BusinessMagazin

Tag: institut

  • Câţi pensionari sunt în România şi care este pensia medie lunară

    Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) numărul pensionarilor din ţară a ajuns la 5.260.000 de persoane în trimestrul II 2016, în scădere cu 13.000 faţă de trimestrul precedent. Pensia medie lunară a fost de 943, mai mare cu 0,3% comparativ cu aceeaşi perioadă anul trecut.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor
    a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti la 17 la 10 în judeţul Teleorman.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total, iar pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,0% în totalul celor de asigurări sociale.

  • Câţi pensionari sunt în România şi care este pensia medie lunară

    Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) numărul pensionarilor din ţară a ajuns la 5.260.000 de persoane în trimestrul II 2016, în scădere cu 13.000 faţă de trimestrul precedent. Pensia medie lunară a fost de 943, mai mare cu 0,3% comparativ cu aceeaşi perioadă anul trecut.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor
    a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti la 17 la 10 în judeţul Teleorman.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total, iar pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,0% în totalul celor de asigurări sociale.

  • Investiţiile nete în economie au totalizat în primul semestru 29,31 mld lei, în creştere cu 8,7%

    Investiţiile nete realizate în economia naţională în primul semestru au totalizat 29,31 miliarde lei, în creştere cu 8,7% comparativ cu perioada similară din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.

    În T2, investiţiile s-au ridicat la 16,4 miliarde lei, cu 9,7% mai mult decât în mai-iulie 2015.

    În primele şase luni, au fost înregistrate investiţii mai mari pe toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 13,3%, lucrări de construcţii noi cu 6,1% şi la alte cheltuieli cu 1,7%. Investiţiile în utilaje au avut o pondere de 45,5%, în timp ce lucrările de construcţii au reprezentat 43,9% în total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ziua Limbii Române va fi marcată la Londra, pe 31 august

    Ziua Limbii Române va fi celebrată la Institutul Cultural Român din Londra, miercuri, 31 august, printr-un eveniment dedicat celor pasionaţi de limbi străine şi ţări necunoscute, invitându-i pe doritori să descopere limba română prin conversaţii, dar şi printr-un curs demonstrativ.

    La finele zilelor de vară londoneze, miercuri 31 august, ICR Londra celebrează Ziua Limbii Române invitându-i pe cei prezenţi să descopere limba romanică considerată a fi cea mai apropiată de latina populară, singura limbă din Europa de Est ancorată în marea tradiţie a latinităţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu mai fac românii copii? Radiografia unui fenomen care ia amploare în România

    187.372 este numărul copiilor care s-au născut în anul 2015 în România. Pare o cifră impresionantă, însă, comparată cu cele din anii precedenţi, conduce la o întrebare simplă: „De ce nu mai fac românii copii?”. Dacă în 1991, în ţara noastră se năşteau peste 275.000 de copii, numărul lor a început să scadă treptat, astfel că în ultimii ani asistăm la tot mai puţini nou-născuţi care vin pe lume în România, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

    Cum s-a ajuns aici?

    „Omenirea s-a schimbat mult în epoca contemporană. Odată cu creşterea economică, se schimbă valorile oamenilor. Apare diversificarea referinţelor, un accent pus pe dezvoltare individuală, pe satisfacerea unor nevoi de cunoaştere, pe leisure, pe calitatea vieţii, pe a creşte copii altfel, într-un mediu mai prietenos, mai puţin supus constrângerilor unor interacţiuni limitate”, a explicat pentru Gândul sociologul Bogdan Voicu. Dezvoltarea societăţii şi schimbarea valorilor sale pare să-şi fi lăsat amprenta şi asupra evoluţiei populaţiei în unele ţări, acesta fiind şi cazul României.

    Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ultimii 25 de ani, România a cunoscut o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul de naşteri. De la 275.275 de nou-născuţi  în 1991, în mai puin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuţilor ajungea la 234.521. La 15 ani de atunci, ţara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 25 de ani. În 2015, în România, s-au născut doar 187.372 de copii.

    Potrivit sociologilor, schimbările care au marcat lumea contemporană ar explica acest fenomen. De ce nu mai fac românii copii? În ultimul deceniu, valorile la care se raportează noile generaţii s-au schimbat şi acum accentul este pus pe dezvoltarea individuală, pe educaţie, carieră şi pe o calitate a vieţii cât mai satisfăcătoare.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Înmatriculările de autoturisme au înregistrat un avans de 19,2% în primul semestru

    Înmatriculările de autoturisme au crescut cu 19,2% în primul semestru, ajungând la 175.317 de unităţi faţă de perioada similară a anului trecut, când au fost înmatriculate aproximativ 147.000 de unităţi, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În cel de-al doilea trimestru, înmatriculările de autoturisme au crescut cu 13,8% faţă de perioada similară a anului trecut, iar înmatriculările de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 14,6%.

    Pe segmentul autobuze şi microbuze a fost întregistrată o scădere de 28,7% pentru perioada menţionată.

    Comparativ cu primul trimestru al anului, au fost înregistrate creşteri de 4,9% în cazul înmatriculărilor de autoturisme şi de 2,1% în cazul înmatriculărilor de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor.

  • Veşti bune de la INS: Rata somajului a coborât în iunie la 6,6%

    Rata şomajului a scăzut în iunie cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna precedentă, la 6,6%, pe categoria de vârstă 25-74 ani, procentul fiind de 5,4%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Ajustată sezonier, rata a fost de 6,4%.

    În cazul bărbaţilor, rata şomajului a fost cu 2 puncte procentuale mai mare decât la femei, respectiv 7,3% vs. 5,3%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în iunie cu 9,5%

    Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în iunie cu 9,5% faţă de perioada similară a anului trecut, la 3723, dar raportat la şase luni s-a înregistrat un plus de 0,8%.

    Din totalul avizelor emise, 63,8% au fost pentru zona rurală.

    În total, în intervalul ianuarie-iunie au fost eliberate 18.447 autorizaţii, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Faţă de mai, iunie a adus o creştere de 0,4%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posibil complex nuclear militar secret, depistat în Coreea de Nord

    Un institut american de cercetare a localizat un complex secret folosit de Coreea de Nord în programul de purificare a uraniului pentru construirea de arme nucleare, informează site-ul agenţiei Reuters.

    Potrivit Institutului pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, baza suspectă se află la 43 de kilometri de complexul nuclear Yongbyon.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât investesc companiile în lobby la Bruxelles şi ce sectoare româneşti sunt cel mai bine reprezentate în capitala Europei?

    Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare  (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21% faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu  al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.

    Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor  legislative, comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro (17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puţin de 25.000 de euro (23%).

    În acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro  – 27%, mai puţin de 10.000 de euro – 18%, 25.000 – 50.000 de euro – 17%, 50.000-100.000 de euro – 13%, mai mult de 100.000 de euro – 20%.

    Aproape jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi – cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar  13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.

    Aproape jumătate dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 şi 10  (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin de 5%). 

    Astfel, corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan Luca.

    Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al universităţilor.

    ”Sunt în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff –  acest lucru  nu înseamnă că fac toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”, descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.

    Potrivit lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă);  notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).

    Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 – 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor, 0.

    ”Trebuie să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o rezolvăm  pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.