BusinessMagazin

Tag: it

  • De la viticultură la IT. Cum s-a reinventat o companie care exporta vin pentru URSS în perioada comunistă

    Vinalcool Bacău, compania care în perioada comunistă producea 100-150 de vagoane de vin lunar şi le trimitea în URSS, a trecut de la insolvenţă, la investiţii în imobiliare şi IT. Care este povestea companiei?

    Vinalcool Bacău, unul dintre cei mai mari producători de vin înainte de Revoluţie şi a cincea întreprindere agricolă de stat din România, cumpărată de Lucian Ciubotaru în 2005, moment în care se afla în insolvenţă şi cu datorii 65 de miliarde de lei, vrea să se reinventeze şi pariază pe imobiliare şi IT. Singura legătură cu viticultura rămâne colecţia de vinuri Nicolae’S, a lui Nicolae Ceauşescu, din vinoteca fondată în anul 1967, pe care compania încă o deţine. „Viitorul companiei noastre, în contextul actual, arată că avem de lucru în perfecţionarea unor domenii la care înaintea pandemiei nici nu ne-am fi gândit. În viitorul imediat, vechiul Vinalcool va sfârşi, probabil, ca nume, dar o va face cu siguranţă generând un mare nume în industria de software”, povesteşte Lucian Ciubotaru, CEO al Vinalcool, de profesie economist. În prezent, compania are afaceri în agricultură, imobiliare şi IT. Exploatează o fermă de aproximativ 500 de hectare de teren agricol şi are în portofoliu brandurile de băuturi nonalcoolice Fresh din Mere de Iteşti, Cireşe de Iteşti şi Cămara din Iteşti şi anul acesta va scoate pe piaţă un brand nou. „Intenţia noastră este de a dezvolta o industrie uşoară, bazată pe finanţări cu fonduri europene. Cercetăm şi posibilitatea creşterii unui lot de bovine din rase de carne, pentru care este mare căutare”, spune Ciubotaru.

     

    Ce a fost…

    „Vinalcool, fabrica de vinuri din Bacău, obţinea cantităţi cuprinse între 100-150 de vagoane de vin lunar, iar în ultima perioadă a existenţei acesteia, îşi diversificase producţia cu rachiuri, coniac, lichioruri, ape minerale, diferite sortimente de sucuri naturale şi a fabricat prima şampanie din România pentru copii, exportată şi către parteneri din Moscova”, povesteşte Lucian Ciubotaru. Antreprenorul adaugă că marii clienţi externi ai Vinalcool Bacău erau Japonia, Cehia, Slovacia, Iugoslavia, Polonia, Albania, China şi URSS. După 1990, compania a fost privatizată şi pachetul majoritar de acţiuni a ajuns la concernul turc Pakmaya-Hasmaya, iar capacităţile de producţie au fost vândute şi angajaţii concediaţi, compania ajungând pe marginea falimentului. „Am preluat prima acţiune şi apoi, pas cu pas, pachete din ce în ce mai consistente de acţiuni când nimeni nu mai dădea o şansă de supravieţuire Vinalcoolului. Apoi am cumpărat la licitaţie publică, prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti, pachetul majoritar. Astăzi am o satisfacţie enormă pentru am făcut faţă acestei provocări”, susţine Lucian Ciubotaru. Iniţial, el a încercat să repornească producţia de vinuri şi spirtoase, cu reţete şi branduri proprii, dar a eşuat şi a hotărât să transforme baza centrală a companiei, un teren de aproximativ trei hectare, în centru logistic, unde găzduieşte în prezent companii precum MegaImage, Coriolan, Raffaelo Art, AdStill, Molkerei, Nortek, Pelle-Industria Vernici, Cizmărie şi Nortek Trust.

    „Aceste companii au rezistat cu bine acestui an complicat, iar la o discuţie recentă cu reprezentanţii lor am remarcat faptul că au planuri de dezvoltare concrete, sunt optimişti şi privesc încrezatori în viitor.” În decursul reorganizării judiciare, compania a vândut ultimul centru de vinificaţie deţinut, din cele şase pe care le avea înainte de 1989. Astăzi, firma mai deţine colecţia de vinuri Nicolae’S, din vinoteca fondată în anul 1967 cu destinaţie specială pentru partidele de vânătoare organizate în pădurile superbe din Subcarpaţii Bacăului şi Neamţului la ordinul cuplului prezidential. Însă, anteprenorul recunoaşte că în funcţie de evoluţia vremurilor, va scoate la licitaţie vinoteca, pentru a asigura sursa financiară de dezvoltare a companiei în celelalte domenii. „Colecţia Nicolae’S are potenţial serios de valorificare, iar clienţii interesaţi sunt cu adevărat celebri în lumea colecţionarilor de top. Celebrul Floyd Mayweather Jr., excentricul colecţionar ce deţine deja una dintre sticlele lui Ceauşescu din anul său de naştere, a transmis prin intermediul elevului său băcăuan Ronald Gavril, aprecierea pentru colecţia noastră şi intenţia de a oferta la momentul deciziei companiei de organizare a unei licitaţii publice. Este doar unul dintre greii lumii care vor trofeul dictatorului”, a mai spus Croitoru.

     

    …şi ce a rămas

    Vinalcool a achiziţionat un teren de 0,7 hectare şi mai deţine o fermă de 3 hectare, cu potenţial de exploatare în domeniul imobiliar. De altfel, din 2020, compania s-a uitat şi către domeniul IT, odată cu preluarea administrării companiei de către Mihai Ciubotaru, fiul cel mare al lui Lucian Ciubotaru, cu studii în domeniul tehnologiei informaţiei. „Domeniul IT, un domeniu străin multora dintre cei prezenţi în structura de decizie a Vinalcool, a devenit recent un domeniu important, iar conjunctura pandemiei a fost una decisivă în această schimbare. Domeniul IT promite să devină locomotiva companiei în viitorul apropiat”, a afirmat Lucian Ciubotaru.  Compania Vinalcool este coproprietară a mărcii înregistrate SMS to CASH, marcă ce are la bază aplicaţii şi metode cuprinse în cinci brevete de inovaţie protejate la nivel european si mondial, la organismele internationale WIPO si Benelux. SMS to CASH este un serviciu de trimitere de mesaje către numere scurte cu valoare adăugată şi obţinerea de cash, pe loc sau în contul indicat. Alte servicii din portofoliu sunt Call to Cash şi RechargetoSIM.Totodată, Vinalcool este în discuţii cu un antreprenor român ce deţine un business în domeniul IT să preia o parte din acţiuni şi din angajaţi. „Am bătut palma deocamdată la nivel verbal”, a explicat Lucian Ciubotaru, care nu a dorit să spună numele firmei. În 2021, antreprenorul susţine că va investi în extinderea activităţilor companiei şi în deschiderea unui birou în Bucureşti, ce va fi gata în această primăvară, datorită pespectivelor actuale destul de bune. Astfel, numărul angajaţilor Vinalcool, direct sau prin intermediul companiilor la care societatea este acţionar, va creşte cu 8-12 persoane. În perioada comunistă, compania avea circa 250 de angajaţi, însă la începutul anilor 2000 a intrat în insolvenţă, iar în 2019, ultimul an pentru care există date publice disponibile, a avut un număr mediu de 10 angajaţi. „În 2020, companiile tradiţionale şi managerii cu experienţă, au trecut cu bine această primă perioadă dificilă a pandemiei. A dezvolta bussinesuri în mai multe domenii de afaceri a fost de asemenea un atuu în lupta pentru supravieţuire, stabilitatea în grup fiind asigurată pe rând de câte unul dintre domeniile de activitate”, a afirmat Lucian Ciubotaru. El adaugă că Vinalcool a reuşit să îşi menţină cifra de afaceri, profitul net şi numărul de angajaţi intacte. În 2019, compania a avut venituri de 1 milion de lei, în uşoară creştere faţă de anul anterior, şi un profit de 409.000 de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. „Experienţa echipei pe care o conduc şi-a spus cuvântul în acest caz, corabia noastră fiind încercată în multe rânduri de valurile economiei de tranziţie, de efectele privatizarilor fără viziune, de taifunul unei reorganizări judiciare, care impunea achitarea uriaşei sume de 64 miliarde lei vechi etc. Am sfidat trendul, am jucat adevărata ruletă rusescă”, a mai spus Ciubotaru.

  • Startup-ul UiPath se pregăteşte pentru listarea la bursa din New York

    Având în vedere cea mai recentă evaluare a UiPath – de 35 de miliarde de dolari – pachetul de acţiuni pe care îl deţine Daniel Dines are o valoare de 1,75 de miliarde de dolari.

    O singură acţiune clasa B, cum sunt cele deţinute de Dines, poartă drepturi de vot cât 35 de acţiuni clasa A, conform sursei menţionate. Chiar şi în condiţiile în care Daniel Dines are 1,75 mld. dolari, nu l-a depăşit pe Ion Ţiriac, care, potrivit calculelor ZF, ar avea o avere de 5 mld. euro.

    UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, a dezvăluit aceste date odată cu depunerea proiectului de prospect pentru listarea la New York, anunţând momentan că doreşte să strângă o sumă de un miliard de dolari – dar fără a oferi detalii precum numărul de acţiuni care va fi disponibil sau gama de preţuri, ceea ce indică faptul că de fapt suma va fi mai mare.

    Compania condusă de fostul angajat al Microsoft Daniel Dines a avut în anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2021 venituri totale mai mari cu 81%, de 607,6 milioane de dolari, în timp ce pierderile nete s-au redus semnificativ de la 520 de milioane de dolari.

  • (P) Servere Dell PowerEdge – Infrastructură IT mai simplă şi rezultate mai rapide

    O afacere modernă are nevoie de sisteme IT performante, capabile să îi asigure gestionarea mai eficientă a tot mai complexelor sarcini de lucru prin automatizare inteligentă, o reducere a cheltuielilor de funcţionare, securitate integrată şi o identificare mai rapidă a oportunităţilor de piaţă. Astfel de sisteme nu pot fi nici măcar gândite fără servere moderne, iar în acest domeniu serverele Dell EMC PowerEdge reprezintă fundamentul centrelor de date moderne. Vorbim despre portofoliul de servere cel mai bine vândut din lume, conceput special pentru a permite modernizarea sistemului IT fără compromisuri.

     

    De ce este recomandată înnoirea arhitecturii IT şi ce avantaje aduce

    Cercetările ESG arată că organizaţiile cu arhitectură IT modernizată au raportat reduceri de costuri operaţionale de aproape trei ori mai rapid decât companiile cu sisteme IT învechite. În plus, dotarea cu o arhitectură IT nouă scurtează de până la 2,7 ori timpul de lansare pe piaţă prin servicii de analiză.

    O înnoire a infrastructurii IT şi a automatizării proceselor de rutină asigură unei afaceri atingerea celor mai bune rezultate profesionale. Potrivit unui studiu Forrester, modernizarea arhitecturii IT asigură implementarea şi prestarea mai rapide a serviciilor, o fiabilitate mai mare a sistemelor, performanţă optimă a sistemului şi utilizare mai eficientă a personalului IT.

    O companie are nevoie de tehnologie modernă şi instrumente actualizate ca să poată profita pe deplin de infrastructura sa de servere. O confirmă un studiu Moor Insights care a constatat că succesul unei organizaţii se bazează pe capacitatea acesteia de a extrage informaţii din datele brute. Însă fără un sistem IT potrivit, întreprinderile nu-şi vor atinge niciodată întregul potenţial.  

     

    Serverele Dell EMC PowerEdge – soluţia numărul 1 la nivel mondial

    Serverele moderne reprezintă cheia organizării acestui adevărat haos de date şi de statistici care se revarsă în fiecare zi asupra unui business. Modernizarea şi automatizarea serverelor reduc costurile şi măresc viteza, crescând în acelaşi timp calitatea, agilitatea şi securitatea. Prin investiţii inteligente, organizaţiile pot maximiza potenţialul aplicaţiilor, cu impact asupra progresului activităţii profesionale.

    O astfel de investiţie inteligentă o reprezintă serverele Dell EMC PowerEdge actualizate. Îmbunătăţirile aduse tehnologiei produsului creat de către Dell, companie aflată de aproape trei decenii în avangarda soluţiilor tehnologice şi informaţionale la nivel mondial, oferă un control mai mare pentru gestionarea specifică a întreprinderii, pe lângă o îmbunătăţire a performanţei şi a scalabilităţii.

    Modernizarea şi automatizarea centrului de date cu servere Dell EMC PowerEdge contribuie la dezvoltarea vitezei arhitecturii IT, economii importante şi timp câştigat ce poate fi dedicat altor zone ale afacerii. Cu ajutorul acestor servere, unei întreprinderi îi sunt asigurate creşterea de până la 10% a vitezei memoriei şi o capacitate de memorie de până la 2,5 ori mai mare. În plus, serverele Dell EMC PowerEdge permit cu până la 50% mai mulţi utilizatori VDI per server, cu până la 11,4 ori mai multe comenzi pe minut şi de 2,6 ori mai multe tranzacţii pe minut.

    Portofoliul de servere Dell EMC PowerEdge actualizate beneficiază de inovaţii tehnologice, iar împreună cu software-ul OpenManage, oferă companiilor posibilităţi îmbunătăţite de gestionare, securitate, performanţă şi scalabilitate.

    Astfel, serverele Dell EMC PowerEdge vin cu o serie de actualizări importante, precum: 

    • infrastructura OpenManage FlexSelect Manage şi FlexSelect Secure;
    • portofoliu actualizat de aplicaţii de gestionare a sistemelor Dell EMC OpenManage;
    • introducerea de noi procesoare Intel® Xeon® Scalable din a doua generaţie de înaltă performanţă;
    • introducerea memoriei persistente Intel® Optane™ DC în anumite servere.

    Mai trebuie remarcat faptul că automatizarea serverelor asigură companiilor un centru de date performant, cu viteză, agilitate, costuri şi fiabilitate similare unui sistem cloud public. Serverele PowerEdge, gestionate cu software iDRAC şi OpenManage, pot accelera automatizarea şi îndeplinesc cerinţe pentru o infrastructură modernă de servere.

     

    Serverele PowerEdge – produse adaptate oricărei întreprinderi

    Serverele PowerEdge de la Dell oferă mai multe produse adaptate volumului de activitate al fiecărei afaceri. În timp ce serverele Tower sunt dedicate necesităţilor IT de acasă sau dintr-un mic birou, cele de rack sunt scalabile, eficiente şi pot fi implementate în orice mediu IT, fiind soluţii de calcul cu performanţă ridicată. Pe lângă acestea, serverul şi modulele de reţea şi de stocare flexibile din infrastructura modulară Dell EMC permit optimizarea precisă a sarcinii de lucru atât pentru mediile tradiţionale, cât şi pentru mediile cloud.

    La acestea se adaugă software-urile de administrare a sistemelor pentru centrele de date. Printre acestea se află OpenManage Integration for VMware vCenter, Dell OpenManage Integration Suite pentru Microsoft System Center şi  modul hibrid VMware Horizon Air, cea mai avansată platformă pentru sarcinile de lucru hibride.

     

    Avantajele folosirii serverelor Dell EMC PowerEdge

    • Reducerea cu 77% a timpului necesar pentru a vedea inventarul de servere
    • Servicii de analiză de date de până la 20,8 ori mai rapide
    • Durată de inactivitate neplanificată cu 40% mai redusă cu ajutorul infrastructurii hibride adaptive care îmbunătăţeşte continuitatea serviciilor; cu această infrastructură se economiseşte 20% din timpul pentru activităţi IT de rutină pentru personal
    • Cu 30% mai puţine erori de aplicaţie cu infrastructura hibridă
    • Securitate complet integrată în fiecare server
    • Rezolvarea problemelor cu 72% mai rapid cu ProSupport Plus cu SupportAssist
    • Migrarea maşinilor virtuale cu 42% mai rapid cu Dell EMC PowerEdge MX
    • PowerEdge MX procesează cu până la 625.000 mai multe comenzi pe minut faţă de un produs concurent
    • Reducerea cu 89,4% a timpului de administrare pentru implementare

     

    De peste 27 de ani, Quartz Matrix dezvoltă şi consolidează parteneriate strategice şi livrează clienţilor soluţii integrate şi personalizate, hardware şi software. Compania oferă o suită completă de soluţii şi servicii IT, de la consultanţă în proiectare şi securitate cibernetică până la implementare, administrare şi mentenanţa sistemelor IT pentru ca tehnologia de ultimă generaţie să faciliteze atingerea obiectivele de business.

    Business-urile clienţilor vin întotdeauna pe primul loc. Soluţiile şi serviciile pe care le dezvoltă şi în care este specializată au venit întotdeauna ca un răspuns la provocările IT lansate de clienţi. Quartz Matrix construieşte încredere şi relaţii pe termen lung cu fiecare client pentru că are ca scop dezvoltarea afacerii lor.

     

  • Cum au reuşit cinci români care locuiesc în colţuri diferite ale lumii să construiască un business care a primit finanţare din Chile

    Lumea digitală în care trăim azi oferă o multitudine de oportunităţi pentru cei care vor să pornească acum un business tech chiar şi de la mii de kilometri depărtare. O echipă formată din cinci români, care trăiesc în colţuri diferite ale lumii, a reuşit să demonstreze acest lucru cu start-up-ul Cyber Dacians care a primit recent finanţare din Chile pentru dezvoltarea unui produs software de nişă pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică.

    Momentan, am intrat în faza programului Start-up Chile în care primeşti o finanţare de circa 13.000 de dolari pentru patru luni cu ajutorul cărora poţi să îţi dezvolţi businessul, ai acces la network internaţional – mentorat, antrenament de pitching, investitori, mai exact un pachet întreg de educaţie antreprenorială. După ce treci de această fază şi validezi produsul pe piaţă cu câţiva clienţi, poţi intra într-un alt program prin care poţi lua o finanţare curpinsă între 37.000 şi 75.000 de dolari, fără a fi nevoit să cedezi din participaţia în cadrul companiei. Este un program pe care îl poţi urma pe termen lung“, a declarat în cadrul ZF IT Generation Felix Staicu, cofondator şi International Business Development Manager în cadrul Cyber Dacians. El a adăugat că programul este oferit de Ministerul Dezvoltării din Chile pentru a atrage antreprenori internaţionali acolo şi pentru a dezvolta mediul de antreprenoriat. Ce face însă start-up-ul românesc Cyber Dacians şi cum de a ajuns să ia o finanţare chiliană?

    Povestea Cyber Dacians începe în 2018, când Mihai Bârloiu, cofondator şi CEO al firmei, împreună cu Felix Staicu şi alţi trei români – Radu Benga, Paul Barbat şi Tamas Bakos, au participat la un program organizat pentru românii stabiliţi în străinătate care vor să intre în mediul antreprenorial. În cadrul acestui program, Cyber Dacians a primit o finanţare nerambursabilă de 35.000 euro.

    „Am intrat în domeniul securităţii cibernetice în anul 2018 când am identificat posibilitatea de a participa la un program pe fonduri europene numit Start-up Diaspora organizat de Inceptus Cluj-Napoca, un program pentru români stabiliţi în străinătate pe domeniul lor de activitate puteau participa cu o idee de afaceri. Iar eu împreună cu Felix şi cu ceilalţi membri ai echipei am identificat securitatea cibernetică ca fiind domeniul care poate aduce plus valoare“, a povestit Mihai Bârloiu. El a precizat că start-up-ul a început cu servicii pentru teste de penetrare, având clienţi companii din Europa de Vest, America de Nord şi de Sud şi din Orientul Mijlociu.

    „Am avut şansa să accesăm oameni foarte valoroşi din punct de vedere tehnic. Avem în echipă foşti membri ai echipei naţionale a României care au participat la campionatele europene de securitate cibernetică şi au fost medaliaţi.“

    În urmă cu 7 luni, echipa Cyber Dacians a început să lucreze însă şi la un produs software propriu pentru a automatiza procesele de penetration testing. „Produsul se numeşte StageOne – este în fază de MVP şi practic prin acest produs facem pasul spre piaţa de Breach Automated Simulations. Este o nouă piaţă de securitate cibernetică, este o zonă de nişă. Nu sunt foarte multe companii în Europa care să deservească acest segment. Competiţia vine din SUA şi din Israel. În România, din cercetările noastre, suntem singurii care avem un astfel de produs şi care vrem să venim cu el pe piaţă în curând“, a punctat Mihai Bârloiu.

    Deşi nici el, nici Felix Staicu nu au background tehnic, ideea dezvoltării unui produs de securitate cibernetică a luat naştere în urma experienţei profesionale avute de cei doi.

    „Eu şi Mihai ne cunoaştem din liceu, am fost la acelaşi liceu şi la aceeaşi Facultate de Drept în România, iar apoi am făcut acelaşi masterat în securitate internaţională în Danemarca. Apoi, ne-am mutat amândoi la New York şi am lucrat pentru Misiunea României la ONU, unde am început să interacţionăm cu acest fenomen de securitate cibernetică. Nu avem un background tehnic, nu suntem experţi tehnici, dar înţelegem la un nivel strategic importanţa securităţii cibernetice. Fiind la New York, interacţionând cu securitatea cibernetică la nivel multilateral, la cel mai înalt nivel politic de pe planetă, ne-am dat seama că România are o capacitate extraordinară de persoane care nu este valorificată intern. Sunt multe companii străine care angajează români, dar nu sunt foarte multe companii de securitate cibernetică româneşti cu un impact internaţional”, crede Felix Staicu.

    CyberDacians

    Proiect: CyberDacians

    Ce face? Dezvoltă un produs de securitate cibernetică care automatizează procesele pentru testele de penetrare, aceasta fiind o nişă pe piaţa soluţiilor de securitate IT

    Finanţare totală atrasă: 45.000 euro

    Venituri 2020: 70.000 euro

    Ţintă venituri 2021: peste 100.000 euro

    Invitaţi: Mihai Bârloiu şi Felix Staicu, cofondatori Cyber Dacians

    Produsul de securitate cibernetică la care lucrează acum echipa Cyber Dacians se adresează pe de-o parte mediului educaţional – academii militare de poliţie şi intelligence, iar pe de cealaltă parte segmentului corporate. Fondatorii Cyber Dacians estimează că vor avea soluţia software gata pentru teste din vara acestui an, iar apoi după ce vor valida în piaţă produsul vor căuta noi surse de finanţare.

    „Suntem deschişi unei linii de finanţare după ce validăm produsul. Momentan nu avem nevoie de finanţare pentru că avem partea de servicii care susţine partea de dezvoltare de produs. Acum avem acest model hibrid – partea de servicii care ne ajută să construim produsul cu resursele proprii. Suntem deschişi la o finanţare în viitor şi în România şi în SUA, depinde de cerinţele investitorului şi de evaluarea companiei la momentul acela”, a subliniat Felix Staicu.

    Anul trecut, veniturile Cyber Dacians din zona de servicii de securitate cibernetică s-au situat la circa 70.000 euro, iar pentru anul curent start-up-ul mizează pe o creştere de minimum 50%.

    „Pentru anul acesta ne-am propus să creştem cifra de afaceri cu cel puţin 50%, mai ales având în vedere că suntem în această perioadă de pandemie care are ca şi efect direct digitalizarea pe plan economic care pe noi ne avantajează. Considerăm că acest obiectiv este realizabil şi ne îndreptăm deja spre această direcţie. Deja am început câteva contracte foarte lucrative la începutul acestui an şi estimăm o creştere de circa 50% doar în zona de servicii”, a precizat Mihai Bârloiu.

    În prezent, Cyber Dacians are clienţi din Europa de Vest, America de Nord şi de Sud, numărul total ajungând la peste 25. „În zona de securitate cibernetică, serviciile nu sunt oferite constant, lunar, ci sunt oferite atunci când clientul are nevoie”, a punctat el, adăugând că până acum pentru Cyber Dacians cea mai profitabilă este zona financiar-bancară – ATM penetration testing. „Aici am identificat câţiva clienţi care pot aduce venituri substanţiale. Deja aveam discuţii cu aproximativ cinci clienţi mari pe zona aceasta care provin din diverse zone geografice – de la Mexic şi Europa de Vest la Orientul Mijlociu.”

    Pe termen mediu, fondatorii Cyber Dacians au în plan să îmbine ambele segmente – şi cel de servicii, şi cel de produs propriu

    „O să menţinem departamentul de servicii în special pe zona de ATM penetration testing pentru bănci, iar pe zona de produs o să începem să creştem gradual. În următorii doi ani eu văd produsul într-o zonă matură, având deja cel puţin 10 clienţi pe ambele linii strategice – atât pe zona academică, cât şi pe zona corporate. Când spun 10 clienţi mă reder la 10 clienţi mari, contracte mari. Văd produsul ca fiind în primul rând un badge de onoare pentru România, fiind singurul produs de acest tip de pe piaţa locală”, a spus Mihai Bârloiu.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    1. Streamerse

    Proiect: Streamerse

    Ce face? Platformă de streaming live şi la cerere dedicată organizatorilor de evenimente – concerte, piese de teatru, evenimente sportive sau conferinţe de afaceri

    Investiţie iniţială: 100.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 3 mil. euro

    Invitat: Claudiu Câmpean, cofondator şi CEO Streamerse.net

    2. Simbound

    Proiect: Simbound

    Ce face? Platformă de simulare pentru marketing digital folosită în mediul educaţional şi ca training pentru angajaţii din companii

    Investiţie totală: 50.000 euro

    Ţintă de venituri 2021: 100.000 euro

    Invitat: Louis Havriliuc, fondator şi CEO Simbound

    3. Recomedica

    Proiect: Recomedica

    Ce face? Platformă de telemedicină

    Finanţare totală atrasă: 375.000 euro

    Evaluare proiect: 3,5 mil. euro

    Invitat: Eduard Cioroagă, cofondator şi CEO al Recomedica.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Innovation Labs, programul de accelerare şi mentorat lansat de Răzvan Rughiniş şi Andrei Pitiş, începe căutările pentru o nouă generaţie de milionari din IT

    Innovation Labs, programul de accelerare şi mentorat pentru tineri antreprenori, anunţă deschiderea celei de a 9-a ediţii a programelor de mentorat de 7 luni, organizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara.

    „Experienţa de start-up este o verigă cheie în economia următorilor ani, în care gândirea colaborativă, disruptivă şi autonomia în decizii sunt preţuite tot mai mult. Innovation Labs oferă un mediu prietenos de experimentare şi reţele strânse de sprijin tehnologic şi de mentorat de la jucători de vârf din ecosistemul inovării”, a spus Răzvan Rughiniş, co–fondator al Innovation Labs.

    Cele cinci hackathoane în care micii antreprenori, tinerii absolvenţi şi studenţii se pot înscrie se vor desfăşura în format online. De asemenea, înscrierea pentru programele din Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara va avea loc între 6-7 martie, iar pentru cele din Sibiu şi Bucureşti între 13-14 martie.

    În cadrul programelor ce vor dura şapte luni participanţii vor primi sprijn şi mentorat din partea unor antreprenori şi specialişti în IT&C şi business în vedera dezvoltăii unor produse inovatoare.

    „Programul oferă mentorat specializat pentru creşterea produselor, acces la parteneri de business şi la tehnologii de ultimă oră, prin intermediul partenerilor programului, vizibilitate media şi oportunităţi diverse de deschidere”, potrvit reprezentanţilor Innovation Labs.

    Echipele vor prezenta prototipurile produselor finale pe data de 14 octombrie, în cadrul Demo Day, în faţa juriului, a potenţialilor investitori şi a partenerilor.

    „Demo Day aduce împreună oameni care utilizează noile tehnologii în realizarea unor produse inovative, în startup-uri proprii sau în companii de vârf, care deschid conversaţii şi oportunităţi.”

    De asemenea, programul, care se va desfăşura la nivel naţional în perioada martie – octombrie 2021 în cele 5 oraşe, este organizat de Asociaţia Tech Lounge, Fundaţia Transylvania Institute of Technology, Asociaţia Calemis, EduHub şi Cowork Timişoara cu sprijinul BRD– Groupe Société Générale, Atos, Orange, Elrond, Carrefour, având Romanian – American Foundation ca partener strategic, şi în colaborare cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior a Cercetării Dezvoltării şi Inovării.

    Participanţii vor fi împărţiţi în trei categorii de echipe, în funcţie de specificul acestora, astfel: echipe formate exclusiv din studenţi, echipe spin-off din mediul universitar, echipe formate din studenţi şi antreprenori cu experienţă, ce vor parcurge împreună un program de descoperire antreprenorială.

    „Pornind de la o idee dezvoltată în cadrul programului de mentorat pe una dintre verticale, tinerii participanţi în program vor construi pas cu pas un prototip viabil pentru lansarea în piaţă.”

    Verticalele propuse pentru programul din 2021 sunt: Agriculture, Cybersecurity, Fintech, Blockchain, Health & Lifestyle, Retail.

    De asemenea, programul, care se va desfăşura la nivel naţional în perioada martie – octombrie 2021 în cele 5 oraşe, este organizat de Asociaţia Tech Lounge, Fundaţia Transylvania Institute of Technology, Asociaţia Calemis, EduHub şi Cowork Timişoara cu sprijinul BRD– Groupe Société Générale, Atos, Orange, Elrond, Carrefour, având Romanian – American Foundation ca partener strategic, şi în colaborare cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior a Cercetării Dezvoltării şi Inovării.

     

  • Care este noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali din IT. După succesul avut cu propriul business, a început să investească în alte companii româneşti. Care sunt criteriile la care se uită el înainte de a acorda finanţări de milioane de euro

    Acum aproape un deceniu, când mulţi dintre antreprenorii şi managerii de fonduri de investiţii tech de astăzi încă lucrau în multinaţionale, un fond de investiţii – 3TS Capital Partners, făcea un pariu neobişnuit pentru acele vremuri: 10 milioane de euro disponibili pentru companii de IT&C cu potenţial. acum, într-o nouă lume, în care fostul angajat Microsoft Daniel Dines conduce un start-up de 35 de miliarde de dolari din New York şi alte câteva fonduri locale au zilnic discuţii despre cum să pună în piaţă zeci de milioane de euro pentru start-up-uri, 3TS vine cu un nou pariu pe industria tech: 50 milioane de euro pentru companiile care au deja rezultate bune.

    După o perioadă de pauză de aproximativ cinci ani, Catalyst România, printre primele fonduri de investiţii în start-up-uri tech şi de media de pe plan local, a revenit în forţă cu un buget ţintă de investiţii de 50 milioane de euro pentru finanţarea companiilor care deja au tracţiune pe piaţă – au clienţi şi generează deja venituri. Susţinut de către fondul regional 3TS Capital Partners, Catalyst România a investit în perioada 2013-2016 peste 10 milioane de euro în zece start-up-uri româneşti de tehnologie, printre cele mai cunoscute numărându-se SmartDreamers, SmartBill, Vola.ro. Elefant.ro sau Vector Watch.

    Până în prezent, Catalyst România a strâns 30 de milioane de euro de la investitori privaţi şi de la Fondul European de Investiţii (FEI) pentru noul fond dedicat finanţării companiilor din tehnologie, media şi telecom şi continuă discuţiile pentru a ajunge la suma totală de 50  de milioane de euro. „Deja suntem acum la al doilea closing şi discutăm cu încă şi mai mulţi asemenea investitori, evident şi cu investitori instituţionali. În primul closing deja avem ca şi investitor important EIF – Fondul European de Investiţii, care a făcut un angajament de 15 milioane de euro în fondul nostru, şi, în acelaşi timp, în această perioadă, până la closingul final, discutăm în România cu bănci, asset managers şi fonduri de pensii, care cu toţii ar fi interesaţi să investească în măsura în care găsim posibilitatea să acomodăm condiţiile pe care le au ei şi care uneori sunt mai restrictive în ceea ce priveşte investiţiile, mai ales fondurile de pensii“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Marius Ghenea, Managing Partner pentru Fondul Catalyst România II.

    În fond au mai pus bani şi antreprenori locali – cum ar fi fondatorii companiei Fan Courier, dar şi Radu Georgescu de la Gecad sau Radu Hasan, fondatorul SmartBill. De notat este că Hasan a primit bani de la primul fond Catalyst pentru compania sa, vândută între timp către norvegienii de la Visma Software. „Noi suntem în această situaţie foarte frumoasă şi deocamdată unică în România pentru că suntem primul administrator de fonduri care a ajuns la a doua generaţie de fond – am avut Catalyst România I şi acum am lansat în luna decembrie Catalyst România cu fond II. Vom capitaliza toată experienţa pe care o avem din primul fond”, a punctat cunoscutul antreprenor local. „Investitori în fondul nou sunt, aşa cum era probabil de aşteptat, antreprenori români care au deja succes – fie au făcut exituri şi au sume de bani disponibile, fie au dezvoltat companii mari care din câştigurile, profiturile anuale care pot fi repartizate în dividende pot să coinvestească alături de noi, şi atunci au venit ca investitori în al doilea fond. Un exemplu interesant şi un trio extraordinar este cel al fondatorilor de la Fan Courier, toţi cei trei din Fan – Felix, Adrian şi Neculai“, a completat el. În cadrul primului fond, Catalyst România a investit peste 10 milioane de euro în start-up-uri de tehnologie de pe plan local care activează în zona de comerţ electronic, soluţii cloud de tipul software as a service (SaaS), agenţii de turism online şi hardware (dispozitive wearable – ceasuri inteligente). Printre start-up-urile susţinute de Catalyst în prima fază s-au numărat SmartDreamers, Elefant.ro, Vola.ro, Simartis Telecom, Green Horse Games, Avocat.net, 123contactform, SmartBill (vândut către Visma Software), Marketizator (actualul Omniconvert) şi Vector Watch (vândut către Fitbit, achiziţionat ulterior de Google). Toate investiţiile realizate au fost de tipul cash-in – majorare de capital, perioada de investiţii tipică fiind cuprinsă între 3 şi 5 ani.

    Cu noul fond, Catalyst are în plan să investească în 15 – 16 companii, care de data aceasta nu vor fi doar din România, ci şi din alte ţări din regiune. „Investiţiile în companii vor fi ceva mai mari şi numărul de companii va fi ceva mai mare, ceea ce asigură o diversificare mai bună. Geografic vorbind, tot România va fi centrul nostru de interes, dar avem posibilitatea să investim şi în ţările din regiune – Ungaria, Serbia, Moldova, Ucraina, poate şi în alte ţări din Balcanii de Vest. În ceea ce ne priveşte, ne axăm pe piaţa din România unde vedem suficiente oportunităţi“.

    În general, investiţiile realizate de Catalyst România au o valoare cuprinsă între 1-3 milioane de euro pentru sprijinirea dezvoltării şi a creşterii în etapa de early-stage, însă echipa ia în considerare şi investiţii mai mari prin crearea de parteneriate cu alţi coinvestitori, fie business angels sau alte fonduri de venture capital şi private equity.

    Deşi Catalyst România s-a numărat printre pionierii de pe plan local în ceea ce priveşte fondurile de investiţii dedicate start-up-urilor de tehnologie, fiind o bună perioadă singurul astfel de fond, în ultimii 2-3 ani efervescenţa în această zonă a crescut semnificativ pe piaţa românească. Astfel, în ultimii ani în România au apărut o serie de fonduri de investiţii printre care se numără Early Game Ventures, GapMinder, ROCA X, Simple Capital sau Smart Impact Capital. Acestea au făcut numeroase investiţii în start-up-uri româneşti de tehnologie, până acum axându-se mai mult pe faza de seed, tichetele medii fiind de câteva sute de mii de euro.

    Cum arată însă compania ideală pentru a lua bani de la noul fond? Trebuie să aibă venituri de nişte ani şi să crească rapid, a explicat Marius Ghenea. „Ca stadiu de business ne uităm la companii care au deja venituri în gama o jumătate de milion de euro şi care au 2-3 ani de istorie, de activitate operaţională. Este ceva foarte important pentru că uneori se percepe greşit acest nivel de investiţii – noi nu investim niciodată în companii care nu au deja tracţiune pe venituri şi pe clienţi, deci niciodată în companii care sunt înainte de faza de generare de venituri sau în faza de prototip. Investim numai în companii care sunt deja pe piaţă şi care au deja nişte rezultate pe piaţă şi în acelaşi companii tinere, nu neapărat cu ani foarte mulţi de existenţă, companii care fie au un ritm de creştere foarte mare fie posibilitatea de a genera un asemenea ritm de creştere dacă primesc infuzii de capital, iar ritmul de creştere necesar este undeva la minim 40-50% pe an, la care ni se pare interesant să investim într-o asemenea companie. Evident ne interesează echipe excelente, în primul rând ne uităm la oameni şi la echipe aşa cum eu întotdeauna am făcut ca investitor şi ca business angel şi de asemenea ca antreprenor.“

    Marius Ghenea este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, numărându-se şi printre pionerii celor care au început apoi să investească în companii din România în urma succesului avut cu propriile businessuri. Primul proiect care l-a adus în prim-plan pe Marius Ghenea a fost Flamingo Computers, iar mai apoi, acesta a fost urmat de  PC Garage.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine sunt oamenii din România care au devenit milionari în euro pe bursă şi care sunt afacerile cu care au reuşit acest lucru

    42 de ani vârsta medie, din IT, director şi fondator al companiei. Acesta este profilul milionarului în euro prin bursă, adică al aceluia care şi-a listat la bursa de la Bucureşti compania, ceea ce a dat ocazia micilor investitori să facă parte din povestea unei societăţi antreprenoriale. Concluzia: evoluţia acţiunilor le-a mărit averile chiar şi de şapte ori.


    Şi-au listat companiile la Bucureşti, prin vânzarea unor deţineri către investitorii din piaţa de capital, iar drept răsplată Bursa de Valori i-a făcut milionari în euro. De la accesorii pentru mobilier şi soluţii software, la agricultură şi securitate cibernetică, 11 antreprenori au făcut pasul spre bursă în ultimii ani, iar între timp şi-au sporit averile chiar şi de şapte ori. Şi poate că până la urmă norocul chiar surâde celor care îndrăznesc, mai ales în contextul în care companiile pe care cei 11 le-a adus la Bursa de la Bucureşti activează în domenii care nu erau prezente pe piaţa de capital, fiind astfel vorba de un drum nou pe care au păşit atât bursa cât şi investitorii.

    Milionari în familie

    În 2015, Mihai Logofătu şi Cristian Logofătu aveau doar 31 de ani şi 35 de ani şi scriau o nouă pagină în istoria Bursei de la Bucureşti: listau Bittnet Systems, prima companie din IT care făcea pasul către Bursă.

    Din 15 aprilie 2015 şi până pe 1 februarie 2021, deci la aproape şase ani, capitalizare Bittnet Systems a urcat de la 8 milioane de lei, la circa 159 milioane de lei, echivalentul unei aprecieri de aproape 20 de ori. Spre comparaţie indicele principal BET a urcat cu 41%, arată calculele realizate de Ziarul Financiar.

    Cu o politică de remunerare a investitorilor despre care fraţii Logofătu nu s-au sfiit să afirme că au „împrumutat-o” de la Banca Transilvania, respectiv de remunerare a investitorilor cu acţiuni gratuite, Bittnet a ajuns printre cele mai tranzacţionate acţiuni de pe AeRO pentru ca în 2020 să se transfere pe segmentul principal al Bursei, adică acolo unde joacă liga mare.

    Acum, Cristian Logofătu, 41 de ani, şi Mihai Logofătu, 37 de ani, au o avere de 19 milioane de lei, în creştere de la 2,6 milioane de lei de la listare, respectiv 21 milioane de lei, de la 2,6 milioane de lei, dată din deţinerea fiecăruia din Bittnet. Ziarul Financiar a folosit preţurile de închidere din 1 februarie 2021 pentru a calcula investiţiile antreprenorilor.

    Pe 8 decembrie 2015 venea rândul unei alte companii din IT să facă pasul spre piaţa de capital: Life is Hard (simbol bursier LIH), ceea ce înseamnă că Bursa făcea astfel un nou milionar: antreprenorul clujean Ioan Chiş, 45 de ani. În prezent, averea lui Chiş la bursă este de 20 mil. lei.

    „Profesorul digital”, aşa cum este caracterizată Ascendia în cercurile de investitori ajungea la Bursa de la Bucureşti în vara anului 2016 ca o companie cu o capitalizare de 14,4 milioane de lei. O poveste asemănătoare cu cea a Bittnet: doi fraţi aduc la Bursă o companie din IT.

    Cosmin şi Alex Mălureanu erau în centrul reflectoarelor în contextul în care Ascendia încheia prima şedinţă de tranzacţionare la o valoare de piaţă de 14,4 mil. lei. De atunci încoace acţiunile ASC au scăzut la bursă, dar cu toatea acestea cei doi fraţi încă îşi păstrează statutul de milionari.

    Apple de România, de la Ploieşti

    Pe 9 iulie 2019, iHunt Technology din Ploieşti, producător şi furnizor de telefoane mobile şi gadgeturi hi-tech, punea stop unei perioade de secetă de listări care acoperise Bursa de la Bucureşti încă din februarie 2018, odată cu intrarea la tranzacţionare a producătorului de vinuri Purcari. Această secetă de 17 luni a fost cea mai lungă absenţă de listări la Bucureşti din ultimii trei ani.

    Chiar dacă a fost vorba de o listare tehnică pe sistemul de tranzacţionare AeRO, iHunt a atras atenţia investitorilor în contextul în care aceştia au tranzacţionat acţiuni de 1,4 milioane de lei, respectiv echivalentul a 12% din capitalul social. La preţurile de la închiderea şedinţei de tranzacţionare, iHunt (simbol bursier HUNT) intra la cota bursei cu o capitalizare de 12,3 milioane de lei, ceea ce înseamnă că antreprenorul care controlează compania avea o avere de 12 mil. lei.

    În prezent, Cezar Stroe, 37 de ani este director general şi acţionar majoritar al iHunt, are o avere la bursă de 53 milioane de lei.

    Puţini au îndrăznit să se atingă de Bursă în mijlocului celei mai dure perioade pentru pieţele de capital din ultimii cel puţin 30 de ani: martie 2020 când COVID-19 se infiltra în economie. Şi mai puţini au fost cei care au „îndrăznit” să-şi aducă propriile companii la Bursă. Iar pentru aceia, răbdarea a funcţionat ca la carte în contextul în care Vlad Popescu, Norofert, CEO Norofert, şi-a sporit averea la bursă de la 9,3 mil. lei în primăvara anului 2020 la circa 62 mil. lei în prezent.

    Dar finalul de 2020 încă nu se încheiase astfel că cele doar câteva zile rămase din anul pandemiei au reprezentat o fereastră pentru listarea unei alte companii, de data aceasta din IT, segment neatins de la Ascendia încoace. Pe ultima sută de metri a anului pandemiei, un antreprenor din IT şi-a listat Bursa de la Bucureşti. În prezent, 2Performant are o capitalizare de 35 milioane de lei, iar averea lui Dorin Boerescu la Bursa de Valori este de 13,5 milioane de lei, cu aproape 2 mil. lei peste valoarea din decembrie 2020

    Început în forţă pentru 2021

    2021 a început în forţă la Bursa de la Bucureşti în contextul în care pe lângă un raliu al preţurilor acţiunilor, investitorii au avut de ales în prima lună a anului şi acţiuni ale MAMBricolaj şi SafeTech Innovations.

    Cu o deţinere de 67,5% din furnizorul de materiale şi accesorii pentru mobilier MAM Bricolaj (simbol bursier MAM), companie listată pe 21 ianuarie la Bucureşti, antreprenorul Cristian Găvan, fondator şi director general al companiei, devenea milionar în euro.

    Astfel, pe baza unui preţ de tranzacţionare de 35 lei pentru o acţiune MAM, antreprenorul în vârstă de 49 de ani a ajuns la o investiţie de 40 de milioane de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe platforma BVB.

    Cu o deţinere de 40% fiecare din compania de securitate cibernetică Safetech Innovations (SAFE), listată pe 29 ianuarie 2021 şi care a înregistrat o explozie de 435% a preţului unei acţiuni faţă de cel din plasamentul privat, doi antreprenori din IT sunt cei mai noi milionari în euro pe care îi face Bursa de la Bucureşti.

    Astfel Victor Gânsac (CEO şi acţionar cu 40%) şi Paul Rusu (director financiar şi acţionar cu 40%) au ajuns fiecare la o investiţie de 39 milioane de lei în urma listării Safetech Innovations şi ca urmare a aprecierii semnificative a preţului unei acţiuni. Spre comparaţie, Safetech a încheiat plasamentul privat din toamnă la un preţ de 4 lei pe unitate.

    Aceasta este povestea unor români pe care Bursa i-a făcut milionari: au îndrăznit, s-au finanţat prin mecanismele pieţei de capital pentru dezvoltarea afacerii şi au deschis porţile companiei către orice acţionar. Dar ca orice poveste de succes, cerneala încă nu s-a uscat pentru că până la urmă vor fi mereu ascultători de mulţumit. Iar în cazul bursei, nu ascultători ci investitori.

    (1) Cristian Logofătu, 41 de ani şi (2) Mihai Logofătu, 37 de ani, aduceau în primăvara anului 2015 la Bursa de la Bucureşti prima companie din IT, respectiv Bittnet Systems. Prima şedinţă de tranzacţionare era încheiată la o capitalizare de aproape 8 milioane de lei, emitentul fiind listat pe segmentul alternativ AeRO. În prezent, Bittnet Systems are o valoare de piaţă de 159 mil. lei, fiind transferat pe piaţa principală, ceea ce înseamnă că şi averile celor doi fraţi au crescut proporţional cu dinamica acţiunilor. Mihai Logofătu a ajuns la o avere de 21 mil. lei, iar fratele său, la 19 mil. lei.

    (3)  IOAN-CĂTĂLIN CHIŞ, Life is Hard: Bittnet avea să fie urmată la puţin timp în ringul de tranzacţionare de către furnizorul de soluţii software Life si Hard, respectiv pe 8 decembrie 2015. Bursa făcea astfel un nou milionar: antreprenorul clujean Ioan Chiş, 45 de ani. În prezent, averea lui Chiş la Bursă este de 20 mil. lei.

    (4) Cosmin Mălureanu: „Profesorul digital”, aşa cum este caracterizată Ascendia în cercurile de investitori, ajungea la Bursa de la Bucureşti în vara anului 2016. Fraţii Mălureanu erau în centrul reflectoarelor în contextul în care Ascendia încheia prima şedinţă de tranzacţionare la o valoare de piaţă de 14,4 mil. lei. De atunci încoace acţiunile ASC au scăzut la Bursă, dar cu toatea acestea cei doi fraţi încă îşi păstrează statutul de milionari.

    (5) Cezar Stroe, 37 de ani, director general şi acţionar majoritar al producătorului şi furnizorului de telefoane mobile iHunt. În iulie 2019 „Apple-ul românesc” punea capăt unei secete de listări de 17 luni la Bursă. Intrată la tranzacţionare ca o companie cu o capitalizare de 12,3 mil. lei, iHunt are în prezent o valoare de piaţă de 71 milioane de lei. Cezar Stroe a ajuns astfel la o avere la Bursă de 53,3 milioane de lei.

    (6) Vlad Popescu: Puţini au îndrăznit să se atingă de Bursă în mijlocului celei mai dure perioade pentru pieţele de capital din ultimii cel puţin 30 de ani: martie 2020 când COVID-19 se infiltra în economie. Şi mai puţini au fost cei care au „îndrăznit” să-şi aducă propriile companii la Bursă. Iar pentru aceia, răbdarea a funcţionat ca la carte în contextul în care Vlad Popescu, CEO Norofert, şi-a sporit averea la Bursă de la 9,3 mil. lei în primăvara anului 2020 la circa 62 mil. lei în prezent.

    (7) Dorin Boerescu, 2Performant: Pe ultima sută de metri a anului pandemiei, un antreprenor din IT şi-a listat bursa de la Bucureşti. În prezent, 2Performant are o capitalizare de 35 milioane de lei, iar averea lui Dorin Boerescu, 48 de ani, la bursa de valori este de 13,5 milioane de lei, cu aproape 2 mil. lei peste valoarea din decembrie 2020.

    (8) Cristian Găvan, MAMBricolaj: Procesată în sistemul Bursei în toamna anului 2020, MAMBricolaj s-a listat pe 21 ianuarie 2021 cu simbol MAM. Compania a stabilit atunci un record, cel al celei mai ridicate lichidităţi din prima zi a unei listări pe AeRO de la înfiinţarea acestei pieţe.

    (9) Victor Gânsac, SafeTech Innovations: Doar o săptămână a rezistat recordul MAMBricolaj în contextul în care listarea SafeTech Innovations, înfiinţată de Victor Gânsac (43 de ani), a depăşit nu doar lichiditatea pentru un debut de listare, ci s-a poziţionat şi pe primul loc în clasamentul celor mai tranzacţionate acţiuni de la Bursă în ziua respectivă, peste clasicele blue chipuri precum Banca Transilvania, BRD, Fondul Proprietatea. Iar faţă de preţul din plasament, acţiunile SAFE au explodat cu 505% ceea ce înseamnă că cei doi IT-işti care au pus bazele companiei şi-au sporit averile de 6 ori din toamnă lui 2020 şi până la final de ianuarie 2021.
     

  • Cum au ajuns doi tineri din România să devină milionari în dolari chiar acum, în perioada în care pandemia distruge tot ce îi iese in cale

    Încă o misiune reuşită pentru emisiunea ZF IT Generation – al cărei obiectiv este să-i descopere pe viitorii milionari din IT: unul dintre primele start-up-uri tech prezentate – MorphL, a fost cumpărat de americanii de la Algolia, transformându-i pe cei doi fondatori din doi tineri cu visuri de expansiune globală în milionari în dolari, parte dintr-o poveste şi mai mare.

    Ciprian Borodescu, cofondator al start-up-ului, şi cel care în ianuarie 2020 a fost prezent în emisiune, a povestit pentru Business MAGAZIN cum a ajuns să vândă compania după ce în prima parte a anului trecut echipa se aflase în postura de a fi refuzată de investitori. În a doua parte a anului, deja investitorii se băteau pe întâlniri cu românii. „Am avut şi noroc”, spune Borodescu. Cum şi de ce puteţi citi în continuare.

    Cum aţi ajuns să discutaţi cu Algolia şi cât au durat negocierile?

    Noi am început fundraisingul în anul 2020 după ce am revenit în ţară de la Techstars Montreal AI – unul dintre acceleratoarele de top din lume cu focus pe AI. Am fost în discuţii avansate însă a venit pandemia şi, cel puţin pentru una-două luni au fost sistate, după care în cea de-a doua jumătate a anului, investitorii şi-au dat seama că ceea ce facem cu AI şi e-commerce este extrem de interesant aşa că ne-am găsit în situaţia de a fi curtaţi de investitori comparativ cu situaţia de dinainte de pandemie, unde noi eram cei care să spunem insistam.

    Au fost mai multe discuţii, cu investitori atât din România, cât şi din afară care au produs în toamnă chiar nişte oferte concrete şi am fost extrem de aproape de a semna. La momentul respectiv ridicam o rundă de un milion de dolari. Însă lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată fiindcă am fost abordaţi de Algolia (şi acum pot spune că nu au fost singurii de-a lungul timpului) cu o ofertă de achiziţie.

    Evident, noi nu eram deloc în acest mindset, focusul nostru era absolut în altă parte – respectiv să închidem runda de investiţie şi să ne vedem de creştere. Însă cei de la Algolia au fost foarte, foarte, foarte convingători din toate punctele de vedere: de la viziune, cultura organizaţională şi bineînţeles, financiar. Aşa că, după foarte multe analize şi discuţii cu echipa, investitorii noştri şi adviserii am hotărât să dăm curs acestei oportunităţi, mai ales că oferta a fost una de nerefuzat din partea unei companii care îşi doreşte în următorii ani să facă IPO. Discuţiile le-am început pe final de octombrie şi am semnat în ianuarie 2021.  

    Cât a fost valoarea tranzacţiei? Cu un an în urmă vorbeai de o evaluare de minim 4 milioane euro.

    Ce pot să vă spun este că la momentul în care Algolia ne-a abordat noi ridicam o rundă de 1 mil. dolari la o evaluare a companiei noastre de 4,5 mil. dolari. Din păcate nu vă pot furniza mai multe detalii pentru că sunt strict confidenţiale, însă vă pot spune că au fost foarte, foarte, foarte generoşi şi a fost greu de refuzat.

    Aţi vândut 100% din acţiuni?

    Corect. La momentul achiziţiei fondatorii, adică Alexandra Anghel (CTO) şi Ciprian Borodescu (CEO) deţineam o majoritate covârşitoare, rar întâlnită la acest nivel, având în vedere dimensiunea tranzacţiei. Singurii investitori, minoritari de altfel, fiind Techstars.

    De ce vânzare şi nu investiţie pentru expansiune, cum aţi ajuns în această direcţie?

    Am fost foarte aproape să semnăm unul din termsheeturile pe care le-am primit în toamnă, doar că nu a mai fost cazul. Dinamica anului trecut a fost foarte ciudată din acest punct de vedere: dacă în prima parte a anului noi eram cei refuzaţi, în a doua parte noi ne-am aflat în situaţia privilegiată în care să refuzăm oferte concrete, încă o dată, e adevărat, situaţie neaşteptată totuşi având în vedere criza provocată de pandemie prin care încă trecem.

    Am avut şi noroc, trebuie spus. Aşadar, am pornit la drum cu gândul de a lua o investiţie pentru expansiune însă am finalizat, neaşteptat, printr-o achiziţie cu acelaşi obiectiv: expansiune, la un nivel mult mai accelerat, global, în cadrul unei companii pre-IPO. Nu te întâlneşti prea des cu asemenea ocazii. Un alt aspect pe care îl pot împărtăşi, ca antreprenor sunt câteva moduri în care poţi avea cu adevărat succes, iar unul dintre acestea este exitul (atunci când ai posibilitatea să vinzi compania pentru că există un cumpărător).

    Noi ne gândeam că vom ajunge acolo peste câţiva ani, după ce am fi închis runda de investiţie despre care discutam. Însă acest exit a venit mult, mult mai devreme, iar pentru noi ca şi founderi a fost o alegere foarte bună din toate punctele de vedere şi nu a mai fost nevoie să luăm o investiţie.

    Ce urmează mai departe?

    Odată cu achiziţia MorphL, Algolia a deschis practic un centru R&D în Bucureşti, axat în mare parte pe inteligenţă artificială. Planurile sunt să creştem echipa la 15-20 până la finalul acestui an, motiv pentru care suntem în căutare de machine learning engineers şi DevOps. Din acest punct de vedere se aliniază cu restul companiilor gen Fitbit care a cumpărat Vectorwatch şi a deschis aici un R&D center, GoPro şi alţii. Urmează de asemenea, chiar foarte curând (în februarie) lansarea unui produs Algolia care are la baza tehnologia MorphL.

    Ce s-a mai întâmplat din ianuarie 2020 până în prezent cu Morphl, cum arată businessul ?

    Am avut ocazia să lucrăm cu nişte clienţi extrem de deschişi spre inovaţie precum Orange, Otter, Mobexpert sau Republicabio. La început de 2020 aveam undeva la 3 modele de machine learning în producţie şi 2 în testare. La finalul anului aveam 15 modele de AI. Strategia noastră de dezvoltare a fost una orizontală, ceea ce înseamnă că în MorphL găseşti nu doar un model de machine learning care face un task specific, aşa cum se vîntâmplă pe mai toate platformele de genul nostru, ci găseşti astăzi în jur de 15 modele ML, care pot fi utilizate individual sau în combinaţie cu scopul final de a personaliza experienţa utilizatorilor în magazinele online – ceea face platforma MorphL extrem de puternică şi unică din acest punct de vedere.

    Toate acestea, cumulat cu faptul că în 2020 o mare parte din clienţii Algolia au fost (şi încă sunt) magazinele online mari, branduri globale, au făcut că MorphL să fie atractiv pentru Algolia datorită complementarităţii tehnologiei: Algolia este lider de piaţă pe zona de motor de căutare integrat în site-ul sau aplicaţia proprie, iar noi venim cu experienţă pe zona de a predicţiona comportamentul utilizatorilor folosind AI/ML. Aceasta complementaritate a dat naştere unui nou produs în cadrul Algolia, lansare programată în februarie, care are practic la bază tehnologia MorphL.

    Până la această discuţie apucaserăţi să luaţi investitii şi de la alte companii, fonduri etc?

    Atât pipeline-ul de vânzări, cât şi de investiţii, era în plină creştere, iar vânzarea MorphL a intervenit la momentul oportun, respectiv atunci cand nu ţinteam acest lucru. Din 2018 până la vânzare am fost finanţaţi de către Google DNI, European Data Incubator (ambele fără cedare de acţiuni) şi Techstars Montreal AI.

  • Platforma care te ajută să scapi de bătaia de cap venită odată cu înscrierea la facultate

    Pentru mulţi absolvenţi de liceu, alegerea unei facultăţi, dar mai ales procesul de aplicare este destul de anevoios, mai ales dacă aceştia vor să studieze în străinătate. Un start-up local s-a gândit însă să rezolve această problemă cu ajutorul tehnologiei. Echipa UniApply pune pariu pe o platformă online care facilitează înscrierea viitorilor studenţi la facultăţi din străinătate, indiferent de unde provin.

    Vrem să liberalizăm educaţia şi să ajutăm cât mai mulţi studenţi să ajungă la universitatea potrivită şi universităţile să găsească studenţii care se pliază pe valorile lor. Colaborăm cu universităţi din mai multe ţări, oferind astfel studenţilor şi viitorilor studenţi o gamă largă de universităţi la care pot aplica în cadrul platformei. Prin tehnologiile pe care le folosim, algoritmii de matchmaking pe care platforma îi propune, încercăm să ajutăm studentul în acest proces de alegere”, a spus în cadrul ZF IT Generation Andrei Nicolae, fondator al UniApply. Lui i-a venit ideea creării unei astfel de platforme în urmă cu trei ani, când era student în Germania.

    „Fiind student în an terminal, eu şi prietenii mei ne gândeam care sunt oportunităţile de aplicare la un master. Când am demarat acest proces am observat că este foarte greu, voiam să aplicăm la master la diferite univeristăţi din diferite ţări şi trebuia să completăm multe formulare. Apoi am vrut să vedem ce se întâmplă în România. Atunci erau puţine universităţi care avea ofereau şi posibilitatea de a te înscrie pe site-ul lor.”

    Start-up-ul UniApply a dezvoltat o soluţie prin care a digitalizat procesul de recrutare şi alegere a facultăţii online, nefiind necesară interacţiunea fizică. Practic, prin intermediul platformei, studentul poate să completeze formularul de aplicare la facultate, să o trimită, să facă plăţile aferente procesului de înscriere şi înregistrare.

    UniApply

    Proiect: UniApply

    Ce face? Platformă ce facilitează procesul de selecţie a unei facultăţi şi aplicarea propriu-zisă

    Investiţie iniţială: 100.000 euro

    Finanţare atrasă: 150.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 2,4 mil. euro

    Invitat: Andrei Nicolae, UniApply

    „Avem oameni şi parteneri care să ajute viitorii studenţi în procesul de aplicare. Luăm în calcul toate criteriile, precum domeniul, posibilităţile financiare, oportunităţile de bursă, viaţa culturală din oraş sau ţară, limba de predare. În continuare, vrem să facem acest proces unul cât mai simplu pentru aplicanţi. Sperăm ca în următoarea perioadă să avem şi un soft ce va permite ca odată ce documentele studentului sunt încărcate, aplicaţia lui să fie automat completată”, a explicat Andrei Nicolae.
     

    Echipa UniApply a încercat să înţeleagă nevoile studenţilor şi odată le-a înţeles a prioritizat paşii ce pot fi uşor automatizaţi pentru a se ocupa apoi şi de latura personală a fiecărui student.

    „Ghidarea studentului este cea mai importantă pentru că una dintre cele mai importante probleme la nivel mondial este rata de dropout (renunţare). Mulţi studenţi ajung la universitate, dar nu reuşesc să şi termine din diverse motive – nu a ales domeniul bine, nu se pliază pe stilul de predare sau cu oportunităţile de dezvoltare pe care universitatea le poate oferi. Pentru a rezolva cât mai rapid această problemă am colaborat şi colaborăm cu experţi în domeniu, oameni care au trimis în timp mii de studenţi la universităţile potrivite şi împreună cu ei am structurat informaţiile din platformă într-un mod diferit, iar în momentul în care un student îşi completează profilul încercăm să venim cu recomandări care să îl ajute să descoperere locul în care i-ar fi cel mai bine. Dacă are nevoie de mai multe detalii noi avem posibilitatea de a face un link între student şi consultant, iar aceştia îl preiau din platformă direct, comunică cu el şi îl ghidează.”

    În prezent, platforma UniApply înregistrează un număr de aproximativ 13.000 de aplicanţi români care au devenit studenţi în cadrul celor 200 de universităţi care se regăsesc pe UniApply şi 1.300 de aplicanţi internaţionali care s-au înscris în cadrul facultăţilor din România. La nivel local, platforma colaborează cu circa 20 de facultăţi.

    „Mai colaborăm şi cu peste 120 de agenţii şi consultanţi din ţări ca India, Nigeria, Pakistan, România, Rusia, Ucraina şi Ungaria, astfel ca, orice student care intră pe platformă poate să găsească ajutor şi îndrumare.“

    De asemenea, în prezent, platforma percepe un comision între 15% şi 25% de la facultăţile la care se înscriu studenţii. Spre exemplu, dacă un student se înscrie la o facultate din Olanda, care percepe o taxă de 2.000 de euro, facultatea plăteşte platformei o sumă cuprinsă între 300 şi 500 de euro, a explicat reprezentantul UniApply.

    „Sunt două tipuri de taxe: cele de şcolarizare pentru studenţii care fac parte din ţări membre ale UE, spre exemplu în Olanda această taxă este de 2.000 de euro, şi pentru studenţii non-UE care plătesc o taxă de 10.000 de euro pentru acelaşi curs. Pentru studenţii non-UE putem obţine un comision de aproximativ 3.000 de lire pentru persoanele care merg în Anglia, iar pentru cei care merg în Olanda, comisionul este de undeva la 2.000 de euro.“

    Andrei Nicolae a menţionat că ţările în care se observă un interes crescut cu privire la utilizarea platformei în vederea aplicării la o facultate sunt Pakistan şi ţările africane, unde sunt multe persoane interesante să studieze în România.

    El spune că universităţile cu care a interacţionat cel mai uşor sunt cele din vestul Europei, din ţări precum Olanda, Germania şi Marea Britanie, care au o deschidere mai mare faţă de platforma UniApply.

    „Ele sunt şi obişnuite să lucreze în mediul online. România se află în proces de dezvoltare, astfel sunt universităţi care sunt reticente la o astfel de schimbare, dar sunt şi facultăţi care şi-au arătat interesul.“

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Andrei Nicolae consideră că România are nevoie de studenţii internaţionali pentru a se dezvolta în mediul online.

    „Avem potenţial să atragem mulţi studenţi internaţionali. Raportul calitate – preţ este bun în România pentru studenţii internaţionali. Astfel că, facultăţile au nevoie doar de cineva sau ceva care să ajute să recruteze studenţi.“

    Start-up-ul a pornit la drum iniţial cu platforma vreauînromânia.ro, iar ulterior a schimbat modelul de business spre conceptul actual al platformei UniApply. Investiţia iniţială cu care echipa UniApply a pornit la drum s-a ridicat la circa 100.000 euro, bani proveniţi din fonduri proprii. Recent însă, start-up-ul a reuşit să atragă o primă rundă de finanţare care se ridică la circa 150.000 de euro. Runda a fost condusă de fondul de investiţii Early Game Ventures (EGV), la care a participat şi Andrei Pitiş, prin Simple Capital, dar şi alţi investitori de tip angel.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    1. Salarium

    Proiect: Salarium

    Ce face? Platformă software care le oferă angajaţilor posibilitatea de a primi un avans din salariu prin intermediul unei aplicaţii mobile

    Investiţia iniţială:
    1 mil. lei

    Ţintă 2021: acordarea de avansuri salariale în valoare de
    400.000 euro

    Invitat: Alina Ştefan, CEO al Salarium

    2. AdMoER

    Proiect: AdMoER

    Ce face? Aplicaţie care monitorizează riscul de infecţie cu COVID-19 cu ajutorul AI,

    Necesar de finanţare: 9-10 mil. dolari

    Invitat: Dragoş Stănescu, cofondator şi CEO AdMoER

    3. YAROOMS

    Proiect: YAROOMS

    Ce face? Platformă software de management al spaţiilor de lucru

    Necesar de finanţare: 1 mil. euro

    Venituri 2020: 600.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 1,2 mil. euro

    Invitat: Dragoş Badea, CEO şi cofondator YAROOMS

    4. Sitter.ro

    Proiect: Sitter.ro

    Ce face? Platformă online care ajută părinţii să găsească şi să închirieze bone

    Investiţie iniţială: 34.000 euro

    Necesar de finanţare:
    50.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 100.000 euro

    Invitaţi: Laura Bulai şi Ovidiu Stegari, cofondatori Sitter.ro

    5. Extasy

    Proiect: Extasy

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru experienţe

    Investiţie iniţială: 500.000 euro

    Finanţare atrasă: 350.000 euro

    Evaluare proiect înainte de investiţie: 3,5 mil. euro

    Invitat: Bogdan Buta, fondatorul Extasy

    6. ARThings

    Proiect: ARThings

    Ce face? Jocuri mobile bazate pe diferite obiecte şi pe tehnologia de realitate augmentată

    Invitat: Monica Mateescu, fondatoare a ARThings

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Pentru prima oară de la aderarea României la UE, din 2007, Bucureştiul a câştigat competiţia pentru a găzdui o agenţie europeană

    Pentru prima oară de la aderarea României la UE, din 2007, Bucureştiul a câştigat competiţia pentru a găzdui o agenţie europeană – mai exact centrul de securitate cibernetică, instituţia care va decide unde vor merge investiţiile de aproape 5 miliarde euro ale întregului bloc comunitar în acest domeniu în următorii 7 ani. Câştigul principal pentru România? Găzduirea agenţiei cyber a UE va aduce la Bucureşti toate numele mari din întreaga lume din cybersecurity.

    Găzduirea Centrului European de Cyber, prima instituţie europeană care va avea sediul la Bucureşti, cu rolul de a gestiona investiţiile Uniunii Europene în domeniul securităţii cibernetice, va face din România un magnet pentru toţi jucătorii globali care dezvoltă şi oferă soluţii, servicii şi produse de tehnologie în domeniul securităţii cibernetice, care vor vâna un spaţiu gol în Capitală pentru a-şi deschide sucursale şi filiale în proximitatea structurii europene.

     „Cu siguranţă toate drumurile vor duce la Bucureşti. Vom observa că toate firmele mari de tehnologie vor fi atrase să deschidă birouri, puncte de prezenţă, sucursale, filiale în România, dacă nu au făcut asta deja. Vor dori să fie aproape de experţii din centru, să participe la seminarii şi la diverse activităţi împreună cu specialiştii din centru şi să afle oficial şi transparent despre viitoarele investiţii în securitatea cibernetică”, spune Dan Cîmpean, director general al CERT-RO (Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică) – autoritatea naţională competentă pentru securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice.

    La finalul anului trecut, respectiv în prima parte a lunii decembrie, ministerul Afacerilor Externe a anunţat că România va găzdui Centrul Cyber al UE la Bucureşti, în urma unei selecţii la care au depus dosarele de participare şapte oraşe candidate – Belgia (Bruxelles), Germania (München), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varşovia), Spania (Leon) şi România (Bucureşti).

    „Punctul forte al României a fost buna pregătire diplomatică, un efort intens din ultimele luni. Ceea ce mă bucură este că mai multe instituţii în domeniul IT au colaborat pragmatic şi eficient pentru a aduce Centrul European Cyber la Bucureşti. Actualul ministru al Finanţelor Alexandru Nazare este liderul echipei interministeriale care a pregătit candidatura României pentru găzduirea centrului la Bucureşti şi care continuă şi acum negocierile şi pregătirile logistice, împreună cu Comisia Europeană”, a spus Dan Cîmpean. El a adăugat că găzduirea Centrului European Cyber la Bucureşti înseamnă mult pentru România, având în vedere că, din 2007 şi până în prezent, ţara a contribuit semnificativ la transformarea digitală şi la îmbunătăţirea securităţii cibernetice europene. „Faptul că găzduim la Bucureşti Centrul European Cyber este un rezultat remarcabil pentru România, o recunoaştere clară la nivel european al capabilităţilor, rolului şi potenţialului pe care ţara noastră îl are în acest domeniu.”

    Un alt câştig al României, generat de dezvoltarea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică, va fi pe partea de forţă de muncă, deoarece experţi şi specialişti internaţionali vor dori să fie cât mai aproape de instituţia care ia ultimele decizii privind investiţiile în domeniul securităţii cibernetice la nivel european. „Acest centru va fi o agenţie europeană de dimensiune medie în care sperăm să activeze între 30 şi 40 de funcţionari europeni, până la jumătatea anului în curs. Cifra va creşte până la 80-100 de funcţionari europeni, până la finalul acestui an. Fiind funcţionari europeni, atât managementul, cât şi personalul vor fi selectaţi de Comisia Europeană. În plus, directorul executiv al unei astfel de agenţii nu este numit din ţara gazdă, în mod normal.”

    Centrul European de Securitate Cibernetică va derula investiţii în valoare de 4,5 miliarde de euro în proiecte care vizează domeniul secutităţii cibernetice, în următorii şapte ani. „Din suma totală, două miliarde de euro vor fi bani europeni, iar restul vor fi bani proveniţi de la statele membre UE.”

    Directorul general al CERT-RO spune că în prima fază, Centrul European Cyber va reprezenta un nou competitor pentru jucătorii din piaţa locală de IT, care va atrage specialişti români, deoarece reprezentanţii agenţiei vor căuta să angajeze în primul rând persoane cu experienţă în domeniu. Însă, în faza a doua, centrul va fi deschis şi pentru persoane la început de carieră, cu unu-doi ani de experienţă, ceea ce va genera, pe termen lung, o creştere a numărului de specialişti locali în domeniul securităţii cibernetice.

    „Aceşti experţi trebuie să aplice pentru poziţiile care vor fi deschise dar, din câte am văzut în draftul de regulament al centrului, se va pune accent pe expertiza şi capabilitatea dovedită a personalului. CV-urile vor conta mult. Pe termen mediu-lung va creşte numărul de experţi şi specialişti din domeniul securităţii cibernetice din România.”

    Centrul European va fi condus de un comitet director, la construcţia căruia vor participa toate ţările membre din Uniunea Europeană. Conform regulamentului publicat de Comisia Europeană, doar statele care vor participa şi din punct de vedere financiar în programele de securitate cibernetică derulate prin acest centru vor avea şi drept de vot, iar Comisia Europeană va deţine 50% din puterea de vot pentru a controla modul în care banii sunt cheltuiţi, a explicat directorul general al CERT-RO.

    De asemenea, Centrul European Cyber va avea şi un Consiliu Consultativ industrial şi ştiinţific care va fi un organism de specialitate consultativ ce va asigura dialogul constat cu sectorul privat, cu organziaţii ale consumatorilor şi cu alte părţi relevante.

    În plus, un procent semnificativ din personalul activ în Centrul European de Cyber vor fi experţi locali, a menţionat Dan Cîmpean.

    „Experienţa altor agenţii din diverse ţări UE arată că un procentaj semnificativ sunt experţi locali. Să nu uităm că România are o capacitate impresionantă în ceea ce priveşte expertiza în domeniul securităţii cibernetice, pe care o poate oferi acestui centru. Putem să ne aşteptăm ca 30-40%, poate chiar mai mult, din personalul acestui centru să fie reprezentat de experţi şi specialişti români”.

    În ceea ce priveşte nivelul salarial stabilit pentru specialiştii şi experţii ce vor lucra în cadrul structurii europene dedicate securităţii cubernetice, Dan Cîmpean spune că regulamentul este încă în faza de negociere, „dar, din câte ştim, agenţiile europene au o grilă proprie a salarizării care diferă de la o ţară la alta. Vor fi pachete salariale de agenţie europeană, care sunt atractive şi reflectă nivelul real pe care ar trebui să îl avem pentru toţi specialiştii din domeniu din ţară.”

    În plus, în urma deciziei de dezvoltare a unui centru european cyber, fiecare ţară membră a UE trebuie să dezvolte sau să desemneze o instituţie deja activă ca fiind Centrul Naţional de Coordonare, care să lucreze şi să colaboreze împreună cu Centrul European de la Bucureşti.

    „Acestea vor trebui create şi selectate de statele membre, împreună cu Centrul European. Sunt câteva cerinţe deja publicate pentru aceste centre – să le fie facilitat accesul la expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, dar în special pe domenii cheie precum criptografia, servicii de securitate IT, detectare de intruziuni, securitate de sisteme, reţele, aplicaţii, protecţie a datelor.”

    Rolul Centrelor Naţionale va fi de coordonare cu industria securităţii cibernetice, cu sectorul public, cu incubatoare de business, cu comunitatea de cercetare.

    „Alegerea sau crearea acestui centru de coordonare va avea loc după propria strategie a fiecărei ţări membre UE, iar autorităţile vor trebui să aleagă. Vor fi ofiţeri de proiect, ofiţeri de legătură europeni care vor avea în sarcini interacţiunea cu autorităţile cheie din ţara gazdă. Vor interacţiona cu guvernul, cu ministere, cu alte autorităţi, vor defini programe şi acţiuni practice, activitatea principală a centrului european va fi derularea de programe finanţate din fonduri europene, dar nu numai, pentru securitate cibernetică.”

    Astfel, una dintre activităţile care ar trebui să se afle pe agenda actualului guvern al României este crearea sau desemnarea propriului Centru Naţional de Coordonare, care să intre în colaborare cu Centrul European Cyber. „Trebuie să reuşim rapid să derulăm împreună cu Centrul European Cyber programul de investiţii cu finanţare europeană. Dorinţa Uniunii Europene este să se înceapă cât mai rapid derularea acestor programe, cel mai optimist scenariu fiind în a doua jumătate a anului în curs”, a mai spus Dan Cîmpean.

    De asemenea, pentru dezvoltarea Centrului European Cyber România a propus patru variante de clădiri de birouri – fostul sediu al Institutului de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii (IPCT SA), Vila Rosetti, Şoseaua Nordului 94W şi H Victoriei 109.

    „Urmează să se facă o selecţie fnală a variantei dorite. Toate clădirile respectă cerinţele Comisiei Europene. Nu ne aşteptăm la cerinţe excepţionale din punct de vedere al securităţii fizice sau informatice, cibernetice.”

    Momentan, reglementările şi regulamentul care vor sta la baza dezvoltării Centrului European de Securitate Cibernetică şi prin care se vor detalia modul de organizare şi de funcţionare a instituţiei sunt în faza de ngociere. „Sperăm ca la jumătatea lunii ianuarie să fie publicate şi disponibile tuturor”, a mai spus Dan Cîmpean. El a menţionat că principala provocare cu care se vor confrunta jucătorii din industria locală de IT, în 2021, va fi rprezentată de păstrarea şi menţinerea angajaţilor la locurile de muncă.

    „Să ne păstrăm şi să pregătim resursa umană va fi principala provocare. Oamenii sunt cei care mişcă lucrurile în domeniul securităţii cibernetice, care contribuie la educare, conştientizare în sensul cel mai larg. La nivel naţional, provocarea va fi menţinerea resursei umane active în domeniul securităţii cibernetice. Să nu uităm, România este unul dintre cei mai mari producători de creiere în acest domeniu. Ultimele statistici arătau că suntem a 6-a ţară la nivel global ca număr de absolvenţi pe specializări în securitate cibernetică, dar din păcate, în acelaşi timp, avem şi deficit de astfel de specialişti”, a conchis directorul general al CERT-RO.

     

    Artizanul Centrului European de Securitate cibernetică de la Bucuresti

    Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanţelor, este liderul echipei interministeriale care a pregătit candidatura şi dosarul României pentru atragerea Centrului Cyber la Bucureşti, punând în lumină atuurile, avantajele şi contribuţia ţării în domeniul securităţii cibernetice.

    Ministrul Finanţelor se ocupă şi în prezent de negocierile şi pregătirile logistice ce trebuiesc puse la punct pentru dezvoltarea Centrul European Cyber împreună cu Comisia Europeană.

    Alexandru Nazare deţinea titlul de reprezentant al Guvernului României cu însărcinări speciale în domeniul securităţii cibernetice când a susţinut şi a ajutat la crearea dosarului care a adus României ocazia de a găzdui primul sediu al unei agenţii europeane.