BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legile Justiţiei

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretele de promulgare a Legilor Justiţiei, informează Administraţia Prezidenţială.

    „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, 15 noiembrie 2022, următoarele decrete:
    Decret pentru promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor;
    Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea judiciară;
    Decret pentru promulgarea Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii”, anunţă Administraţia Prezidenţială..

    Cele trei Legi ale Justiţiei sunt constituţionale, a decis pe 9 noiembrie Curtea Constituţională a României. Judecătorii CCR au respins toate sesizările Opoziţiei şi Avocatului Poporului.

    Coaliţia de la Putere susţine că odată cu intrarea în vigoare a noilor Legi ale Justiţiei, România are mai multe şanse în acest an de a scăpa de monitorizarea MCV şi de a intra în spaţiul Schengen.

    „Aceste legi ne aruncă înapoi cu foarte mulţi ani, în perioada de preaderare, când Adrian Năstase şi acoliţii săi – Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu şi alţii – creaseră o caracatiţă care sufocase întreaga justiţie. La fel şi acum. Sub pretextul îmbunătăţirii legilor justiţiei şi sub ambalajul unei aşa-zise reforme, puterea actuală duce, de fapt, înapoi justiţia din România. Vedem că actuala coaliţie a forţat la maximum adoptarea acestor legi, nu a aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia, Comisie la care, vedem în aceste zile, a avut grijă să desemneze un politruc, o fostă senatoare cu ştate vechi în PNL. Aceste legi, pe lângă faptul că oligarhizează tot sistemul judiciar, fac extrem de mult rău întregii societăţi. Românii care se vor intersecta, la un moment dat, cu vreun politician nu vor avea nicio şansă pentru că toate aceste mecanisme create vor lucra în favoarea acelui politician. Cei din PSD şi PNL vor să toace miliardele din PNRR şi banii din bugetul ţării în mod discreţionar, fără să fie deranjaţi în niciun fel de justiţia din România”, declara Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.

  • Iohannis, întâlnire cu Macron: Franţa este un susţinător al aderării României la Spaţiul Schengen

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit, vineri, la Palatul Élysée, cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. „Franţa este un susţinător al aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen”, a spus Iohannis.

    Preşedinţii României şi Franţei s-au întâlnit vineri seara la Palatul Élysée.

    Emmanuel Macron i-a spus lui Klaus Iohannis că Franţa este un susţinător al aderării României la Spaţiul Schengen,

    „În discuţia noastră i-am mulţumit preşedintelui Macron pentru sprijinul său puternic. România este pregătită să adere, o confirmă şi rezultatele pozitive ale misiunii recente de evaluare. În plus, extinderea Spaţiului Schengen va contribui la consolidarea securităţii şi a rezilienţei Uniunii Europene în ansamblul său. În ceea ce priveşte situaţia de securitate, Franţa este şi aici alături de noi, prezenţa militară consistentă a trupelor franceze în România contribuie semnificativ la întărirea Flancului Estic al NATO”, a spus Iohannis.

    Iohannis şi Macrin au discutat şi despre aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state, despre evoluţia situaţiei de securitate din Ucraina şi demararea procesului de reconstrucţie a zonelor afectate de război.

  • Iohannis: Invazia Rusiei împotriva Ucrainei a acţionat ca un accelerator al unui proces distructiv

    „Este important să subliniem că invazia Rusiei împotriva Ucrainei a acţionat ca un accelerator al unui proces distructiv, care face şi mai clar faptul că folosirea ca armă a energiei, a hranei şi folosirea propagandei trebuie contracarate cu un efort internaţional coordonat. Un prim pas – şi cel mai important – în găsirea răspunsurilor la criza actuală îl reprezintă un dialog deschis privind politicile sustenabile pentru cetăţenii noştri. O direcţie relevantă să investim mai mult în consolidarea rezilienţei societăţilor noastre în coordonare cu aliaţii şi partenerii noştri cu care împărtăşim aceleaşi valori”, afirmă preşedintele Klaus Iohannis.

    Şeful statului participă la Forumul pentru Pace de la Paris, care are loc în perioada 11-12 noiembrie 2022.

    Iohannis ia parte la panelul intitulat „Prezent şi viitor – gestionarea efectelor crizei multiple asupra populaţiei”.

     

  • „Avem nevoie de securitate energetică, dar securitatea energetică este posibilă numai prin disponibilitate energetică”, spune Klaus Iohannis după semnarea a două scrisori de intenţie privind împrumuturi ale US EximBank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă

    „Avem nevoie de securitate energetică, dar securitatea energetică este posibilă numai prin disponibilitate energetică şi noi, în România, avem o ambiţie şi aceasta este importantă pentru români, pentru mediul de afaceri şi pentru regiune pentru că aceasta este o nouă abordare care ne va asigura că avem suficientă energie, va demonstra că suntem independenţi energetic şi va arăta cum să atingem tranziţia verde pentru că innovarea şi energia nucleară vor face posibilă înlocuirea combustibililor fosili”, spune Klaus Iohannis.

    Şeful statului a participat, miercuri, la ceremonia de semnare a două scrisori de intenţie privind împrumuturi ale US EximBank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă.

    Cele două scrisori de intenţie din partea US Exim Bank vizează un prim împrumut de circa 50 milioane USD, care va sprijini derularea Fazei a doua, de lucrări preliminare, a proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi un împrumut ulterior, de 3 miliarde USD, care să sprijine Faza a treia, de construcţie efectivă a proiectului.

     

  • Decret: Persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate nu vor mai putea candida

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea care prevede că persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu pot candida la alegeri.

    Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art.6 alin.(2) din Legea nr.115/2015, precum şi a art.2 alin.(6) din Legea nr.208/2015.

    Demersul legislativ urmăreşte extinderea interdicţiei de a fi ales consilier local, consilier judeţean, primar sau preşedinte al consiliului judeţean ori senator sau deputat şi pentru persoanele condamnate definitiv pentru comiterea de infracţiuni contra vieţii, contra libertăţii persoanei, privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertăţii, integrităţii sexuale şi de rele tratamente aplicate minorului, daca nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.

    „Acum vreo 4-5 ani, strângeam, pe 10 august 2018, semnături, cu Diana, pentru <Fără penali>. Acum nu avem chiar forma <Fără penali în funcţii publice>, dar avem măcar fără penali pe buletinul de vot. Şi eu vă mulţumesc celor care aţi fost alături de noi în Piaţă, atunci, la 10 august. Şi cred că e important, o dată, să nu mai avem abuzatori de copii în funcţii publice şi, apoi, să căutăm şi alte categorii de persoane care nu trebuie să mai fie în funcţiile publice”, spunea în timpul dezbaterilor deputatul Cătălin Teniţă, iniţiatorul proiectului.

    Ulterior, Alina Gorghiu arăta, după ce Parlamentul a votat ca persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată candida la alegeri, că PNL a fost primul partid care a impus, încă din 2015, criteriile de integritate interne, .

    „Cel mai important criteriu de integritate autoimpus al PNL pentru alegeri devine acum literă de lege pentru toate partidele. Condamnaţii penal nu vor mai putea candida la alegeri. Uite că se poate! Parlamentul a votat ca persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată candida la alegeri. De orice fel: locale, parlamentare şi prezidenţiale.Dar, cum văd că toţi de la mai toate partidele se laudă acum că listele pentru alegeri vor fi curate începând din 2024, sunt necesare câteva clarificări. Saga acestei idei nu a început în 2017, când a fost depusă iniţiativa, ci cu mult mai înainte. PNL a fost primul partid care a impus, încă din 2015, criteriile de integritate interne. A fost momentul în care am decis că legea pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale trebuie să conţină prevederi clare, astfel încât cei care au condamnări penale definitive pentru fapte săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie, să nu poată candida”, afirmă Alina Gorghiu.

  • Iohannis: România se îndreaptă, cu paşi ambiţioşi, către economia şi societatea digitală

    „În lumea de azi, transformarea digitală a devenit o prioritate esenţială pentru tot mai multe naţiuni. Ne bucură faptul că şi România se îndreaptă, cu paşi ambiţioşi, către economia şi societatea digitală. Este remarcabil faptul că industria IT&C a înregistrat o dinamică spectaculoasă în ultimul deceniu, cu creşteri de două cifre aproape an de an, contribuind semnificativ la avansul tehnologic al economiei noastre. Progresele în planul conectivităţii, dinamismul sectorului antreprenorial de profil, dar şi resursa umană înalt specializată au generat pentru România avantaje competitive certe, esenţiale în atragerea de investiţii şi diversificarea oportunităţilor de afaceri. Prin provocările sale, pandemia a oferit un context favorabil creşterii acestui sector, însă implicaţiile sunt mult mai profunde şi diverse. În România, numărul de angajaţi din sectorul IT&C, precum şi numărul companiilor specializate se află de mult timp pe un trend crescător. Atât marile firme de profil, cât şi ecosistemul românesc de start-up-uri tehnologice sunt alimentate de forţa de muncă din domeniul IT cu cea mai rapidă creştere din Europa”, se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, transmis în deschiderea celei de-a XI-a ediţii a GoTech World.

    Şeful statului aminteşte că primul unicorn cu origini româneşti este o companie din industria IT&C „care a trecut lăudabil testul concurenţei globale, iar această poveste de succes este deja un model aspiraţional pentru mulţi întreprinzători români”.

    „Dezbaterile începute acum câţiva ani pe tema perspectivelor deschise de tehnologiile bazate pe blockchain, inteligenţa artificială sau automatizare sunt astăzi completate de noi subiecte, precum metaversul – ca următoare frontieră a experienţei umane şi de muncă sau activele digitale – ca punct central al reinventării instituţiilor financiare actuale. Este incontestabilă contribuţia domeniului IT&C la performanţa economică şi creşterea competitivităţii, nu doar în România, ci peste tot în lume. În definitiv, sectorul digital a fost în pandemie puntea de legătură către „noua normalitate” şi este motorul celei de-a patra revoluţii industriale. Să nu uităm, însă, că o tranziţie digitală durabilă, sustenabilă, înseamnă mult mai mult decât performanţa unui sector economic. Tranziţia către viitorul digital este importantă, dar în egală măsură este important şi cum ajungem acolo, şi ce rămâne în urmă. În evoluţia naturală către o economie competitivă, inteligentă, incluzivă şi conectată, avem nevoie de eforturi sporite pentru a reduce decalajele şi disparităţile regionale şi pentru a facilita accesul tuturor la internet, servicii digitale, telecomunicaţii”, adaugă Iohannis.

    Facilităţi precum vehicule inteligente, asistenţă medicală digitală, educaţie şi oraşe inteligente sau spaţii virtuale pentru comunicare şi conectare liberă, afirmă el, „nu trebuie să aparţină doar de aşa-numiţii poli de dezvoltare”.

    „Dezbaterile privind creşterea competenţelor digitale, reconcilierea avansului tehnologic cu drepturile şi libertăţile individuale sau securitatea spaţiului cibernetic ar trebui să aibă loc mai des şi în formate cât mai extinse. La noi în ţară încă există un decalaj important al sectorului public în ceea ce priveşte integrarea avansului tehnologic. Este încă redus ritmul trecerii la serviciile publice digitale, atât de necesare pentru modernizarea relaţiei dintre stat şi cetăţeni. De aceea, autorităţile publice ar trebui nu doar să îşi propună politici ambiţioase, ci să şi facă paşi concreţi şi rapizi în împlinirea acestor obiective. Evenimente precum cel de astăzi oferă perspective noi asupra viitorului şi cultivă interesul pentru inovare şi progres tehnologic. Ediţia din acest an a GoTech World este organizată, inspirat, sub egida „aici şi acum”, îndemnând la acţiune imediată şi, mai mult, oferind şi instrumentele necesare unei asemenea acţiuni”, încheie Iohannis.

    Mesajul a fost prezentat de către Cosmin Marinescu, Consilier Prezidenţial – Departamentul Politici Economice şi Sociale.

  • Iohannis a semnat decretul pentru Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului

    „Sănătatea nu este şi nu trebuie să reprezinte niciodată o miză electorală sau un prilej pentru demagogie şi oportunism politic. Starea de sănătate a unei naţiuni este un vector indiscutabil pentru progres şi, din această perspectivă, se impune ca politicile publice în acest domeniu să fie bine fundamentate. Vă asigur că mă voi implica, ori de câte ori voi considera că este nevoie, în corectarea unor situaţii incorect gestionate, care pun în pericol îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a României. Momentul de astăzi este un foarte bun exemplu că eforturile susţinute duc la punerea în practică a angajamentelor asumate”, a spus Klaus Iohannis.

    Preşedintele a mai spus că este încrezător că, deşi rezultatele nu vor apărea peste noapte, se va reuşi, printr-un efort naţional, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.

    „În ceea ce priveşte aplicarea Planului naţional pentru prevenirea şi combaterea cancerului, avem obligaţia să acţionăm acum, în numele tuturor celor care au pierdut lupta cu această boală şi al celor care astăzi se confruntă cu un diagnostic dramatic. Sunt progrese remarcabile ale ştiinţei medicale, sunt tehnologii de ultimă generaţie care transformă cancerul într-o boală care poate fi controlată. Românii au dreptul la aceste inovaţii ale prezentului. Prin legea promulgată astăzi, transpunem în practică dreptul fundamental la sănătate. Actorii cu responsabilităţi, în parteneriat cu mediul academic şi mediul privat, au obligaţia de a identifica soluţiile, pentru a permite accesul larg la opţiuni terapeutice adecvate.
    În acelaşi timp, subliniez că acţiunea doar pe componenta clinică nu va reuşi să influenţeze în mod semnificativ statisticile privind mortalitatea şi morbiditatea prin cancer”, a mai spus preşedintele.

    Raportul Comisiei Europene privind Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană pentru anul 2021 este elocvent în acest sens pentru situaţia din România. Astfel, ţara noastră ocupă locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte mortalitatea care poate fi prevenită. Aproape jumătate dintre decesele din anul 2019 pot fi atribuite factorilor de risc comportamentali, inclusiv fumatul, alimentaţia nesănătoasă, consumul de alcool şi activitatea fizică scăzută. Factorii de mediu, precum poluarea aerului, contribuie, de asemenea, la un număr considerabil de decese.

  • Iohannis: Avem obligaţia să accelerăm măsurile pentru o promovare tot mai bună a femeilor

    „Sunt un puternic susţinător al egalităţii de gen şi cred că avem obligaţia să accelerăm măsurile pentru o promovare tot mai bună a femeilor în poziţii-cheie în toate domeniile, dar mai ales în politică. Încă de la începutul primului mandat de Preşedinte, am afirmat clar şi răspicat, cu fiecare ocazie, că România trebuie să îşi asume politici publice care să asigure egalitatea între femei şi bărbaţi. Convingerea mea este că încurajarea unei contribuţii cât mai semnificative a femeilor în viaţa publică generează modernizare şi prosperitate. Mai sunt însă multe de făcut pentru susţinerea drepturilor femeilor şi, de aceea, iniţiative precum această Conferinţă sunt foarte importante. Promovarea egalităţii de gen reprezintă un obiectiv prioritar asumat la nivelul Uniunii Europene, pe care România, în calitate de stat membru, îl împărtăşeşte şi îl sprijină”, a spus preşedintele Klaus Iohannis în Parlament.

    Potrivit preşedintelui, reducerea inegalităţilor în plan economic şi social, asigurarea accesului la oportunităţi egale de dezvoltare, combaterea stereotipurilor şi a violenţei de gen se realizează printr-o strategie dedicată şi o abordare integrată în toate politicile europene şi în acţiunea externă a Uniunii.

    Iohannis a vorbit şi despre femeile din Ucraina.

    „În perioada extrem de complicată în care ne aflăm, marcată de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, am văzut cum atât de multe femei şi-au asumat salvarea şi punerea în siguranţă a copiilor şi a familiilor lor, cu speranţa că într-o zi se vor putea întoarce la o viaţă liniştită, trăită în pace. Femeile ucrainene au demonstrat mult curaj şi o forţă incredibilă în aceste opt luni de agresiune militară”, a spus Iohannis.

    El a mai afirmat că femeile însă nu au doar un rol major în familie, ci îşi asumă şi performanţe în afaceri, în profesii liberale, în mediul asociativ sau în politică şi este important să recunoaştem şi să sprijinim mai mult această implicare, pentru că o societate se dezvoltă şi progresează atunci când femeile şi bărbaţii au parte, în mod egal, de oportunităţi şi avantaje şi, totodată, împart şi responsabilităţile, atât în familie, cât şi în mediul profesional.

    „Într-o democraţie matură şi incluzivă este necesar ca femeile să îşi poată exercita drepturile politice şi să fie reprezentate la cel mai înalt nivel, astfel încât vocea lor să fie puternică atunci când vorbim despre decizii politice.Existenţa unei largi reprezentări a femeilor în Parlament şi în administraţiile locale asigură faptul că drepturile şi interesele acestora sunt mai bine apărate, iar nevoile şi problemele cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi sunt mai bine înţelese şi soluţionate în cea mai potrivită manieră. În ultimii ani, din păcate, nu au fost înregistrate progrese notabile în acest sens, iar numărul femeilor care ajung să ocupe funcţii importante în administraţia locală sau centrală este în continuare scăzut, ceea ce este îngrijorător şi, în acelaşi timp, poate să fie un factor descurajant pentru cele care doresc să se implice”, afirmă preşedintele României.

    El a menţionat că există numeroase exemple, inclusiv la noi în ţară, care demonstrează că femeile pot fi lideri de succes şi, totodată, pot excela şi produce rezultate inovatoare în politică, inginerie, robotică, aeronautică, afaceri sau IT, „domenii care sunt deseori considerate, în mod eronat, a fi mai potrivite bărbaţilor”

    De asemenea, preşdintele a mai spus că în raport cu bărbaţii, prezenţa femeilor în poziţiile de management este semnificativ mai redusă în România.

    „Pentru a avea o pondere mai mare a doamnelor care ocupă funcţii de conducere, este important ca instituţiile statului, dar şi partidele politice, să promoveze constant femeile la cel mai înalt nivel decizional. Ne dorim cu toţii să trăim într-o societate modernă, iar în acest sens este clar că avem nevoie de o schimbare a perspectivei şi a mentalităţii la nivelul publicului larg. O societate modernă este aceea în care au fost eliminate stereotipurile şi prejudecăţile legate de atribuţiile şi rolul femeilor în familie, economie şi în politică.Femeile trebuie tratate în mod egal cu bărbaţii, în toate aspectele, inclusiv în ceea ce priveşte viaţa privată, educaţia sau locul de muncă, astfel încât să se creeze premisele care să le permită să îşi asigure independenţa economică, în condiţii de egalitate. Atunci când la nivelul unei societăţi încă persistă atitudini şi concepţii tributare unor mentalităţi învechite, comportamentele discriminatorii sunt perpetuate şi deseori ignorate.
    Una dintre cele mai grave consecinţe ale inegalităţii de gen este violenţa împotriva femeilor. Trebuie să depunem eforturi mai mari pentru a o elimina, în toate formele sale, şi pentru a ne asigura că societatea noastră are toleranţă zero faţă de astfel de acte”, a mai spus Klaus Iohannis.

    În această privinţă, educaţia, încă de la cele mai mici vârste, joacă un rol fundamental în formarea unor deprinderi sociale care promovează egalitatea de gen, potrivit preşedintelui. Iar complementar educaţiei, este nevoie de o legislaţie care să ne apropie de îndeplinirea obiectivului privind egalitatea de gen în toate aspectele societăţii, care să protejeze şi să promoveze potenţialul extraordinar de care dispun femeile, a mai spus Iohannis.

  • Iohannis a explicat cum economiseşte energia: temperatura apei calde şi cea ambientală, scăzute

    Întrebat, joi, de jurnalişti, cum face el personal reduceri la energie, Klaus Iohannis a spus că economisirea energiei nu este ceva nou pentru el.

    „În ceea ce mă priveşte, personal, întotdeauna am evitat risipa. Pentru mine nu este absolut nimic nou şi asta are toate aspectele cunoscute. Nu am niciodată o temperatură exagerat de mare în casă, nici temperatura apei calde nu este foarte mare. Electricitatea se foloseşte atunci când chiar trebuie şi nu ca să iluminăm grădina, etc”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că sunt multe chestiuni mici, dar care, însumate, „se văd şi la bani, adică plăteşti ceva mai puţin”.

    Preşedintele a mai spus că îi înţelege pe românii care au ieşit la proteste joi,

    „Oamenii, pe bună dreptate, sunt îngrijoraţi. Suntem în criză. Lumea aşteaptă răspunsuri clare, răspunsuri care vin să le explice oamenilor cum vom trece iarna, ce vom face la primăvară, ce vom face în iarna viitoare? Şi cred că şi Coaliţia, şi Guvernul vor veni cu răspunsuri la aceste întrebări”, a mai spus Iohannis.

  • Iohannis, despre majorarea pensiilor: Nu ştiu dacă bugetul permite o creştere de 15%

    „Dacă vorbim de creşterea pensiilor, trebuie să vedem contextul mai larg. Ştiu că s-au vehiculat tot felul de propuneri… 10%, 11%, dar haideţi să vedem lucrurile în contextul mai mare. Nu putem să aşteptăm de la pensionari să plătească ei preţul crizelor. Şi în condinţiile în care avem o inflaţie care trece de 15% eu cred că ar fi corect, ar fi rezonabil ca această creştere a pensiilor de la 1 ianuarie să ţină cont de această inflaţie. Şi atunci creşterea, după părerea mea, trebuie să fie o mai mare decât a fost ea până acum vehiculată. Nu ştiu dacă bugetul permite o creştere de 15%, aşa cum s-ar aştepta lumea ca să existe o compensare corectă cu inflaţia, dar eu cred că merită luate în considerare toate opţiunile şi venit cu o creştere care compensează în bună măsură inflaţia. Trebuie atenţie sporită, specială pentru cei cu pensii mici, fiindcă acolo apar problemele cele mai mari”, a declarat Klaus Iohannis, chestionat înaintea participării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, cu cât ar trebui majorate pensiile, în contextul în care şi premierul Ciucă a avansat procentul de 11% pentru majorare.

    Şeful statului spune că salariile trebuie să fie într-un fel, rezonabil, corelate cu inflaţia.

    „Dacă nu există creşteri de pensii şi salarii, înseamnă că de fapt populaţia plăteşte costul crizelor şi mie acest lucru nu mi se pare corect”, a mai spus şeful statului.