zi din partea celor care nu sunt membre.
În funcţie de dimensiunea contribuţiei fiecărui stat membru la acestă reducere, Ole Hansen crede că va fi o adevărată “luptă” pentru un preţ al ţiţeiului peste 54 dolari/baril. Producătorii din SUA sunt gata de atac, ceea ce va pune o oarecare presiune pe creşterea preţului, asta până când stocurile la nivel global încep să scadă cu adevărat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Povestea omului care a creat “cel mai prost joc video al tuturor timpurilor”
Jocul video inspirat din filmul lui Steven Spielberg, „ET” este considerat ca fiind unul dintre cele mai proaste jocuri din lume şi care este chiar semnalat ca fiind unul dintre motivele pentru care Atari a decăzut, scrie BBC.
Era iulie 1982 când Atari, una dintre cele mai bune companii de tehnologie din lume, a plătit nu mai puţin de 21 milioane de dolari pentru drepturile de autor ale filmului lui Spielberg „ET. The Extra Terrestrial”.
Howard Scott Warshaw a fost programatorul care însărcinat cu producerea jocului. Warshaw trăia pe cai mari la Atari după ce tânărul de 24 de ani crease jocul video de succes „Raiders of the Lost Ark”, după un alt film de-al lui Spielberg, Indiana Jones.
„Mi-au dat 5 săptămâni să făc jocul. În mod normal un joc video se producea în 6-8 luni”, mărturiseşte programatorul. „Am mers şi am vorbit cu Spielberg, i-am explicat planul meu şi i-am spus că trebuie să facem ceva inovator. Filmul a fost unul foarte bun şi trebuia să facem un joc foarte bun. Chestia era că trebuia să facem un joc în 5 săptămâni”, continuă el.

Atari avea nevoie ca ET să fie un hit. În 1982 compania vindea foarte bine, ajunsese undeva la 2 miliarde de dolari, însă compania pierdea din cota de piaţă către calculatoare precum Commodore 64.
„A fost cel mai greu proiect la care am lucrat. Mi-au instalat un sistem şi acasă pentru a putea lucra aproape non-stop”, povesteşte Warshaw, care a fost singurul programator al jocului.
Atari a comandat 4 milioane de copii şi şi-a bugetat o sumă de 5 milioane de dolari pentru advertising şi marketing. „Şefii credeau că atâta timp cât numele ET va apărea pe cutie, jocul se va vinde în milioane de copii”, spune Warshaw.
Ceea ce nu a fost chiar o minciună. La început jocul s-a vândut foarte bine, apoi au început să se spună despre joc că are probleme serioase. Jocul avea prea multe bug-uri şi nu era distractiv. În decembrie 1982, Atari a anunţat că a înregistrat vânzări dezamăgitoare. S-au vândut în jur de 1.5 milioane de copii din cele 4 milioane comandate. În al doilea trimestru 1983, Warner,compania mamă a Atari, a anunţat că are pierderi de 310 milioane de dolari.

Un an mai târziu Warner a vândut Atari pentru 240 milioane de dolari.
Warshaw a ieşit din industria jocurilor video, a fost broker imobiliar o perioadă, apoi s-a reîntors în industria jocurilor, dar a găsit-o fără farmerc, iar acum este psihoterapeut, „fluent în engleză şi în limba tocilarilor”
-
Ghicitoare pe care 65% dintre oameni nu-l pot rezolva
Un alt joc-ghicitoare creează valuri pe internet, lăsând mii de oameni confuzi ce se contrazic în legătură cu răspunsul corect. Jocul, care a fost creat de Puzzlefizzy pe site-ul Brilliant.org, are o premisă simplă: trebuie ghiceşti „în ce cutie se află maşina”. Jocul pune la dispoziţie trei cutii, fiecare cu desenul unei maşini pe exterior.
Pe fiecare cutie este e scrisă câte o frază, însă doar una dintre cele trei afirmaţii este adevărată. Cutiile de au următoarele afirmaţii:
Cutia 1: Maşina se află în această cutie;
Cutia 2: Masina nu se află în această cutie;
Cutia 3: Maşina nu se află în cutia 1;
Deşi nu pare la prima vedere, propoziţiile repsective oferă cititorului suficiente informaţii pentru a determina în ce cutie „se află” maşina. Surprinzător, doar 36% dintre oamenii care au jucat jocul pe site-ul Brilliant au ales varianta corectă.
Răspunsul corect este CUTIA 2.
Puteţi să aflaţi varianta corectă printr-un simplu proces de eliminare, luând în considerare că numai una dintre afirmaţiile de pe cutii este adevărată. Aşadar: în cazul în care autovehiculul se află în cutia 1, ar însemna că declaraţiile de pe cutia 1 şi cutia 2 ar fi corecte. Deci, răspunsul nu poate fi cutia 1. În cazul în care maşina ar fi în cutia 3, atât declaraţiile de pe cutia 2, cât şi cele de pe cutia 3, ar fi corecte. Astfel, răspunsul nu poate fi cutia 3. Dar, pentru că maşina se află în caseta 2, acest lucru înseamnă că numai declaraţia de pe cutia 3 este corectă.
-
S-a lansat GameCup 1.0, concurs de game development pentru toţi studenţii din România
Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti şi Romanian Game Developers Association (RGDA) deschid înscrierile pentru competiţia GameCup 1.0, concurs de game development adresat studenţilor de la orice facultate din România.
Competiţia GameCup 1.0 se desfăşoară în perioada 31 octombrie 2016 şi 23 aprilie 2017 şi va fi deschisă pentru toţi studenţii de licenţă sau master din România. În echipe formate din minim 3 şi maxim 5 persoane, studenţii vor lucra împreună pentru a dezvolta un joc video, beneficiind, în acelaşi timp, de mentorat şi susţinere din partea companiilor dezvoltatoare de jocuri din ţară.
„În prezent, în România, industria de game development numără aproximativ 7000 de persoane care lucrează în peste 60 de studiouri de game development, iar aici includem atât studiouri indie formate din 2-3 persoane, cât şi giganţi cu peste 1000 de angajaţi. Industria a generat aproximativ 140 mil. € în 2015”, a menţionat Cătălin Butnariu, Preşedinte RGDA. „Această competiţie încurajează pasiunea tinerilor pentru dezvoltare de jocuri, dar, mai ales, pentru că promovează industria către studenţii din toată ţara ca o opţiune viabilă de carieră şi dezvoltare profesională.”
Perioada de desfăşurare a GameCup1.0 va fi împărţită în trei etape, cea de înregistrare a echipelor şi depunerea proiectelor până la 15 ianuarie 2017, lucrul cu mentorii şi îmbunătăţirea jocului până la 15 martie 2017 şi ultima fază de finisare, pitch şi premiere până la 23 aprilie 2017. Competiţia va avea şi opt categorii de premii: Best Game Overall, Best Mobile Game, Best PC Game, Best VR&AR Game,Best Technical Achievement, Best Visuals, Best 3D Modeling şi Best Design.
Pe lângă oportunitatea de a lucra la propriul joc, participanţii se vor întrece şi pentru premii în bani, precum şi echipamente hardware, jocuri şi programe de internship oferite de firmele din industria de jocuri video din România.
-
Câţi bani a reuşit să facă un tânăr de 38 de ani cu un banal joc pentru telefon
Naruatsu Baba este un miliardar în vârstă de 38 de ani care distruge mitul japonezului modest. Fondatorul şi dezvoltatorul jocului de smarthphone Colopl Inc., are mare succes şi nu se jenează să îl expună, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg.
„Din punct de vedere profesional, eu nu am făcut greşeli”, a declarat Baba într-un interviu. „Nu contează cât de mică a fost solicitarea, am livrat întotdeauna ceva decent, indiferent de termenul limită sau circumstanţe”, declară acesta. Cuvintele sale sunt susţinute de evaluarea companiei la 1,9 miliarde de dolari la Bursa de Valori de la Tokyo. Baba deţine jumătate din acţiunile Colpol, el fiind cel care a realizat majoritatea codului jocului, inclusiv pentru precursorul Pokemon Go, un joc în care participanţii trebuiau să adune puncte deplasându-se cu telefonul.
Baba consideră că succesul vine mai ales din noroc, dar detectarea oportunităţilor atunci când se ivesc este o abilitate certificată de experienţă. Una dintre „loviturile” sale a fost introducerea jocurilor concepute pentru ecranele tactile. În prezent, acesta se orientează spre ceea ce înseamnă realitatea virtuală, fiind unul dintre marii investitori în tehnologie. Fundaţia Virtual Reality Colopl deţine un buget de 50 de milioane de dolari, achiziţionând acţiuni în aproximativ 30 de startupuri anul acesta. Miliardarul spune că cea mai importantă caracteristică a realităţii virtuale este capacitatea de a păcăli utilizatorii că alţii pot fi prezenţi în mod fizic. „Te face să crezi că te afli faţă-n faţă cu persoana respectivă. Cam despre asta este realitatea virtuală”, spune Baba.
Totuşi, mai există un drum lung de parcurs până când realitatea poate oferi o experienţă de acest fel. Cu toate acestea, miliardarul spune că e doar o chestiune de timp până când aceste obstacole vor fi eliminate. Fundaţia sa a achiziţionat recent acţiuni la companii precum Fove Inc, care luna viitoare va lansa primul set de căşti de realitate virtuală din lume. Întrebat în legătură cu şansele de succes ale lui Colopl pentru realitatea virtuală, Baba este la fel de încrezător ca de obicei: „Nu sunt genul care face greşeli la locul de muncă. Dacă nu aş fi considerat că reuşesc, nu aş fi investit atât în asta”.
-
Câţi bani a reuşit să facă un tânăr de 38 de ani cu un banal joc pentru telefon
Naruatsu Baba este un miliardar în vârstă de 38 de ani care distruge mitul japonezului modest. Fondatorul şi dezvoltatorul jocului de smarthphone Colopl Inc., are mare succes şi nu se jenează să îl expună, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg.
„Din punct de vedere profesional, eu nu am făcut greşeli”, a declarat Baba într-un interviu. „Nu contează cât de mică a fost solicitarea, am livrat întotdeauna ceva decent, indiferent de termenul limită sau circumstanţe”, declară acesta. Cuvintele sale sunt susţinute de evaluarea companiei la 1,9 miliarde de dolari la Bursa de Valori de la Tokyo. Baba deţine jumătate din acţiunile Colpol, el fiind cel care a realizat majoritatea codului jocului, inclusiv pentru precursorul Pokemon Go, un joc în care participanţii trebuiau să adune puncte deplasându-se cu telefonul.
Baba consideră că succesul vine mai ales din noroc, dar detectarea oportunităţilor atunci când se ivesc este o abilitate certificată de experienţă. Una dintre „loviturile” sale a fost introducerea jocurilor concepute pentru ecranele tactile. În prezent, acesta se orientează spre ceea ce înseamnă realitatea virtuală, fiind unul dintre marii investitori în tehnologie. Fundaţia Virtual Reality Colopl deţine un buget de 50 de milioane de dolari, achiziţionând acţiuni în aproximativ 30 de startupuri anul acesta. Miliardarul spune că cea mai importantă caracteristică a realităţii virtuale este capacitatea de a păcăli utilizatorii că alţii pot fi prezenţi în mod fizic. „Te face să crezi că te afli faţă-n faţă cu persoana respectivă. Cam despre asta este realitatea virtuală”, spune Baba.
Totuşi, mai există un drum lung de parcurs până când realitatea poate oferi o experienţă de acest fel. Cu toate acestea, miliardarul spune că e doar o chestiune de timp până când aceste obstacole vor fi eliminate. Fundaţia sa a achiziţionat recent acţiuni la companii precum Fove Inc, care luna viitoare va lansa primul set de căşti de realitate virtuală din lume. Întrebat în legătură cu şansele de succes ale lui Colopl pentru realitatea virtuală, Baba este la fel de încrezător ca de obicei: „Nu sunt genul care face greşeli la locul de muncă. Dacă nu aş fi considerat că reuşesc, nu aş fi investit atât în asta”.