BusinessMagazin

Tag: intrebari

  • ACR lansează “Street View Test” – un sistem de evaluare ce foloseşte motorul Google Street View

    Noua platforma www.streetviewtest.ro pastreaza atat formatul si numarul de intrebari dintr-un test auto traditional, cat si timpul disponibil pentru rezolvare, anunţă site-ul ACR.

    Chestionarele auto formulate pe Google Street View de instructorii ACR schimba, pe de o parte, paradigma testelor clasice auto, nepropunandu-si sa le inlocuiasca, ci sa le completeze. Scopul noului tip de teste este de a prezenta intrebari formulate pe situatii reale, din viata de zi cu zi, cu care viitorii soferi se pot identifica mai bine, pentru ca au loc pe strazile pe care chiar vor conduce.

    Ideea a pornit de la faptul ca imaginile din testele clasice nu surprind realitatea cotidiana. In schimb, camerele Google Street View capteaza mereu situatii relevante, care devin adevarate lectii pentru cei care se pregatesc sa-si obtina permisul de conducere, notează aceeaşi sursă.

    Astfel, toata harta Google poate deveni un instrument de educatie rutiera relevant si extrem de simplu de folosit. Nu doar in Romania, ci in orice tara pe strazile careia au trecut masinile Street View.

  • Cele mai scumpe credite din România. Sute de mii de clienţi au împrumutat 500 de milioane de euro

    “Dacă aş avea resurse, 
mi-aş deschide un business ca acesta mâine, mi se pare normal să speculez o nişă profitabilă în piaţă. Problema ţine de fapt de educaţia românilor, care, după atâţia ani de luat credite, ar trebui să ştie mecanismele pe de rost, dar nu pot scăpa de tendinţa de a se întinde mai mult decât plapuma.“

    Replica vine repede. „La ăştia cred că ajung doar oamenii fără prieteni. Dacă aş avea nevoie de sume aşa mici, aş putea la orice oră să cer unui prieten. Evident că şi prietenii mei ar putea să-mi ceară mie. Fără atâta dobândă, doar pe mulţumesc! În ce lume trăim?“ Comentariile la orice articol pe tema creditelor pe termen scurt cu dobânzi mari se transformă în dezbateri aprinse între cititorii împărţiţi în două tabere: unii invocă dobânzi enorme practicate în mod abuziv, referindu-se la indicatorul DAE (dobândă anuală efectivă) de 100%, 1.000% sau mai mult, în timp ce alţii îi acuză pe cei împrumutaţi că devin clienţii IFN-urilor fără să aibă cu adevărat nevoie de bani.

    Cele două şabloane de gândire sunt contrazise de puţinii comentatori neimplicaţi, observatori ai unei pieţe unde reglementări de bază lipsesc, iar clienţii sunt ademeniţi să cumpere produse de creditare fără să cunoască rostul acestora. Instituţiile financiare nebancare au speculat în anii de criză un segment de piaţă de care băncile s-au ferit, pentru că obţin beneficii suplimentare din credite de valoare mare acordate pe termen lung şi pentru că profitul consistent generat de credite cu valoare mică pe termen scurt vine numai dintr-un portofoliu numeros, de zeci sau sute de mii de clienţi. Piaţa împrumuturilor acordate acasă la client în aceeaşi zi cu cea a solicitării este astăzi concurată de jucători dispuşi să ofere bani în două ore, oriunde în România, fără ca potenţialul client să vadă la faţă vreun angajat al instituţiei.

    Creditul exclusiv online sau creditul prin SMS sunt doar două dintre invenţiile crizei, produse vândute cu succes în România către zeci de mii de clienţi şi adresate celor cu nevoi mai mici de 1.000 de lei timp de maximum două luni. Potrivit datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, organizaţie unde sunt afiliate 86% dintre IFN-uri, portofoliul total al creditului de consum al IFN-urilor în România era de 974 de milioane de euro la 31.12.2014, în timp ce piaţa creditului de consum IFN a urcat între decembrie 2013 şi de-cembrie 2014 de la 568 de milioane la 678 de milioane de euro. Doar în 2014 instituţiile financiare nebancare au acordat credite noi în valoare totală de 522 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane mai mult decât în anul precedent. 42% dintre creditele acordate în anul anterior au o valoare mai mică de 1.000 de euro, iar 78% nu trec de 5.000 de euro. Dintre clienţii care au luat un astfel de credit, jumătate au urmat doar liceul sau şcoala profesională, iar unul din şapte şi-a terminat studiile în clasa a opta. Cea mai mare parte a împrumutaţilor câştigă între 500 şi 1.000 de lei, însemnând venituri lunare mai mici sau egale cu salariul minim pe economie.

    „Aceste microcredite au apărut datorită unei cereri pe care instituţiile de credit tradiţionale nu pot sau nu vor să o satisfacă. După perioada creditului cu buletinul, băncile au înăsprit condiţiile de creditare astfel că persoanele care nu mai sunt eligibile pentru credite bancare nu au altă opţiune decât microcreditarea. BNR şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ar trebui să joace un rol mai activ pentru a limita posibilităţile de abuz, în condiţiile în care persoanele care apelează la microcredite sunt, de regulă, mai puţin familiarizate cu terminologia contractelor de credit şi cu clauzele acestora“, spune consultantul Emilian Duca.

    Business Magazin a discutat cu toate părţile implicate în procesul de creditare pentru a afla cum funcţionează piaţa creditului cu valoare mică şi dobândă mare, ce puncte vulnerabile permit abuzuri şi cine reglementează dobânzile şi regulile jocului.

    CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE ->

  • Opinie Lavinia Raşca: Cum cresc afacerile antreprenoriale (II)

    de Lavinia Raşca (MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)

    Afacerea se dezvoltă şi veniturile cresc atunci când, printr-o strategie corectă, valoarea pe care o oferă clienţilor ţintă este unică şi greu de imitat. Antreprenorul perfecţionează continuu produsele şi serviciile, reduce rapid costurile prin creşterea eficienţei şi practică preţuri care, deşi nu aduc marje foarte mari, descurajează intrarea altor concurenţi pe piaţă. Pătrunderea pe pieţe noi se poate realiza fie geografic, fie prin diversificarea modalităţilor de utilizare a aceluiaşi produs, fie prin identificarea unor segmente noi de clienţi. Creşterea veniturilor presupune cheltuieli de marketing sau de dezvoltare a angajaţilor, sau investiţii în capacităţi de producţie. O alternativă la creştere o reprezintă, cel puţin pe termen scurt, externalizarea, dar se recomandă respectarea a două reguli: nu se transferă către furnizori activităţile centrale, în special cele care presupun legătura directă cu clientul, şi se evită dependenţa totală de un singur partener.

    Foarte puţini antreprenori se adaptează la cerinţele specifice fiecărei etape din ciclul de creştere a afacerii. Reuşesc cei care ştiu să se transforme din tehnicieni, care fac singuri totul, în lideri şi manageri, care obţin rezultatele dorite prin intermediul altor oameni, dar şi care mai ştiu să atragă manageri şi sfătuitori care le asigură buna gestionare a situaţiei financiar-contabile.

    În etapele de existenţă şi de supravieţuire, compania se bazează pe talentul proprietarului de a inventa, de a produce, de a vinde şi, în general, de a face singur sau aproape singur tot ce este necesar, de a gestiona numerarul şi a planifica traiectoria afacerii. Cei care se gândesc să-şi pornească propria afacere trebuie să ştie că va fi nevoie să se ocupe o vreme singuri de toate aceste lucruri, care cer mult efort şi dăruire. Pe de altă parte, când activitatea devine complexă, antreprenorul nu mai face faţă singur provocărilor unei organizaţii în creştere, oricât de energic şi de competent ar fi. Este nevoie atunci să dezvolte managementul profesionist.

    Creşterea din etapele de succes şi, în special, de dezvoltare accelerată depinde în primul rând de decizia antreprenorului: se va bucura o vreme de succes şi îşi va recompensa sacrificiile şi eforturile anterioare cu casa, maşina, vacanţele la care au visat el şi familia sau va continua să-şi dedice timpul şi banii companiei? Apoi se pune întrebarea: este capabil să conducă activitatea devenită complexă, prin adoptarea unui stil de management profesionist? Iar dacă nu este, va fi dispus să accepte un alt rol în companie, aducând un astfel de manager în locul lui şi dându-i libertate de acţiune?

    Etapa de dezvoltare accelerată a afacerii depinde, pe lângă scopurile şi calităţile antreprenorilor, şi de alţi factori. De aceea, pentru a evita pericolele care pot apărea în această etapă atât de complicată, este necesar ca antreprenorul să răspundă corect la câteva întrebări.

    Mulţi antreprenori consideră că atragerea clienţilor este cel mai dificil lucru când afacerea creşte. De fapt, organizarea activităţii este mult mai complicată. Devin necesare capabilităţi mai multe şi mai complexe în companie, numărul tot mai mare de angajaţi face necesară alinierea lor către o viziune comună, apare necesitatea descentralizării deciziilor. Schimbarea stilului de management e o provocare pentru fondatori. Le e greu să renunţe la controlul afacerilor.

    Cei mai mulţi antreprenori nu se pot adapta trecerii de la o etapă de dezvoltare a companiei pe care o înfiinţează la alta. Nu-şi pot schimba obiceiul, valoros de altfel în primele etape de dezvoltare, de a se implica total în toate activităţile companiei. Nu acceptă să predea controlul şi sunt rezistenţi la schimbare. Chiar dacă încearcă să îşi reducă autoritatea în companie şi angajează manageri profesionişti, continuă să-i controleze continuu şi devin principala frînă în dezvoltarea companiei. În lipsa timpului, competenţei şi a angajaţilor valoroşi, eşuează.

    Puţini sunt antreprenorii care ştiu să dirijeze competent dezvoltarea companiei, delegând şi apoi monitorizând comportamentele şi rezultatelor angajaţilor. Folosesc proceduri, reguli, fişe de post, selecţia, evaluarea şi dezvoltarea performanţelor. Pe măsură ce angajaţii capătă experienţă, le lasă libertatea să aleagă calea de acţiune pentru atingerea obiectivelor stabilite. Ei sunt preocupaţi să le asigure resursele şi competenţele necesare, să consolideze cultura, structura organizatorică şi un climat atractiv pentru angajaţii competenţi. Iar atunci când îşi dau seama că le lipsesc competenţele manageriale şi interpersonale necesare la acest nivel, sau că nu au un temperament adecvat, au puterea să se retragă din activitatea executivă.

    De aceea, puţine companii antreprenoriale ating dimensiuni mari. Sunt şi mai puţine acelea care îi mai au la cârmă pe fondatori. Aceştia fie au vândut compania, fie au cedat activitatea executivă unor manageri profesionişti, fie le-au făcut pe amândouă, în diferite momente şi secvenţe. Antreprenorii aflaţi la conducerea companiilor pe care le-au înfiinţat atunci când devin mari au făcut corect tranziţia de la o etapă la alta a ciclului de creştere a afacerii.

  • Opinie Lavinia Raşca: Cum cresc afacerile antreprenoriale (I)

    de Lavinia Raşca (MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)

    Răspunsul la ambele întrebări este afirmativ. Indiferent cât de diferite sunt afacerile antreprenoriale, se pot identifica etape comune de creştere a acestora. Şi este util ca antreprenorii să le cunoască, pentru a se putea pregăti din timp să facă faţă provocărilor specifice ale fiecăreia dintre ele.
    În decursul anilor, specialiştii au creat numeroase modele de dezvoltare a companiilor antreprenoriale. Cel mai util mi s-a părut, în lucrul meu cu antreprenorii, modelul dezvoltat de Neil Churchill şi de Virginia Lewis. Aceştia clasifică dezvol-tarea companiilor în cinci etape: existenţă, supravieţuire, succes, dezvoltare rapidă şi maturitatea resurselor. În fiecare dintre aceste etape, antreprenorii iau decizii urmate de trecerea companiei în următorul stadiu de dezvoltare, sau, dim-potrivă, de regresul sau eşecul ei. Aceste decizii reprezintă răspunsurile lor corecte sau incorecte la anumite întrebări, specifice, după cum arată caseta 1.

    Caseta 1. Cele mai importante întrebări ale antreprenorilor, în procesul de creştere a afacerii:

    Iată, în continuare, cele mai importante caracteristici ale fiecărei etape de creştere a companiei, în viziunea lui Chur-chill şi Lewis.

    În etapa de existenţă, antreprenorul are o organizaţie foarte simplă şi este sursa esenţială de energie care pune în mişcare afacerea. El face singur, sau uneori împreună cu familia şi cu prietenii apropiaţi, tot ce este necesar pentru a vinde produsul sau serviciul primilor clienţi şi pentru a capitaliza compania nou înfiinţată. Strategia sa este cea de a menţine afacerea în viaţă. De foarte multe ori, produsele/serviciile nu se vând. Încasările sunt prea mici, capitalul de pornire se consumă şi antreprenorul este nevoit să închidă. Aşa se explică de ce, conform Bloomberg, opt din zece companii nu supravieţuiesc mai mult de 18 luni (caseta 2). Alteori însă antreprenorul reuşeşte să atragă şi să reţină clienţii şi atunci compania intră în etapa de supravieţuire.

    Caseta 2. Motive ale eşecului companiilor antreprenoriale 
în etapa de existenţă:

    În etapa de supravieţuire, organizaţia este încă simplă, iar antreprenorul încă se mai identifică cu afacerea. Numărul de angajaţi este foarte mic, creşte încet, mai întâi în vânzări şi producţie. Relaţia venituri – cheltuieli este încă sensibilă. Planificarea se rezumă, în cel mai bun caz, la previzionarea lichidităţilor.

    Unele dintre companiile ajunse aici devin marginale, ducându-şi existenţa de pe o zi pe alta, până ce proprietarul renunţă sau se retrage din cauza vârstei (ex.: unele dintre micile magazine şi firme de producţie şi servicii se în-cadrează în această situaţie). Altele sunt vândute de antreprenori, cu oarecari pierderi. Iar alte companii cresc şi intră în etapa de succes.

    În etapa de succes, se dezvoltă în mod ştiinţific toate funcţiunile companiei – marketing, resurse umane, financiar-contabilă, operaţiuni. În această etapă, antreprenorii au de ales între două scenarii: primul este cel de a menţine com-pania într-o stare economică stabilă, fără veleităţi de creştere, pentru a fi o sursă stabilă de venit pentru alte activităţi în care doresc să se implice (ex.: altă afacere, un hobby, o activitate de responsabilitate socială). Al doilea scenariu este cel în care antreprenorii se implică susţinut pentru dezvoltarea companiei.

    Companiile cu o stare economică stabilă, dată de un număr suficient de mare de clienţi, de o penetrare bună a pieţei şi de un profit peste media din ramură (ex.: firmele de servicii şi de servicii profesionale în comunităţi mici şi stagnante), pot rămâne o perioadă nedeterminată în etapa de succes, cu condiţia să aibă un management bun şi să nu apară modi-ficări nefavorabile şi necontrolabile în mediu. Antreprenorii acestor companii, odată ce au decis să nu intre în faza de dezvoltare rapidă şi să păstreze statu quo-ul, trebuie să fie preocupat de două aspecte. Primul: să angajeze manageri competenţi, dar fără ambiţii foarte mari de creştere (managerii mult prea ambiţioşi fie pleacă repede, cu consecinţele negative ale fluctuaţiei, fie încearcă să dezvolte firma accelerat, fără ştirea proprietarului). Al doilea: un management corespunzător al lichidităţilor, pentru evitarea risipei în perioadele prospere şi crearea de rezerve pentru momentele economice dificile. Nu este exclus să se modifice, în timp, opţiunile antreprenorului şi el să se decidă să intre în faza de dezvoltare rapidă. Atunci el acţionează pentru a consolida activitatea, angajând din afară sau dezvoltând din interior manageri profesionişti şi ambiţioşi şi introducând sistemele necesare, se implică în elaborarea strategiei, atrage resurse şi îşi asumă riscurile creşterii. Poate să dea greş, moment când fie încearcă să redreseze rapid afacerea, aducând-o în situaţia de sursă stabilă de venit sau, dacă şi această variantă eşuează, în etapa de supravieţuire, fie dă faliment. Dar, tot atât de bine, poate să reuşească şi să-şi atingă scopul. Atunci compania intră în etapa de creştere rapidă.

    În etapa de dezvoltare rapidă, preocuparea principală a antreprenorului este identificarea proceselor şi surselor de finanţare a creşterii. Delegarea corectă şi buna gestionare a lichidităţilor sunt esenţiale. Dacă antreprenorul face greşeli în această etapă, ele vor duce compania în stadiile anterioare sau înspre faliment. Cea mai bună soluţie în caz de eşec este să-l recunoască rapid şi să vândă compania în profit. Dacă însă gestionează bine etapa aceasta, compania va de-veni foarte mare şi se va îndrepta spre etapa de maturitate a resurselor.

    În etapa de maturitate a resurselor, are loc valorificarea imaginii pe care şi-a creat-o compania prin creşterea rapidă a încasărilor, iar antreprenorul trebuie să fie preocupat să menţină în companie flexibilitatea şi spiritul antreprenorial, talen-tul inovator, agilitatea procesului decizional şi apetitul spre risc controlat.

    Iată, pe scurt, caracteristicile etapelor de creştere a afacerii.  În partea a doua a acestui articol, mă voi referi la decizii şi acţiuni antreprenoriale necesare în procesul creşterii afacerii.

  • TAROM a publicat lista celor 300 de întrebări la care trebuie să răspundă o stewardesă la interviul de angajare

    Transportatorul aerian naţional TAROM a publicat lista celor 300 de întrebări pe care le primesc însoţitorii de bord la interviul de angajare. Răspunsurile corecte ale candidaţilor sunt esenţiale pentru a obţine jobul, dată fiind concurenţa ridicată pentru aceste slujbe.

    Compania TAROM a raportat în 2013 pierderi de 130,1 milioane lei (29,4 milioane euro) şi a înregistrat o cifră de afaceri, la 1,085 miliarde lei (288 milioane euro), potrivit datelor companiei aeriene.

    Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Partea 1. Medicina Aeronautica

    Bibliografie – Manual de medicina aeronautica pentru insotitorii de bord – autor Dr. Ionut Panait

    1. Ce reprezinta simptomele?
    2. Ce reprezinta semnele?
    3. Care sunt semnele specifice astmului?
    4. Tratamentul de urgenta in cazul unui pasager cu criza de astm consta in:
    5. Care sunt semnele specifice insuficientei respiratorii acute?
    6. Care sunt factorii care favorizeaza instalarea raului de miscare?
    7. Care sunt masurile de prevenire a raului de miscare?
    8. Care sunt semnele infarctului miocardic acut?
    9. In ce consta tratamentul de urgenta in situatia unui pasager cu infarct miocardic acut?
    10. Care sunt caracteristicile dureriii associate infarctului miocardic acut?
    11. Care sunt caracteristicile durerii anginei pectorale?
    12. Care este tratamentul de urgenta in cazul unui pasager cu angina pectorala?
    13. Care sunt semnele epilepsiei?
    14. Care este tratamentul de urgenta in cazul unui pasager in criza epileptica?
    15. Ce reprezinta sincopele?
    16. In ce consta tratamentul de urgenta in cazul sincopei?
    17. Care sunt semnele intoxicatiei cu droguri de mare risc?
    18. In ce consta tratamentul de urgenta in cazul unui pasager intoxicat cu droguri de mare risc?
    19. Ce reprezinta socul?
    20. Care sunt semnele socului?
    21. In ce consta tratamentul de urgenta in cazul unui pasager care a suferit un soc?
    22. Prin ce se caracterizeaza arsurile de gradul I?
    23. Prin ce se caracterizeaza arsurile de gradul II?
    24. Prin ce se caracterizeaza arsurile de gradul III?
    25. In ce consta tratamentul de urgenta in cazul fracturilor?
    26. In ce consta pozitia de siguranta?
    27. Cum se manevreaza deseurile medicale?
    28. In cazul intepaturilor de albine puteti sa:
    29. Care sunt tipurile de hemoragii?
    30. Cum se recunoaste hemoragia arteriala?
    31. Cum se recunoaste hemoragia venoasa?
    32. Cum se recunoaste hemoragia capilara?
    33. Cum se realizeaza hemostaza in hemoragiile capilare?
    34. Semnele stopului cardiac sunt:
    35. Care este conduita terapeutica in cazul leziunilor nepenetrante ale globilor oculari?
    36. Care este conduita terapeutica in cazul leziunilor penetrante ale globilor oculari?
    37. Care sunt elementele definitorii ale plagilor deschise?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord
    38. Cu ce solutii se va face toaleta plagilor deschise?
    39. Care sunt semnele barotraumei?
    40. Care sunt simptomele barotraumei?
    41. In ce consta tratamentul in cazul unui pasager care a suferit o barotrauma?
    42. Care sunt simptomele colicii renale?
    43. Care sunt semnele colicii renale?
    44. In ce consta tratamentul de urgenta in cazul unui pasager cu colica renala?
    45. Care sunt semnele diabetului zaharat?
    46. In ce consta tratamentul in cazul unui pasager cu diabet zaharat?
    47. Care sunt semnele hipoglicemiei?
    48. In ce consta tratamentul de urgenta al unui pasager cu hipoglicemie?
    49. Care sunt semnele enterocolitei acute?
    50. Prin ce se caracterizeaza hiperventilatia?
    51. Care pot fi factori declansatori ai hiperventilatiei?
    52. Care sunt semnele hiperventilatiei?
    53. In ce consta tratamentul de urgenta al unui pasager cu hiperventilatie?
    54. Ce reprezinta timpul constient util?
    55. In ce consta tratamentul unui pasager intoxicat cu alcool?

    Partea 2 Reglementari aeronautice

    Bibliografie – EC 965/ 2012 Part ORO Subpart CC/ Part CAT Subpart D

    1. Cand li se pot atribui sarcini membrilor echipajului de cabina?
    2. Despre ce trebuie informati pasagerii referitor la echipajul de cabina?
    3. Care este perioada de valabilitate a pregatirii periodice anuale?
    4. Cand trebuie urmata pregatirea corespunzatoare specifica tipului de aeronava si pregatirea de conversie oferita de operator?
    5. Cand se urmeaza pregatirea pentru diferente de tip?
    6. Cand un membru al echipajului de cabina efectueaza pregatirea de reimprospatare a cunostintelor?
    7. Cum trebuie sa fie trusa medicala de urgenta din avion?
    8. Cand trebuie dotate aeronavele cu truse medicale de urgenta?
    9. Cate truse de prim ajutor sunt la bord pentru un avion cu mai putin de 100 de locuri?
    10. Cum trebuie sa fie trusele de prim ajutor?
    11. Pentru cine trebuie sa fie prevazute scaune in cabina de pasageri?
    12. Centura de siguranta cu sistem de retinere a bustului trebuie:
    13. Cate megafoane trebuie sa se afle la bordul unui avion cu mai putin de 60 de locuri de pasageri?
    14. Cate megafoane trebuie sa se afle la bordul unui avion cu mai mult de 100 de locuri de pasageri?
    15. Cu cate extinctoare trebuie echipat un avion cu un numar de locuri cuprins intre 61 si 200?
    16. Cand trebuie sa se asigure oxigen pentru 100% din pasageri la avioanele presurizate?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord
    Page 3 of 10
    17. Cand trebuie sa se asigure oxigen pentru 30% din pasageri la avioanele presurizate?
    18. Unde trebuie instalat un PBE destinat utilizarii de catre echipajul de cabina?
    19. Topoarele si rangile amplasate in compartimentul pentru pasageri trebuie sa:
    20. Cand trebuie prevazuta aeronava cu veste de salvare?
    21. Cu ce trebuie dotate vestele de salvare?
    22. Pe ce frecvente trebuie sa emita un ELT?
    23. Cu cate ELT trebuie echipat un avion cu peste 19 locuri?
    24. Cand se impune existenta echipajului de cabina la bordul unui avion?
    25. Care este numarul minim de membrii ai echipajului de cabina?
    26. Cand se efectueaza familiarizarea?
    27. Care sunt conditiile ce trebuiesc indeplinite de un membru de echipaj pentru a fi nominalizat
    ca sef de cabina?
    28. Cand se nominalizeaza un sef de cabina?
    29. Membrii echipajului de cabină primesc sarcini şi îşi desfăşoară activitatea pe un anumit tip sau
    variantă de aeronavă numai dacă:
    30. Pe cate tipuri de aeronava isi poate desfasura activitatea un membru al echipajului de cabina?
    31. Care sunt echipamentele care se pot afla la bord fara aprobarea autoritatilor?
    32. Care sunt avioanele care trebuie echipate cu sistem interfon?
    33. Care sunt avioanele care trebuie echipate cu sistem de adresare pasageri?
    34. Pentru cine trebuie sa fie prevazute centuri de siguranta?
    35. Cum trebuie sa fie centura de siguranta pentru retinerea bustului ?
    36. Cand trebuie sa fie sistemul de avertizare NU FUMATI la bordul avioanelor?
    37. Cand trebuie sa existe o usa despartitoare intre cabina echipajului de comanda si
    cabina pasagerilor?
    38. Care este numarul de truse de prim ajutor pentru un avion cu un numar de scaune cuprins intre 0-100?
    39. Care este numarul de truse de prim ajutor pentru un avion cu un numar de scaune cuprins intre 101-200?
    40. Cand si pentru ce este folosit oxigenul pentru prim ajutor?
    41. Cand trebuie ca avioanele sa fie echipate cu system de oxygen suplimentar?
    42. Cand trebuie sa existe system automat de cadere a mastilor?
    43. Care este cantitatea minima de oxygen pentru echipajul de cabina si pentru
    pasageri in cazul unui zbor presurizat?
    44. Cand trebuie sa fie echipate avioanele cu PBE?
    45. Ce trebuie sa asigure un PBE?
    46. Unde este obligatorie existenta extinctoarelor?
    47. Cu cate topoare trebuie sa fie echipat un avion cu mai mult de 200 de locuri?
    48. Unde trebuie sa fie instalat toporul in cabina de pasageri?
    49. Pentru un avion cu un numar de locuri cuprins intre 9 si 200 de locuri unde trebuie
    sa se afle toporul?
    50. Cand este necesara existenta toboganelor?
    51. Cand este obligatorie existenta megafoanelor?
    52. Cand trebuie un avion sa fie echipat cu barci de salvare?
    53. Cu ce echipamente de salvare trebuie sa fie echipate avioanele care opereaza in zone in care cautarea si salvarea se poate desfasura cu dificultate?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Partea 3 Briefing

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes – Effective Briefings for Cabin Operations AIRBUS

    1. Cate tipuri de briefing se pot face inainte de decolare?
    2. Care este scopul pentru care se face briefing-ul inaintea unei misiuni de zbor?
    3. Cum trebuie sa fie briefing-ul pentru a fi considerat eficient ( de success)?
    4. Care este rolul sefului de cabina?
    5. Care este scopul comun al echipajului de cabina si de comanda?
    6. Ce trebuie sa contina briefing-ul comun al echipajului de comanda si cel de cabina?
    7. Ce trebuie sa contina briefing-ul sefului de cabina cu echipajul de cabina?
    8. In ce situatii se poate face briefing in timpul zborului?
    9. Care sunt conditiile penru sinergie in echipaj?
    10. Care este elementul vital pentru a avea o munca in echipa eficienta?
    11. De ce este necesara o distributie uniforma a volumului de munca in echipaj?
    12. La ce poate duce suprasolicitarea unui mebru al echipajului de cabina?
    13. Cand trebuie facut briefing-ul echipajului?
    14. Cui se adreseaza briefing-ul facut de seful de cabina?

    Partea 4 Pasageri turbulenti

    Bibliografie Guidance on Unruly Passengers Prevention and Management IATA

    1. Care este reglementarea care legitimeaza si asigura imunitate echipajului pentru actiunile luate impotriva pasagerilor care nu respecta instructiunile echipajului in timpul zborului?
    2. Care este definitia pasagerilor turbulenti?
    3. Exemple de comportament al pasagerilor turbulenti.
    4. Care este cea mai eficienta metoda pentru a evita incidentele generate de pasagerii turbulenti?
    5. Care sunt elementele care pot determina comportamentul pasagerilor turbulenti?
    6. Care este clasificarea comportamentului pasagerilor aflati sub influenta bauturilor alcoolice?
    7. Care sunt nivelele de amenintare ICAO cu privire la pasagerii turbulenti?
    8. Care sunt caracteristicile nivelelui 1 de amenintare ICAO referitor la pasagerii
    turbulenti?
    9. Care sunt caracteristicile nivelelui 2 de amenintare ICAO referitor la pasagerii turbulenti?
    10. Care sunt caracteristicile nivelelui 3 de amenintare ICAO referitor la pasagerii turbulenti?
    11. Care sunt caracteristicile nivelelui 4 de amenintare ICAO referitor la pasagerii turbulenti?
    12. Care este comportamentul de „Tip VERDE” al unui pasager, referitor la politica fata de consumul de bauturi alcoolice? Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord
    13. Care este comportamentul de „Tip GALBEN” al unui pasager, referitor la politica fata de consumul de bauturi alcoolice?
    14. Care este comportamentul de „Tip ROSU” al unui pasager, referitor la politica fata de consumul de bauturi alcoolice?
    15. Ce ar trebui sa faca un insotitor de bord in relatia cu un pasager care se incadreaza in comportamentul de “tip GALBEN”?
    16. Ce ar trebui sa faca un insotitor de bord in relatia cu un pasager care se incadreaza in comportamentul de “tip ROSU”?
    17. Cine poarta responsabilitatea in evaluarea unei situatii in care este implicat un pasager turbulent?
    18. Ce trebuie sa cuprinda informarea catre seful de cabina/ comandant referitor la pasagerii turbulenti?
    19. Care este actiunea insotitorului de bord cand la imbarcare observa un pasager potential turbulent?
    20. Ce se intampla cu un pasager care devine turbulent dupa momentul imbarcarii si pana la decolare?
    21. Cum este considerata obstructionarea detectorului de fum din toaleta de catre un pasager?

    Partea 5 Depresurizarea

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes – Cabin Decompression Awareness AIRBUS

    1. Care sunt primele actiuni ale insotitorului de bord in caz de depresurizare?
    2. Care sunt factorii care pot influenta timpul de constiinta util (TUC)?
    3. Care sunt actiunile insotitorului de bord post depresurizare?
    4. Care sunt semnele depresurizarii rapide/ explozive?
    5. Care este cel mai mare pericol in caz de depresurizare?
    6. Care sunt tipurile de depresurizare?
    7. Cum functioneaza sistemul de oxigen suplimentar instalat la bordul aeronavelor?
    8. Care sunt cauzele care pot conduce la o depresurizare lenta?
    9. Care este caracteristica fluxului de oxigen generat in urma unei reactii chimice?
    10. Care sunt tipurile de oxigen disponibile intr-un avion?
    11. Care este elementul care poate influenta negativ comunicarea in timpul depresurizarii repide?
    12. Care sunt manifestarile care pot indica o depresurizare lenta?
    13. Consecintele depresurizarii si impactul asupra pasagerilor si echipajului depind de mai multi factori. Care sunt acestia?
    14. In ce zone ale cabinei se afla mastile de oxygen ale sistemului fix?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Partea 6 Fum in cabina

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes – Cabin Smoke Awareness AIRBUS

    1. Care sunt actiunile insotitorilor de bord in cazul aparitiei fumului?
    2. Care sunt actiunile echipajului de cabina in cazul aparitiei fumului generat de o sursa usor de identificat?
    3. Care sunt zonele unde se poate depista usor sursa fumului?
    4. Care sunt zonele unde se poate depista greu sursa fumului?
    5. Care pot fi sursele fumului la bordul aeronavelor?
    6. Care sunt actiunile echipajului de cabina in cazul aparitiei fumului generat de o sursa greu de identificat?
    7. Care sunt erorile umane care pot conduce la aparitia fumului?
    8. Care sunt consecintele in cazul nedetectarii sursei fumului?
    9. Care sunt riscurile inhalarii fumului?
    10. Care sunt mijloacele de protejare a echipajului impotriva efectelor fumului?
    11. Care sunt mijloacele de protejare a pasagerilor impotriva fumului?
    12. Care sunt elementele ce trebuie raportate comandantului de insotitorii de bord in cazul aparitiei fumului?
    13. Cum este semnalizat fumul in toaleta?
    14. Cine trebuie sa pastreze comunicarea cu echipajul de comanda in cazul aparitie fumului?

    Partea 7 Foc in cabina

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes –Managing In-flight Fires AIRBUS

    1. Care este proritatea in cazul aparitiei unui incendiu la bord?
    2. Care sunt elementele triunghiului de foc?
    3. Ce trebuie avut in vedere in lupta cu focul?
    4. Cum sunt clasificate incendiile?
    5. Care sunt caracteristicile unui incendiu de clasa A?
    6. Cum se stinge un incendiu de clasa A?
    7. Care sunt extinctoarele eficiente pentru un incendiu de clasa A?
    8. Care sunt caracteristicile unui incendiu de clasa B?
    9. Cum se stinge un incendiu de clasa B?
    10. Care sunt extinctoarele eficiente pentru un incendiu de clasa B?
    11. Care sunt caracteristicile unui incendiu de clasa C?
    12. Cum se stinge un incendiu de clasa C?
    13. Care sunt extinctoarele eficiente pentru un incendiu de clasa C?
    14. Care sunt caracteristicile unui incendiu de clasa D?
    15. Cum se stinge un incendiu de clasa D?
    16. Care sunt extinctoarele eficiente pentru un incendiu de clasa D?
    17. Care este timpul de descarcare a unui extinctor portabil?
    18. Cum se foloseste un extinctor?
    19. Care sunt echipamentele de protectie folosite in timpul stingerii incendiului?
    20. Care sunt actiunile echipajului in cazul aparitiei unui incendiu?
    21. Cum se coordoneaza echipajul in cazul aparitiei unui incendiu?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    22. Care sunt informatiile care se dau comandantului in cazul aparitiei unui incendiu?

    23. Care sunt actiunile echipajului dupa stingerea incendiului?
    24. Care sunt indicatiile care pot semnala un posibil incendiu in spatiu inchis?
    25. Cum se actioneaza in cazul unui incendiu electric in zona bucatariilor?
    26. Care este prima masura de urgenta intreprinsa de un I. B. la detectarea unui incendiu in cabina
    de pasageri ?
    27. Care este a doua masura intreprinsa de un I B la detectarea unui incendiu in cabina de pasageri ?
    28. PBE(Protective Breathing Equipment) proiectat sa protejeze CC de fum, gaze toxice, vapori
    toxici,etc., permite comunicarea?
    29. Care este scopul pentru care se folosesc manusile ignifuge?
    30. Cabin Crew trebuie sa fie creativ si prompt in atacarea unui incendiu la bord. De aceea ce alte
    echipamente sau improvizatii ar putea fi folosite intr-o asemenea situatie in afara
    echipamentelor specifice luptei cu focul?

    Partea 8 Turbulenta

    Bibliografie Guidance for Turbulence Management IATA

    1. Care este reactia avionului in cazul turbulentei usoare?
    2. Care este reactia avionului in cazul turbulentei moderate?
    3. Care este reactia avionului in cazul turbulentei severe?
    4. Cat dureaza turbulenta intermitenta?
    5. Cat dureaza turbulenta ocazionala?
    6. Cat dureaza turbulenta continua?
    7. Care sunt actiunile insotitorului de bord in cazul turbulentei usoare?
    8. Care sunt actiunile insotitorului de bord in cazul turbulentei moderate?
    9. Care sunt actiunile insotitorilor de bord post turbulenta?
    10. Care sunt actiunile insotitorilor de bord inainte de decolare pentru a preveni accidentarile ca
    rezultat al turbulentelor aparute in timpul urcarii?
    11. Care sunt actiunile insotitorilor de bord inainte de aterizare pentru a preveni accidentarile ca
    rezultat al turbulentelor aparute in timpul coborarii?
    12. Care sunt actiunile echipajului de cabina in cazul unei turbulente de lunga durata?
    13. Ce reprezinta CAT (clear air turbulence)?
    14. Care sunt conditiile in avion in cazul turbulentei usoare?
    15. Care sunt conditiile in avion in cazul turbulentei modetare?
    16. Care sunt conditiile in avion in cazul turbulentei severe?
    17. Care sunt actiunile insotitorilor de bord in timpul zborului pentru a preveni accidentarile ca
    rezultat al turbulentelor?
    18. Care sunt actiunile echipajului de cabina la aparitia turbulentei neanticipate?
    19. Care este consecinta mentinerii semnalului “legati centurile” aprins tot timpul zborului?
    20. Actiunile cerute pentru asigurarea pasagerilor si echipajului de cabina in conditii de turbulenta.
    21. Care sunt actiunile echipajului in cazul turbulentei anticipate?
    22. Care este modul de comunicare al echipajului in cazul turbulentei anticipate?
    23. Care este modul de comunicare si actiunile echipajului in cazul turbulentei neanticipate?
    24. Care este modul de comunicare si actiunile echipajului dupa incetarea turbulentei?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Partea 9 Evacuarea de urgenta cu timp de pregatire

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes – Planned Ground Evacuation AIRBUS

    1. Ce se intelege prin aterizare fortata cu timp de pregatire?
    2. Care sunt modalitatile prin care comandantul notifica echipajul de cabina despre aparitia unei
    situatii de urgenta?
    3. Care sunt primele actiuni ale insotitorilor de bord odata ce au auzit semnalul specific unei
    situatii de urgenta?
    4. Care este scopul “Emeregency Checklist”?
    5. Ce contine “Emergency Checklist”?
    6. Care este utilitatea pozitiei Brace?
    7. Unde se depoziteaza bagajele de mana ale pasagerilor in timpul aterizarii fortate cu timp de
    pregatire?
    8. Care sunt bagajele de mana ale pasagerilor care trebuie sigurantate in timpul pregatirii cabinei
    pentru aterizare fortata?
    9. Cum se pregateste cabina si cum sunt instruiti pasagerii pentru o evacuare de urgenta?
    10. Ce se intelege prin Able-Bodied passengers (ABPs)?
    11. Cum se aleg si care este rolul pasagerilor ABPs?
    12. Cum se instruiesc/ ce trebuie sa cunoasca pasagerii ABPs?
    13. Pentru ce mai pot fi selectati ABPs in cazul unei situatii de urgenta cu timp de pregatire?
    14. Ce contine pregatirea facuta sefei de cabina de catre echipajul de comanda in cazul unei
    evacuari de urgenta?
    15. Ce contine pregatirea facuta echipajului de cabina de catre sefa de cabina in cazul unei evacuari de urgenta?
    16. In ce consta pregatirea bucatariilor pentru o aterizare fortata cu timp de pregatire?
    17. In ce consta pregatirea toaletelor la o aterizare fortata cu timp de pregatire?
    18. In ce consta verificarea finala a cabinei facuta de catre echipajul de cabina in cazul unei urgente cu timp de pregatire?
    19. Care este actiunea sefului de cabina dupa finalizarea pregatirii cabinei de pasageri in vederea unei aterizari fortate cu timp de pregatire?
    20. Care sunt actiunile insotitorilor de bord dupa finalizarea pregatirii cabinei de pasageri pentru o aterizare fortata cu timp de pregatire?
    21. Cine initiaza comanda BRACE?
    22. Care sunt actiunile echipajului de cabina in timpul efectuarii evacuarii de urgenta?
    23. Care sunt actiunile si responsabilitatile echipajului de cabina dupa efectuarea evacuarii de urgenta?
    24. Cum trebuie sa fie comenzile catre pasageri in cazul unei evacuari?
    25. Ce comenzi se dau pasagerilor in timpul evacuarii?
    26. Inainte de a incepe demonstratia catre pasageri in vederea unei evacuari de urgenta,insotitorii de bord trebuie sa se asigure ca:Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Partea 10 Evacuarea de urgenta fara timp de pregatire

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes – Unplanned Ground Evacuation AIRBUS

    1. Care sunt factorii care influenteaza eficienta actiunilor in situatii de urgenta fara timp de pregatire?
    2. Ce reprezinta “silent review”?
    3. Care este utilitatea si ce include “silent review”?
    4. In ce faze ale zborului se efectueaza ” Silent Review”?
    5. In pregatirea pentru decolare/aterizare, ce fel de situatii ar alerta un insotitor de bord de existenta unei posibile urgente?
    6. In ce situatii echipajul de cabina poate initia o evacuare?
    7. Ce trebuie avut in vedere cand se initiaza o evacuare de catre echipajul de cabina?
    8. Prin ce mijloace se pot informa ceilalti membri de echipaj asupra initierii unei evacuari?
    9. Care este consecinta intarzierii evacuarii?
    10. Ce fel de comenzi se folosesc pentru evacuare de catre echipajul de cabina?
    11. In cazul unei evacuari de urgenta fara timp de pregatire, ce comanda se foloseste de catre echipajul de cabina inainte de impact?
    12. Ce trebuie sa verifice un insotitor de bord inainte de a deschide o iesire de urgenta?
    13. Care sunt comenzile in cazul unei iesiri blocate?
    14. Ce reprezinta spatiul de asistare ( assist space)?
    15. La evacuare, pasagerii nu pot lua bunuri personale. Comanda corecta este :
    16. Comenzile pentru evacuare depind de situatia existenta. Daca toboganul este foarte aproape de sol, comanda corecta este:
    17. La evacuare, in situatia in care o usa nu este disponibila, insotitorul de bord responsabil trebuie sa:
    18. La evacuare, in situatia in care o usa disponibila nu este folosita, insotitorul de bord responsabil trebuie sa:
    19. Care sunt responsabilitatile echipajului de cabina fata de pasagerii evacuati?
    20. In ”Preflight Briefing”-ul catre pasageri, insotitorii de bord trebuie sa accentueze importanta :
    21. Ce situatii catastrofice aparute,ar necesita ca un insotitor de bord sa initieze o evacuare?
    22. Ce trebuie avut in vedere cand se initiaza o evacuare de catre echipajul de cabina?
    23. Cum se poate face Informarea intregului echipaj despre aparitia unei situatii de urgenta?
    24. Ce fel de comenzi de folosesc pentru evacuare de catre echipajul de cabina?
    25. La o evacuare, comenzile catre pasageri depind de:
    26. Dupa o evacuare pana cand dureaza responsabilitatea echiapjului de cabina
    asupra pasagerilor?

    Partea 11 Bunuri periculoase si bateriile cu litiu

    Bibliografie Guidance of Handling Dangerous Goods Incidents and Lithium Battery Fires in the Passenger Cabin IATA. Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Lithium Battery Fire Prevention IATA

    1. Care este clasificarea bateriilor cu litiu?
    2. Care este organizatia care publica Reglementarea privind Transportul in siguranta a bunurilor periculoase pe calea aerului (DGR)?
    3. Ce contine IATA DGR?
    4. Care este riscul asociat bateriilor cu litiu?
    5. Care este utilizarea bateriilor cu litiu?
    6. In ce conditii pot fi transportate bateriile de rezerva cu litiu?
    7. Cum pot fi transportate echipamentele alimentate cu baterii cu lithium?
    8. Care sunt actiunile echipajului pentru stingerea unui incendiu provocat de echipament alimentat cu baterii cu lithium?
    9. Care sunt echipamentele de protectie folosite in cazul scurgerilor provocate de bunuri periculoase?
    10. Care sunt actiunile insotitorilor de bord in cazul scurgerilor provocate de un bun periculos?
    11. Care este actiunea initiala a insotitorilor de bord in cazul unui incident cu bunuri periculoase in cabina de pasageri?
    12. Care sunt actiunile intreprinse de insotitorii de bord dupa aterizare in cazul unui incident cu bunuri periculoase?
    13. Unde se depoziteaza un bun periculos care a generat un incident?
    14. Pentru prevenirea aparitiei incidentelor pe durata zborului, constientizarea pasagerilor in legatura cu utilizarea si depozitarea dispozitivelor echipate cu baterie cu lithium presupune:
    15. Care este diferenta dintre bateriile litiu-metal si bateriile litiu-ion?
    16. Cu aprobarea operatorului aerian, pasagerii sau membrii echipajului de cabina pot transporta in bagaje baterii lithium-ion cu o capacitate:
    17. In cazul unui incendiu in cabina de pasageri datorat unui dispozitiv portabil electronic, pentru racire, echipajul de cabina poate utiliza:
    18. In cazul in care un pasager sau un membru al echipajului de cabina a suferit o arsura datorata unui incendiu cauzat de un dispozitiv portabil electronic, aceasta trebuie tratata ca:
    19. Ce tip de extinctor este eficient in lupta cu un incendiu provocat un echipament electronic alimentat de o baterie litiu ion?
    20. De ce nu se recomanda ajustarea mecanica/ electrica a spatarului unui scaun atunci cand un echipament electronic alimentat cu baterie cu litiu este blocat intre elementele componente ale scaunului?
    21. Ce se intampla cu componentele detasabile din cabina de pasageri care sunt afectate de un incident cu un bun periculos?
    22. Ce se intampla cu manusile de protective folosite de insotitorii de bord intr-un incident cu bunuri periculoase?

  • TAROM a publicat lista celor 300 de întrebări la care trebuie să răspundă o stewardesă la interviul de angajare

    Transportatorul aerian naţional TAROM a publicat lista celor 300 de întrebări pe care le primesc însoţitorii de bord la interviul de angajare. Răspunsurile corecte ale candidaţilor sunt esenţiale pentru a obţine jobul, dată fiind concurenţa ridicată pentru aceste slujbe.

    Compania TAROM a raportat în 2013 pierderi de 130,1 milioane lei (29,4 milioane euro) şi a înregistrat o cifră de afaceri, la 1,085 miliarde lei (288 milioane euro), potrivit datelor companiei aeriene.

    Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Partea 1. Medicina Aeronautica

    Bibliografie – Manual de medicina aeronautica pentru insotitorii de bord – autor Dr. Ionut Panait

    1. Ce reprezinta simptomele?
    2. Ce reprezinta semnele?
    3. Care sunt semnele specifice astmului?
    4. Tratamentul de urgenta in cazul unui pasager cu criza de astm consta in:
    5. Care sunt semnele specifice insuficientei respiratorii acute?
    6. Care sunt factorii care favorizeaza instalarea raului de miscare?
    7. Care sunt masurile de prevenire a raului de miscare?
    8. Care sunt semnele infarctului miocardic acut?
    9. In ce consta tratamentul de urgenta in situatia unui pasager cu infarct miocardic acut?
    10. Care sunt caracteristicile dureriii associate infarctului miocardic acut?
    11. Care sunt caracteristicile durerii anginei pectorale?
    12. Care este tratamentul de urgenta in cazul unui pasager cu angina pectorala?
    13. Care sunt semnele epilepsiei?
    14. Care este tratamentul de urgenta in cazul unui pasager in criza epileptica?
    15. Ce reprezinta sincopele?
    16. In ce consta tratamentul de urgenta in cazul sincopei?
    17. Care sunt semnele intoxicatiei cu droguri de mare risc?
    18. In ce consta tratamentul de urgenta in cazul unui pasager intoxicat cu droguri de mare risc?
    19. Ce reprezinta socul?
    20. Care sunt semnele socului?
    21. In ce consta tratamentul de urgenta in cazul unui pasager care a suferit un soc?
    22. Prin ce se caracterizeaza arsurile de gradul I?
    23. Prin ce se caracterizeaza arsurile de gradul II?
    24. Prin ce se caracterizeaza arsurile de gradul III?
    25. In ce consta tratamentul de urgenta in cazul fracturilor?
    26. In ce consta pozitia de siguranta?
    27. Cum se manevreaza deseurile medicale?
    28. In cazul intepaturilor de albine puteti sa:
    29. Care sunt tipurile de hemoragii?
    30. Cum se recunoaste hemoragia arteriala?
    31. Cum se recunoaste hemoragia venoasa?
    32. Cum se recunoaste hemoragia capilara?
    33. Cum se realizeaza hemostaza in hemoragiile capilare?
    34. Semnele stopului cardiac sunt:
    35. Care este conduita terapeutica in cazul leziunilor nepenetrante ale globilor oculari?
    36. Care este conduita terapeutica in cazul leziunilor penetrante ale globilor oculari?
    37. Care sunt elementele definitorii ale plagilor deschise?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord
    38. Cu ce solutii se va face toaleta plagilor deschise?
    39. Care sunt semnele barotraumei?
    40. Care sunt simptomele barotraumei?
    41. In ce consta tratamentul in cazul unui pasager care a suferit o barotrauma?
    42. Care sunt simptomele colicii renale?
    43. Care sunt semnele colicii renale?
    44. In ce consta tratamentul de urgenta in cazul unui pasager cu colica renala?
    45. Care sunt semnele diabetului zaharat?
    46. In ce consta tratamentul in cazul unui pasager cu diabet zaharat?
    47. Care sunt semnele hipoglicemiei?
    48. In ce consta tratamentul de urgenta al unui pasager cu hipoglicemie?
    49. Care sunt semnele enterocolitei acute?
    50. Prin ce se caracterizeaza hiperventilatia?
    51. Care pot fi factori declansatori ai hiperventilatiei?
    52. Care sunt semnele hiperventilatiei?
    53. In ce consta tratamentul de urgenta al unui pasager cu hiperventilatie?
    54. Ce reprezinta timpul constient util?
    55. In ce consta tratamentul unui pasager intoxicat cu alcool?

    Partea 2 Reglementari aeronautice

    Bibliografie – EC 965/ 2012 Part ORO Subpart CC/ Part CAT Subpart D

    1. Cand li se pot atribui sarcini membrilor echipajului de cabina?
    2. Despre ce trebuie informati pasagerii referitor la echipajul de cabina?
    3. Care este perioada de valabilitate a pregatirii periodice anuale?
    4. Cand trebuie urmata pregatirea corespunzatoare specifica tipului de aeronava si pregatirea de conversie oferita de operator?
    5. Cand se urmeaza pregatirea pentru diferente de tip?
    6. Cand un membru al echipajului de cabina efectueaza pregatirea de reimprospatare a cunostintelor?
    7. Cum trebuie sa fie trusa medicala de urgenta din avion?
    8. Cand trebuie dotate aeronavele cu truse medicale de urgenta?
    9. Cate truse de prim ajutor sunt la bord pentru un avion cu mai putin de 100 de locuri?
    10. Cum trebuie sa fie trusele de prim ajutor?
    11. Pentru cine trebuie sa fie prevazute scaune in cabina de pasageri?
    12. Centura de siguranta cu sistem de retinere a bustului trebuie:
    13. Cate megafoane trebuie sa se afle la bordul unui avion cu mai putin de 60 de locuri de pasageri?
    14. Cate megafoane trebuie sa se afle la bordul unui avion cu mai mult de 100 de locuri de pasageri?
    15. Cu cate extinctoare trebuie echipat un avion cu un numar de locuri cuprins intre 61 si 200?
    16. Cand trebuie sa se asigure oxigen pentru 100% din pasageri la avioanele presurizate?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord
    Page 3 of 10
    17. Cand trebuie sa se asigure oxigen pentru 30% din pasageri la avioanele presurizate?
    18. Unde trebuie instalat un PBE destinat utilizarii de catre echipajul de cabina?
    19. Topoarele si rangile amplasate in compartimentul pentru pasageri trebuie sa:
    20. Cand trebuie prevazuta aeronava cu veste de salvare?
    21. Cu ce trebuie dotate vestele de salvare?
    22. Pe ce frecvente trebuie sa emita un ELT?
    23. Cu cate ELT trebuie echipat un avion cu peste 19 locuri?
    24. Cand se impune existenta echipajului de cabina la bordul unui avion?
    25. Care este numarul minim de membrii ai echipajului de cabina?
    26. Cand se efectueaza familiarizarea?
    27. Care sunt conditiile ce trebuiesc indeplinite de un membru de echipaj pentru a fi nominalizat
    ca sef de cabina?
    28. Cand se nominalizeaza un sef de cabina?
    29. Membrii echipajului de cabină primesc sarcini şi îşi desfăşoară activitatea pe un anumit tip sau
    variantă de aeronavă numai dacă:
    30. Pe cate tipuri de aeronava isi poate desfasura activitatea un membru al echipajului de cabina?
    31. Care sunt echipamentele care se pot afla la bord fara aprobarea autoritatilor?
    32. Care sunt avioanele care trebuie echipate cu sistem interfon?
    33. Care sunt avioanele care trebuie echipate cu sistem de adresare pasageri?
    34. Pentru cine trebuie sa fie prevazute centuri de siguranta?
    35. Cum trebuie sa fie centura de siguranta pentru retinerea bustului ?
    36. Cand trebuie sa fie sistemul de avertizare NU FUMATI la bordul avioanelor?
    37. Cand trebuie sa existe o usa despartitoare intre cabina echipajului de comanda si
    cabina pasagerilor?
    38. Care este numarul de truse de prim ajutor pentru un avion cu un numar de scaune cuprins intre 0-100?
    39. Care este numarul de truse de prim ajutor pentru un avion cu un numar de scaune cuprins intre 101-200?
    40. Cand si pentru ce este folosit oxigenul pentru prim ajutor?
    41. Cand trebuie ca avioanele sa fie echipate cu system de oxygen suplimentar?
    42. Cand trebuie sa existe system automat de cadere a mastilor?
    43. Care este cantitatea minima de oxygen pentru echipajul de cabina si pentru
    pasageri in cazul unui zbor presurizat?
    44. Cand trebuie sa fie echipate avioanele cu PBE?
    45. Ce trebuie sa asigure un PBE?
    46. Unde este obligatorie existenta extinctoarelor?
    47. Cu cate topoare trebuie sa fie echipat un avion cu mai mult de 200 de locuri?
    48. Unde trebuie sa fie instalat toporul in cabina de pasageri?
    49. Pentru un avion cu un numar de locuri cuprins intre 9 si 200 de locuri unde trebuie
    sa se afle toporul?
    50. Cand este necesara existenta toboganelor?
    51. Cand este obligatorie existenta megafoanelor?
    52. Cand trebuie un avion sa fie echipat cu barci de salvare?
    53. Cu ce echipamente de salvare trebuie sa fie echipate avioanele care opereaza in zone in care cautarea si salvarea se poate desfasura cu dificultate?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Partea 3 Briefing

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes – Effective Briefings for Cabin Operations AIRBUS

    1. Cate tipuri de briefing se pot face inainte de decolare?
    2. Care este scopul pentru care se face briefing-ul inaintea unei misiuni de zbor?
    3. Cum trebuie sa fie briefing-ul pentru a fi considerat eficient ( de success)?
    4. Care este rolul sefului de cabina?
    5. Care este scopul comun al echipajului de cabina si de comanda?
    6. Ce trebuie sa contina briefing-ul comun al echipajului de comanda si cel de cabina?
    7. Ce trebuie sa contina briefing-ul sefului de cabina cu echipajul de cabina?
    8. In ce situatii se poate face briefing in timpul zborului?
    9. Care sunt conditiile penru sinergie in echipaj?
    10. Care este elementul vital pentru a avea o munca in echipa eficienta?
    11. De ce este necesara o distributie uniforma a volumului de munca in echipaj?
    12. La ce poate duce suprasolicitarea unui mebru al echipajului de cabina?
    13. Cand trebuie facut briefing-ul echipajului?
    14. Cui se adreseaza briefing-ul facut de seful de cabina?

    Partea 4 Pasageri turbulenti

    Bibliografie Guidance on Unruly Passengers Prevention and Management IATA

    1. Care este reglementarea care legitimeaza si asigura imunitate echipajului pentru actiunile luate impotriva pasagerilor care nu respecta instructiunile echipajului in timpul zborului?
    2. Care este definitia pasagerilor turbulenti?
    3. Exemple de comportament al pasagerilor turbulenti.
    4. Care este cea mai eficienta metoda pentru a evita incidentele generate de pasagerii turbulenti?
    5. Care sunt elementele care pot determina comportamentul pasagerilor turbulenti?
    6. Care este clasificarea comportamentului pasagerilor aflati sub influenta bauturilor alcoolice?
    7. Care sunt nivelele de amenintare ICAO cu privire la pasagerii turbulenti?
    8. Care sunt caracteristicile nivelelui 1 de amenintare ICAO referitor la pasagerii
    turbulenti?
    9. Care sunt caracteristicile nivelelui 2 de amenintare ICAO referitor la pasagerii turbulenti?
    10. Care sunt caracteristicile nivelelui 3 de amenintare ICAO referitor la pasagerii turbulenti?
    11. Care sunt caracteristicile nivelelui 4 de amenintare ICAO referitor la pasagerii turbulenti?
    12. Care este comportamentul de „Tip VERDE” al unui pasager, referitor la politica fata de consumul de bauturi alcoolice? Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord
    13. Care este comportamentul de „Tip GALBEN” al unui pasager, referitor la politica fata de consumul de bauturi alcoolice?
    14. Care este comportamentul de „Tip ROSU” al unui pasager, referitor la politica fata de consumul de bauturi alcoolice?
    15. Ce ar trebui sa faca un insotitor de bord in relatia cu un pasager care se incadreaza in comportamentul de “tip GALBEN”?
    16. Ce ar trebui sa faca un insotitor de bord in relatia cu un pasager care se incadreaza in comportamentul de “tip ROSU”?
    17. Cine poarta responsabilitatea in evaluarea unei situatii in care este implicat un pasager turbulent?
    18. Ce trebuie sa cuprinda informarea catre seful de cabina/ comandant referitor la pasagerii turbulenti?
    19. Care este actiunea insotitorului de bord cand la imbarcare observa un pasager potential turbulent?
    20. Ce se intampla cu un pasager care devine turbulent dupa momentul imbarcarii si pana la decolare?
    21. Cum este considerata obstructionarea detectorului de fum din toaleta de catre un pasager?

    Partea 5 Depresurizarea

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes – Cabin Decompression Awareness AIRBUS

    1. Care sunt primele actiuni ale insotitorului de bord in caz de depresurizare?
    2. Care sunt factorii care pot influenta timpul de constiinta util (TUC)?
    3. Care sunt actiunile insotitorului de bord post depresurizare?
    4. Care sunt semnele depresurizarii rapide/ explozive?
    5. Care este cel mai mare pericol in caz de depresurizare?
    6. Care sunt tipurile de depresurizare?
    7. Cum functioneaza sistemul de oxigen suplimentar instalat la bordul aeronavelor?
    8. Care sunt cauzele care pot conduce la o depresurizare lenta?
    9. Care este caracteristica fluxului de oxigen generat in urma unei reactii chimice?
    10. Care sunt tipurile de oxigen disponibile intr-un avion?
    11. Care este elementul care poate influenta negativ comunicarea in timpul depresurizarii repide?
    12. Care sunt manifestarile care pot indica o depresurizare lenta?
    13. Consecintele depresurizarii si impactul asupra pasagerilor si echipajului depind de mai multi factori. Care sunt acestia?
    14. In ce zone ale cabinei se afla mastile de oxygen ale sistemului fix?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Partea 6 Fum in cabina

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes – Cabin Smoke Awareness AIRBUS

    1. Care sunt actiunile insotitorilor de bord in cazul aparitiei fumului?
    2. Care sunt actiunile echipajului de cabina in cazul aparitiei fumului generat de o sursa usor de identificat?
    3. Care sunt zonele unde se poate depista usor sursa fumului?
    4. Care sunt zonele unde se poate depista greu sursa fumului?
    5. Care pot fi sursele fumului la bordul aeronavelor?
    6. Care sunt actiunile echipajului de cabina in cazul aparitiei fumului generat de o sursa greu de identificat?
    7. Care sunt erorile umane care pot conduce la aparitia fumului?
    8. Care sunt consecintele in cazul nedetectarii sursei fumului?
    9. Care sunt riscurile inhalarii fumului?
    10. Care sunt mijloacele de protejare a echipajului impotriva efectelor fumului?
    11. Care sunt mijloacele de protejare a pasagerilor impotriva fumului?
    12. Care sunt elementele ce trebuie raportate comandantului de insotitorii de bord in cazul aparitiei fumului?
    13. Cum este semnalizat fumul in toaleta?
    14. Cine trebuie sa pastreze comunicarea cu echipajul de comanda in cazul aparitie fumului?

    Partea 7 Foc in cabina

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes –Managing In-flight Fires AIRBUS

    1. Care este proritatea in cazul aparitiei unui incendiu la bord?
    2. Care sunt elementele triunghiului de foc?
    3. Ce trebuie avut in vedere in lupta cu focul?
    4. Cum sunt clasificate incendiile?
    5. Care sunt caracteristicile unui incendiu de clasa A?
    6. Cum se stinge un incendiu de clasa A?
    7. Care sunt extinctoarele eficiente pentru un incendiu de clasa A?
    8. Care sunt caracteristicile unui incendiu de clasa B?
    9. Cum se stinge un incendiu de clasa B?
    10. Care sunt extinctoarele eficiente pentru un incendiu de clasa B?
    11. Care sunt caracteristicile unui incendiu de clasa C?
    12. Cum se stinge un incendiu de clasa C?
    13. Care sunt extinctoarele eficiente pentru un incendiu de clasa C?
    14. Care sunt caracteristicile unui incendiu de clasa D?
    15. Cum se stinge un incendiu de clasa D?
    16. Care sunt extinctoarele eficiente pentru un incendiu de clasa D?
    17. Care este timpul de descarcare a unui extinctor portabil?
    18. Cum se foloseste un extinctor?
    19. Care sunt echipamentele de protectie folosite in timpul stingerii incendiului?
    20. Care sunt actiunile echipajului in cazul aparitiei unui incendiu?
    21. Cum se coordoneaza echipajul in cazul aparitiei unui incendiu?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    22. Care sunt informatiile care se dau comandantului in cazul aparitiei unui incendiu?

    23. Care sunt actiunile echipajului dupa stingerea incendiului?
    24. Care sunt indicatiile care pot semnala un posibil incendiu in spatiu inchis?
    25. Cum se actioneaza in cazul unui incendiu electric in zona bucatariilor?
    26. Care este prima masura de urgenta intreprinsa de un I. B. la detectarea unui incendiu in cabina
    de pasageri ?
    27. Care este a doua masura intreprinsa de un I B la detectarea unui incendiu in cabina de pasageri ?
    28. PBE(Protective Breathing Equipment) proiectat sa protejeze CC de fum, gaze toxice, vapori
    toxici,etc., permite comunicarea?
    29. Care este scopul pentru care se folosesc manusile ignifuge?
    30. Cabin Crew trebuie sa fie creativ si prompt in atacarea unui incendiu la bord. De aceea ce alte
    echipamente sau improvizatii ar putea fi folosite intr-o asemenea situatie in afara
    echipamentelor specifice luptei cu focul?

    Partea 8 Turbulenta

    Bibliografie Guidance for Turbulence Management IATA

    1. Care este reactia avionului in cazul turbulentei usoare?
    2. Care este reactia avionului in cazul turbulentei moderate?
    3. Care este reactia avionului in cazul turbulentei severe?
    4. Cat dureaza turbulenta intermitenta?
    5. Cat dureaza turbulenta ocazionala?
    6. Cat dureaza turbulenta continua?
    7. Care sunt actiunile insotitorului de bord in cazul turbulentei usoare?
    8. Care sunt actiunile insotitorului de bord in cazul turbulentei moderate?
    9. Care sunt actiunile insotitorilor de bord post turbulenta?
    10. Care sunt actiunile insotitorilor de bord inainte de decolare pentru a preveni accidentarile ca
    rezultat al turbulentelor aparute in timpul urcarii?
    11. Care sunt actiunile insotitorilor de bord inainte de aterizare pentru a preveni accidentarile ca
    rezultat al turbulentelor aparute in timpul coborarii?
    12. Care sunt actiunile echipajului de cabina in cazul unei turbulente de lunga durata?
    13. Ce reprezinta CAT (clear air turbulence)?
    14. Care sunt conditiile in avion in cazul turbulentei usoare?
    15. Care sunt conditiile in avion in cazul turbulentei modetare?
    16. Care sunt conditiile in avion in cazul turbulentei severe?
    17. Care sunt actiunile insotitorilor de bord in timpul zborului pentru a preveni accidentarile ca
    rezultat al turbulentelor?
    18. Care sunt actiunile echipajului de cabina la aparitia turbulentei neanticipate?
    19. Care este consecinta mentinerii semnalului “legati centurile” aprins tot timpul zborului?
    20. Actiunile cerute pentru asigurarea pasagerilor si echipajului de cabina in conditii de turbulenta.
    21. Care sunt actiunile echipajului in cazul turbulentei anticipate?
    22. Care este modul de comunicare al echipajului in cazul turbulentei anticipate?
    23. Care este modul de comunicare si actiunile echipajului in cazul turbulentei neanticipate?
    24. Care este modul de comunicare si actiunile echipajului dupa incetarea turbulentei?Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Partea 9 Evacuarea de urgenta cu timp de pregatire

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes – Planned Ground Evacuation AIRBUS

    1. Ce se intelege prin aterizare fortata cu timp de pregatire?
    2. Care sunt modalitatile prin care comandantul notifica echipajul de cabina despre aparitia unei
    situatii de urgenta?
    3. Care sunt primele actiuni ale insotitorilor de bord odata ce au auzit semnalul specific unei
    situatii de urgenta?
    4. Care este scopul “Emeregency Checklist”?
    5. Ce contine “Emergency Checklist”?
    6. Care este utilitatea pozitiei Brace?
    7. Unde se depoziteaza bagajele de mana ale pasagerilor in timpul aterizarii fortate cu timp de
    pregatire?
    8. Care sunt bagajele de mana ale pasagerilor care trebuie sigurantate in timpul pregatirii cabinei
    pentru aterizare fortata?
    9. Cum se pregateste cabina si cum sunt instruiti pasagerii pentru o evacuare de urgenta?
    10. Ce se intelege prin Able-Bodied passengers (ABPs)?
    11. Cum se aleg si care este rolul pasagerilor ABPs?
    12. Cum se instruiesc/ ce trebuie sa cunoasca pasagerii ABPs?
    13. Pentru ce mai pot fi selectati ABPs in cazul unei situatii de urgenta cu timp de pregatire?
    14. Ce contine pregatirea facuta sefei de cabina de catre echipajul de comanda in cazul unei
    evacuari de urgenta?
    15. Ce contine pregatirea facuta echipajului de cabina de catre sefa de cabina in cazul unei evacuari de urgenta?
    16. In ce consta pregatirea bucatariilor pentru o aterizare fortata cu timp de pregatire?
    17. In ce consta pregatirea toaletelor la o aterizare fortata cu timp de pregatire?
    18. In ce consta verificarea finala a cabinei facuta de catre echipajul de cabina in cazul unei urgente cu timp de pregatire?
    19. Care este actiunea sefului de cabina dupa finalizarea pregatirii cabinei de pasageri in vederea unei aterizari fortate cu timp de pregatire?
    20. Care sunt actiunile insotitorilor de bord dupa finalizarea pregatirii cabinei de pasageri pentru o aterizare fortata cu timp de pregatire?
    21. Cine initiaza comanda BRACE?
    22. Care sunt actiunile echipajului de cabina in timpul efectuarii evacuarii de urgenta?
    23. Care sunt actiunile si responsabilitatile echipajului de cabina dupa efectuarea evacuarii de urgenta?
    24. Cum trebuie sa fie comenzile catre pasageri in cazul unei evacuari?
    25. Ce comenzi se dau pasagerilor in timpul evacuarii?
    26. Inainte de a incepe demonstratia catre pasageri in vederea unei evacuari de urgenta,insotitorii de bord trebuie sa se asigure ca:Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Partea 10 Evacuarea de urgenta fara timp de pregatire

    Bibliografie Flight Operations Briefing Notes – Unplanned Ground Evacuation AIRBUS

    1. Care sunt factorii care influenteaza eficienta actiunilor in situatii de urgenta fara timp de pregatire?
    2. Ce reprezinta “silent review”?
    3. Care este utilitatea si ce include “silent review”?
    4. In ce faze ale zborului se efectueaza ” Silent Review”?
    5. In pregatirea pentru decolare/aterizare, ce fel de situatii ar alerta un insotitor de bord de existenta unei posibile urgente?
    6. In ce situatii echipajul de cabina poate initia o evacuare?
    7. Ce trebuie avut in vedere cand se initiaza o evacuare de catre echipajul de cabina?
    8. Prin ce mijloace se pot informa ceilalti membri de echipaj asupra initierii unei evacuari?
    9. Care este consecinta intarzierii evacuarii?
    10. Ce fel de comenzi se folosesc pentru evacuare de catre echipajul de cabina?
    11. In cazul unei evacuari de urgenta fara timp de pregatire, ce comanda se foloseste de catre echipajul de cabina inainte de impact?
    12. Ce trebuie sa verifice un insotitor de bord inainte de a deschide o iesire de urgenta?
    13. Care sunt comenzile in cazul unei iesiri blocate?
    14. Ce reprezinta spatiul de asistare ( assist space)?
    15. La evacuare, pasagerii nu pot lua bunuri personale. Comanda corecta este :
    16. Comenzile pentru evacuare depind de situatia existenta. Daca toboganul este foarte aproape de sol, comanda corecta este:
    17. La evacuare, in situatia in care o usa nu este disponibila, insotitorul de bord responsabil trebuie sa:
    18. La evacuare, in situatia in care o usa disponibila nu este folosita, insotitorul de bord responsabil trebuie sa:
    19. Care sunt responsabilitatile echipajului de cabina fata de pasagerii evacuati?
    20. In ”Preflight Briefing”-ul catre pasageri, insotitorii de bord trebuie sa accentueze importanta :
    21. Ce situatii catastrofice aparute,ar necesita ca un insotitor de bord sa initieze o evacuare?
    22. Ce trebuie avut in vedere cand se initiaza o evacuare de catre echipajul de cabina?
    23. Cum se poate face Informarea intregului echipaj despre aparitia unei situatii de urgenta?
    24. Ce fel de comenzi de folosesc pentru evacuare de catre echipajul de cabina?
    25. La o evacuare, comenzile catre pasageri depind de:
    26. Dupa o evacuare pana cand dureaza responsabilitatea echiapjului de cabina
    asupra pasagerilor?

    Partea 11 Bunuri periculoase si bateriile cu litiu

    Bibliografie Guidance of Handling Dangerous Goods Incidents and Lithium Battery Fires in the Passenger Cabin IATA. Baza de intrebari pentru proba scrisa de specialitate pentru insotitorii de bord

    Lithium Battery Fire Prevention IATA

    1. Care este clasificarea bateriilor cu litiu?
    2. Care este organizatia care publica Reglementarea privind Transportul in siguranta a bunurilor periculoase pe calea aerului (DGR)?
    3. Ce contine IATA DGR?
    4. Care este riscul asociat bateriilor cu litiu?
    5. Care este utilizarea bateriilor cu litiu?
    6. In ce conditii pot fi transportate bateriile de rezerva cu litiu?
    7. Cum pot fi transportate echipamentele alimentate cu baterii cu lithium?
    8. Care sunt actiunile echipajului pentru stingerea unui incendiu provocat de echipament alimentat cu baterii cu lithium?
    9. Care sunt echipamentele de protectie folosite in cazul scurgerilor provocate de bunuri periculoase?
    10. Care sunt actiunile insotitorilor de bord in cazul scurgerilor provocate de un bun periculos?
    11. Care este actiunea initiala a insotitorilor de bord in cazul unui incident cu bunuri periculoase in cabina de pasageri?
    12. Care sunt actiunile intreprinse de insotitorii de bord dupa aterizare in cazul unui incident cu bunuri periculoase?
    13. Unde se depoziteaza un bun periculos care a generat un incident?
    14. Pentru prevenirea aparitiei incidentelor pe durata zborului, constientizarea pasagerilor in legatura cu utilizarea si depozitarea dispozitivelor echipate cu baterie cu lithium presupune:
    15. Care este diferenta dintre bateriile litiu-metal si bateriile litiu-ion?
    16. Cu aprobarea operatorului aerian, pasagerii sau membrii echipajului de cabina pot transporta in bagaje baterii lithium-ion cu o capacitate:
    17. In cazul unui incendiu in cabina de pasageri datorat unui dispozitiv portabil electronic, pentru racire, echipajul de cabina poate utiliza:
    18. In cazul in care un pasager sau un membru al echipajului de cabina a suferit o arsura datorata unui incendiu cauzat de un dispozitiv portabil electronic, aceasta trebuie tratata ca:
    19. Ce tip de extinctor este eficient in lupta cu un incendiu provocat un echipament electronic alimentat de o baterie litiu ion?
    20. De ce nu se recomanda ajustarea mecanica/ electrica a spatarului unui scaun atunci cand un echipament electronic alimentat cu baterie cu litiu este blocat intre elementele componente ale scaunului?
    21. Ce se intampla cu componentele detasabile din cabina de pasageri care sunt afectate de un incident cu un bun periculos?
    22. Ce se intampla cu manusile de protective folosite de insotitorii de bord intr-un incident cu bunuri periculoase?

  • Identificarea vinovaţilor înseamnă o treabă făcută pe jumătate

    Concret, săptămâna trecută Alexander Stubb a acuzat, într-o declaraţie acordată CNBC, compania Apple că a distrus economia ţării. „iPhone-ul a omorât Nokia, iar iPad-ul a distrus industria de hârtie“, spune Stubbs. Nokia şi hârtia sunt importante pentru economia finlandeză, producătorul de telefoane mobile fiind cea mai importantă companie din Finlanda până în 2007, atunci când Apple a lansat prima generaţie de iPhone. În anii ce au urmat, Nokia a intrat în declin, a fost cumpărată de Microsoft, restructurată, iar businessul a fost reorientat spre servicii şi reţele.

    Stubbs i-a acuzat pe cei de la Apple, cu toate că piaţa de smartphone-uri este dominată de Samsung şi de Android. Are totuşi dreptate într-o oarecare măsură, pentru că iPhone este produsul care a lansat o piaţă. Premierul greşeşte când acuză competiţia, când de fapt greşeala este în propria curte. Ştabii de la Nokia ar fi trebuit să intuiască schimbarea şi să încerce să se schimbe, să se adapteze; Nokia a trăit aceeaşi schimbare care se produce şi în industria media, de exemplu, schimbare care se lasă cu numărul cuvenit de victime.

    Demersul premierului finlandez, despre care cred că este bine intenţionat şi că, oricum, declaraţia a fost scoasă din context, ca să folosesc şi un clişeu, seamănă în bună măsură cu activitatea politicianistă dâmboviţeană, mult grăbită în a identifica vinovaţi, superlentă şi ineficientă, deloc doritoare în a găsi soluţii. Şi, pentru a vă convinge, spicuiesc alandala din catalogul vinovăţiilor locale, aşa cum apar în arhiva agenţiei Mediafax: „Bănicioiu: Vinovaţii pentru cele 400.000 de doze de vaccin antigripal neconform vor plăti“; „Ponta: La STS trebuie asumată răspunderea de către conducere, este greu de găsit un operator vinovat“; „Boc: Guvernul este vinovat pentru taxele pe care le impune românilor, nu FMI“ (anul este 2013); „Mencinicopschi: Nu mă simt vinovat, privatizarea a fost făcută de ADS; voi ataca decizia instanţei“; „Viceprimarul Capitalei, despre copilul omorât de câini: Vinovat este cel care are spaţiul privat“; „Boagiu: Nimeni nu se face vinovat de modul în care au fost deszăpezite drumurile şi calea ferată (februarie 2012)“; „Giurgea (PDL) îşi cere scuze după ce a afirmat că Verestoy ar fi vinovat de despăduriri din Harghita“ (octombrie 2010); „Directorul Administraţiei Bazinale Mureş: Verestoy, vinovatul numărul 1 de despăduririle din Harghita“ (septembrie 2010); „Iliescu: Băsescu e vinovat pentru anarhia şi lipsa de comunicare dintre instituţii“; „Sulfina Barbu: Adomniţei, vinovat de violenţa în şcoli, pentru că nu are strategie în domeniu“. Mă opresc aici, veţi fi prins ideea: mult zgomot degeaba pentru nimic.

    Fără să mai caute vinovaţi, colegii de la Ziarul Financiar au lansat proiectul „România 5%“, menit să creeze o platformă de relansare economică a României care să asigure o creştere anuală de 5%, timp de cel puţin un deceniu. Cum în vara aceastui an şi Business Magazin a avut o copertă pe care scria, simplu, 5%, reiterez căteva din ideile de atunci: un program naţional de combatere a sărăciei, sprijin pentru antreprenoriat şi pentru fermieri, recalificare pentru şomeri, taxe omeneşti, toate chestiunile simple care formează premisele unei dezvoltări durabile. Cu bugete multianuale, cu planuri şi gândire pe termen lung, cu mai puţine studii de fezabilitate şi cu mai multe rezultate concrete, fără clientelism politic, construind, în schimb, o elită economică şi culturală. Soluţiile crizelor pe care le traversăm nu sunt ascunse în cine ştie ce formule complicate, ar fi de ajuns ca oamenii să-şi facă bine treaba, să le pese.

    Identificarea vinovaţilor înseamnă o treabă făcută pe jumătate.

    Fără tablou, dar cu coperta de atunci, simplă ca o operă de artă.

  • Cutia neagră a fraţilor Koch: anatomia unui imperiu de 115 miliarde de dolari

    ÎMPREUNĂ, FRAŢII CHARLES ŞI DAVID KOCH CONTROLEAZĂ UNELE DINTRE CELE MAI MARI AVERI DIN LUME, FOLOSITĂ INCLUSIV PENTRU FINANŢAREA SISTEMULUI POLITIC AMERICAN. CEEA CE NU SE ŞTIE EXACT ESTE DE UNDE AU VENIT BANII. Enormitatea averii Koch nu este un mister. Charles şi David deţin fiecare peste 40 de miliarde de dolari. Influenţa electorală a fraţilor Koch, oligarhi autohtoni ai Americii, este de asemenea un fapt bine cunoscut. Reţeaua lor politică a contribuit la susţinerea facţiunii Tea Party din Partidul Republican şi finanţează în prezent acest partid. Organizaţiile afiliate grupului Koch au colectat circa 400 de milioane de dolari în timpul campaniei electorale din 2012 şi intenţionează să cheltuiască alte 290 de milioane de dolari pentru susţinerea republicanilor în alegerile parţiale din acest an.

    Koch Industries nu este totuşi cu desăvârşire opac. Problemele cu legea ale grupului, care includ investigaţii ale Congresului şi ale Departamentului de Justiţie, procesele civile şi condamnările primite, precum şi informaţiile provenite inclusiv din interiorul companiei scot la iveală un imperiu toxic, ale cărui profituri finanţează Partidul Republican, potrivit unei analize realizate de publicaţia Rolling Stone.

    Pe parcursul a aproape cinci decenii, sub conducerea lui Charles Koch, grupul a plătit penalizări record, civile şi penale, din cauza problemelor de mediu, iar în 1999 divizia operatoare de conducte petroliere a primit cea mai aspră sancţiune de până atunci din istoria SUA, pentru o explozie a unei conducte care a dus la moartea a doi adolescenţi din Texas.

    Volumul emisiilor toxice ale Koch Industries este uriaş. Potrivit Political Economy Research Institute al University of Massachusetts, doar trei companii se află în rândul celor mai mari 30 de poluatori ai aerului, apei şi climatului din America, ExxonMobil, American Electric Power şi Koch Industries.

    După preluarea din 2005 a fabricii de hârtie Georgia-Pacific, Koch Industries poluează mai mult apele naţiunii americane decât General Electric şi International Paper la un loc. Compania se află pe locul 13 în privinţa poluării aerului, iar Koch poluează mediul mai mult decât giganţii petrolieri Valero, Chevron şi Shell. În total, Koch generează anual 24 de milioane de tone de gaze cu efect de seră. În aceste condiţii, Koch a semnat în luna martie un angajament, la Departamentul de Justiţie, că va investi 40 de milioane de dolari la o uzină petrochimică din Port Arthur, Texas, pentru modernizarea acesteia în conformitate cu legea antipoluare, Clean Air Act.

    Istoricul toxic al Koch Industries nu este limitat la poluarea fizică, ci se extinde şi la practicile în afaceri, care au fost ţinta unor numeroase investigaţii federale, soldate cu puneri sub acuzare şi condamnări, amenzi şi penalizări. Şi, o mare ironie a administraţiei preşedintelui Barack Obama, reforma în domeniul serviciilor financiare pare să fie în beneficiul Koch Industries, care profită de retragerea companiilor de pe Wall Street din speculaţiile cu contracte futures pentru materii prime.

    Deseori se afirmă că fraţii Koch fac afaceri în industria petrolului. Adevărul este că grupul Koch nu este un producător major de petrol, ci s-a dezvoltat puternic în domeniul transformării hidrocarburilor în bunuri.  Koch Industries comercializează, transportă, rafinează şi procesează hidrocarburi, pe care le transformă în produse ca fertilizatori sau lycra. Compania controlează cel puţin patru rafinării, şase fabrici de ethanol, o centrală energetică pe bază de gaze naturale şi aproape 8.000 de kilometri de conducte. Până nu demult, compania rafina circa 5% din petrolul consumat în America, dar această cotă a scăzut în urma închiderii unei rafinarii din Alaska, după ce s-a descoperit că un solvent toxic s-a scurs în pânza freatică. Koch Industries produce şi cantităţi uriaşe de produse petrochimice, care devin la rândul lor materii prime pentru alte afaceri ale grupului. În cadrul Koch Industries, ceea ce intră ca ţiţei West Texas Intermediate iese sub forma unui covor Stainmaster.

    Compania se laudă că din 1960 valoarea Koch Industries a crescut de 4.200 de ori, depăşind creşterea indicelui bursier Standard & Poor’s de aproape 30 de ori. În medie, Koch anticipează să îşi dubleze veniturile la fiecare şase ani.

    În prezent, Koch este un jucător major şi în exploatarea zăcămintelor de şist. În 2012, o subsidiară a Koch a construit o conductă capabilă să transporte 250.000 de barili pe zi de petrol obţinut prin fracturare hidraulică, din sudul Texasului la Corpus Christi, unde compania deţine un complex de rafinare.

    Koch este implicat şi în exploatarea unora dintre cele mai bogate dar poluatoare zăcăminte petroliere din America de Nord, nisipurile bituminoase din Alberta.

  • Israelul neagă răpirea unuia dintre militarii săi de către Hamas

     “Nu este niciun militar israelian răpit, aceste zvonuri sunt false”, a declarat Prosor, ca răspuns la întrebările jurnaliştilor. El s-a exprimat în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate pe tema situaţiei din Gaza.

    Aripa armată a mişcării palestiniene Hamas a revendicat, duminică seara, răpirea unui militar israelian, declanşând manifestări de bucurie pe străzile oraşului Gaza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Nu îi cer lui Dragnea să plece din Guvern. Cazanciuc îşi va face treaba în continuare la Ministerul Justiţiei

     Întrebat dacă îi va cere lui Dragnea să părăsească postul de ministru pentru a face campanie, Ponta a răspuns: ”Nu, îi voi cere să rămână în funcţia de ministru”.

    ”Cum să-i cer să părăsească ministerul? Trebuie să rămână, e vicepremier şi are în coordonare unul dintre cele mai importante portofolii: Dezvoltarea Regională”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro