BusinessMagazin

Tag: instanta

  • Răzvan Nicolescu îi dă în judecată pe Iulian Iancu şi Andreea Paul Vass pentru calomnie

    “Am luat decizia de a-i acţiona în instanţa pe Iulian Iancu şi pe Andreea Vass pentu insultă şi calomnie. Nu am nicio vină că domnul Iancu nu este ministru al Energiei şi probabil că nu va fi niciodată”, a afirmat Nicolescu.

    El a adăugat că în unele cazuri dezbaterea politică în spaţiul public pe teme energetice a depăşit unele limite admise.

    “O anumită decenţă este absolut necesară oricărei discuţii în spaţiul public. Asta este ţara, ăştia sunt oamenii”, a mai spus Nicolescu.

    Nicolescu şi Iancu au avut miercuri în plenul Camerei un schimb de replici, ministrul arătând că nicidată nu s-a pus problema creşterii preţului energiei termice în 2015, iar Iancu a spus că este „intervenţie mincinoasă care sfidează Parlamentul”.

    Disputa a apărut la discutarea Ordonanţei de urgenţă 35/2014 care vizează creşterea trasparenţei pe piaţa gazelor naturale din România.

    „Niciodată nu s-a pus problema în România să fie altfel decât centralele de apartament să aibă acelaşi regim ca şi centralele de cogenarare, niciodată nu s-a pus problema în România ca preţurile la energie termică să crească începând cu 1 ianuarie 2015. În Monitorul Oficial din data de 4 noiembrie, nr. 803, ANRE a publicat preţurile la energia termică valabile pentru anul 2015 conform metodologiei în vigoare care ţine cont de preţurile la combustibil din anul 2013 şi anul 2014. Niciodată nu s-a pus această problemă de a creşte preţurile la energie termică, niciodată nu a existat acest risc”, a afirmat Nicolescu.

    Iulian Iancu, ce deţine şi funcţia de preşedinte al Comisiei de industrii, a replicat că este necesară amendarea Ordonanţei 35 pentru a nu se ajunge la creşterea preţurilor la energie termică în 2015, iar intervenţia ministrului delegat este „o intervenţie mincinoasă”.

    „Puţin mai înainte, prin vocea ministrului delegat, aţi auzit că nu era nevoie de nicio intervenţie legislativă întrucât, prin Monitorul Oficial, preţurile pentru energia termică pentru anul viitor erau deja stabilite de către ANRE şi în consecinţă nu exista niciun risc de creştere de la 1 ianuarie 2015. Aş vrea să sancţionez de la această tribună în modul cel mai dur o astfel de intervenţie mincinoasă pentru că este o intervenţie, pe de o parte, periculoasă, pe de altă parte, sfidează Parlamentul României. Am invitat acest ministru la dezbaterile noastre, nu a venit la dezbateri. Pe Facebook, la postările domniei sale, referirile la adresa parlamentarilor sunt de genul corupţi, s-a terminat cu jaful”, a spus Iancu.

    El a susţinut că, prin amendarea ordonanţei, se corectează această situaţie în urma căreia preţurile gazelor ar fi crescut cu 40%.

     

  • Cererea lui Nicuşor Constantinescu de a fi judecat sub control judiciar pe cauţine, respinsă

    Tribunalul Constanţa a respins, marţi, ca nefondată solicitarea lui Nicuşor Constantinescu de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe cauţiune.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Constanţa în termen de 48 de ore de la comunicare.

    De asemenea, Tribunalul Constanţa a mai constatat legalitatea şi temeinicia arestului preventiv în cazul lui Nicuşor Constantinescu.

    Săptămâna trecută, la primul termen de la Tribunalul Constanţa în dosarul în care este judecat pentru nefinanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, Nicuşor Constantinescu a spus în faţa instanţei că nu a fost citat la acest termen, ci a aflat despre proces de la avocat, precizând că faptele de care este incriminat nu sunt adevărate.

    Constantinescu a solicitat un nou termen pentru a putea studia dosarul şi pentru a-şi pregăti apărarea, judecătoarea admiţându-i solicitarea.

    Avocatul Marius Mocanu a cerut instanţei înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar pe cauţiune, printre argumentele invocate fiind şi acela că Nicuşor Constantinescu a primit în urmă cu trei ani neînceperea urmăririi penale pentru aceleaşi fapte în care este judecat în prezent.

    De asemenea, procurorul DNA a cerut instanţei respingerea cererii de eliberare sub control judiciar pe cauţiune, dar şi constatarea temeiniciei şi legalităţii arestului preventiv.

    Nicuşor Constantinescu a spus că doreşte să fie judecat în libertate deoarece trebuie să îşi continue radioterapia, iar aceasta nu poate fi făcută nici în sistemul penitenciar, nici în sistemului naţional de sănătate. El a susţinut că trebuie să-şi continue tratamentul în străinătate, cu încuviinţarea instanţei.

    Următorul termen în proces a fost stabilit pentru 17 decembrie.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie, de către procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că în perioada 2009 – noiembrie 2013 nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    În rechizitoriul procurorilor se arată că Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

    Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi fost asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

    În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 nu a alocat niciun leu, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, a precizat DNA. Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    ”Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei”, mai arătau procurorii DNA.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.

    Nicuşor Constantinescu a stat mai multe luni în SUA, invocând faptul că nu poate călători cu avionul, întrucât se operase de cancer. În acest context, România a cerut autorităţilor americane extrădarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, însă solicitarea s-a lovit de un refuz. Ulterior, edilul suspendat a fost găsit în Turcia şi reţinut de autorităţile de acolo. O zi mai târziu, în 6 noiembrie, Constantinescu a revenit în ţară, fiind imediat preluat de poliţişti şi dus la Tribunalul Bucureşti, pentru confirmarea mandatului de arestare emis în lipsa sa.

    În prezent, Nicuşor Constantinescu este încercerat la Spitalul Penitenciar Rahova.

  • Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Menţinerea amenzilor pentru petrolişti, decisă în 2015

    “Efectele, consecinţele amenzilor noastre depind de abilitatea de a convinge instanţele de a le menţine. Cele mai importante şi care în cursul anului viitor urmează să fie soluţionate, fiind pe rolul instanţelor, sunt sancţiunile acordate firmelor din domeniul petrolier. Din cele şapte cazuri, avem şapte procese. Consiliul a pierdut unul şi a câştigat şase la Curtea de Apel. Ne aşteptăm ca în cursul anului viitor Înalta Curte să soluţioneze definitiv toate cele şapte procese şi să avem un răspuns, dacă firmele au încălcat legea şi dacă bugetul păstrează cele 200 de milioane de euro pe care le-a încasat. Mă întreb ce se va întampla dacă nu se va decide asta? Banii au intrat în buget şi s-au cheltuit”, a afirmat Chiriţoiu, într-o conferinţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Deutsche Bank raportează pierderi de 92 de miloane de euro în trimestrul trei

    Datorită costurilor ridicate de judecată (894 milioane euro), banca a înregistrat pierderi nete de peste 90 de milioane de euro pentru semestrul trei al acestui an.

    Ca urmare a rezultatelor financiare, CFO-ul Stefan Krause va fi înlocuit în 2015 de Marcus Schenck de la Goldman Sachs, care în primă instanţă va ocupa poziţia de adjunct al lui Krause.

    Deutsche Bank a cheltuit, din 2012 până în prezent, peste 7 miliarde de euro pe amenzi şi costuri judiciare.

  • Instanţa a decis deschiderea procedurii de faliment în cazul CET Bacău

    Magistraţii Tribunalului Bacău au decis deschiderea procedurii de faliment pentru societatea CET SA Bacău, care asigură furnizarea căldurii şi apei calde pentru 17.000 de locuinţe racordate la sistemul centralizat de termoficare din municipiu şi care a acumulat datorii de peste 119 milioane de lei.

    Decizia Tribunalului Bacău a fost luată ca urmare a respingerii de către Adunarea Generală a celor 60 de creditori a planului de reorganizare a unităţii.

    Intrată mai întâi în insolvenţă la cererea creditorilor, CET SA Bacău are datorii de peste 119 milioane lei către diverşi furnizori de materii prime, precum şi către bugetul de stat, bănci şi instituţii publice.

    Conducerea CET Bacău susţine că, chiar dacă unitatea a intrat în faliment, populaţia va beneficia în continuare apă caldă şi căldură,.

    ”Indiferent de evoluţia societăţii CET SA Bacău, în calitate de operator, continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în municipiul Bacău nu va fi afectată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, a declarat, miercuri, directorul general al CET SA Bacău, Neculai Olaru.

    Activitatea societăţii CET SA Bacău va fi preluată, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Bacău din această lună, de o nouă societatea de termoficare, Thermoenergy Grup SA. Cu acţionari Consiliul Local şi Primăria Bacău, noua societatea este în prezent în curs de autorizare şi obţinere de licenţe de la instituţiile abilitate ale statului necesare pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Pe lângă active, Thermoenergy Grup SA ar urma să îi preia şi pe cei 400 de angajaţi ai CET SA Bacău.

  • MOTIVAREA deciziei de condamnare a lui Dan Voiculescu: A spălat bani după o metodă consacrată de gangsterul american Meyer Lanski

    “Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălator de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârşirii acestor acte materiale a urmărit, în permanenţă, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităţilor de utilizare a bunurilor ilegal obţinute în derularea unor viitoare afaceri profitabile. Or, nu toţi criminalii financiari resimt nevoia să creeze scheme elaborate în scopul oferirii unei aparenţe de legitimitate provenienţei fondurilor infracţionale”, au arătat judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Magistraţii de la Curtea de Apel au precizat în motivare că deşi procesul spălării banilor are ca trăsături definitorii “complexitatea, sofisticitatea, iar datorită multitudinii de posibilităţi oferite de sistemul financiar, există un proces de evoluţie a tehnicilor de spălare a banilor în paralel cu modernizarea sistemelor de prevenire a acestei infracţiuni”, totuşi cei care comit fapte de spălare a banilor sunt cei care fixează nivelul de complexitate al operaţiunilor.

    “Or, în cauza de faţă, deşi inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) le-a transmis fiicelor sale cu titlu gratuit o parte din bunurile dobândite prin privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară, le-a interzis, totodată, acestora să dispună de aceste bunuri în timpul vieţii fără acordul său”, au scris judecătorii în motivare.

    În documentul citat se mai arată că Dan Voiculescu a urmărit disimularea originii ilicite a “proprietăţilor şi fondurilor murdare”, el urmărind să orienteze aceste avantaje, “într-o manieră cât mai discretă”, către afaceri profitabile.

    “Ca o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi disimulării, prin încheierea contractului de împrumut între inculpatul Dan Voiculescu şi SC ICA SA, bunurile provenite din privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară au apărut în materialitatea lor, într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, în patrimoniul inculpatului Dan Voiculescu printr-o majorare de capital şi o conversie a pretinsului împrumut acordat ICA în acţiuni, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală”, au mai arătat judecătorii în motivare.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    Meyer Lansky (Meyer Suchowljansky, pe numele său real) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi gangsteri americani din anii ’30, cu activităţi legate în special de jocurile de noroc, desfăşurate atât în SUA, cât şi în Cuba şi Anglia. Lansky a avut o influenţă importantă şi în mafia italiană, în special datorită relaţiei cu un important exponent al acesteia – Lucky Luciano. El era supranumit “contabilul mafiei”.

  • BCR va ataca decizia din cazul Temeşan, pe care o consideră problematică. Tot statul va plăti

    “BCR respinge decizia instanţei de judecată şi regretă faptul că trebuie să trateze probleme moştenite dintr-un trecut îndepărtat, când entitatea Bancorex, absorbită ulterior de BCR, se afla în proprietatea statului. Cu toate acestea, fiind forţată să se ocupe de această problemă neplăcută, banca îşi va apăra viguros dreptul de a nu furniza nici o compensaţie domnului Temeşan, având în vedere că decizia este foarte problematică din multiple considerente. În afară de argumentele juridice, dimensiunea morală a situaţiei, în special aspectele privind remunerarea managementului unei companii de stat falimentare, se află dincolo de orice consideraţie rezonabilă. Pe deasupra, este cu atât mai scandalos faptul că dreptul muncii este folosit în litigii juridice privind probleme legate de funcţii de conducere, care sunt atribuite prin mandat şi nu au nimic de-a face cu protecţia muncii. Având în vedere cele de mai sus, ne vom abţine de la vreun alt comentariu, până când problema va fi clarificată în instanţa de judecată.”, se arată într-o poziţie transmisă de BCR agenţiei MEDIAFAX.

    Tribunalul Bucureşti a decis ca fostul preşedinte al Bancorex Răzvan Temeşan să primească de la Banca Comercială Română (BCR) peste 4,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă drepturile salariale din momentul în care acesta a fost concediat, decizia instanţei nefiind însă definitivă.

    Prin această decizie, Tribunalul Bucureşti obligă BCR să-i plătească lui Răzvan Temeşan drepturile salariale aferente perioadei cuprinse între 27 februarie 2009 şi 9 septembrie 2014, în cuantum de 70.000 de euro lunar. Suma trebuie achitată în echivalentul în lei la cursul oficial al BNR din ziua plăţii efective, sume care trebuie să fie actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii efective.

    Mai mult, prtimn aceeaşi hotărâre, instanţa obligă BCR să-i plătească lui Temeşan daune morale în cuantum de 100.000 de euro.

    În nota transmisă MEDIAFAX, BCR aminteşte, “pentru documentare factuală” câteva informaţii de fundal, arătând că poziţia echivalentă celei pe care Răzvan Temeşan a deţinut-o în Bancorex, reprezintă o funcţie ce poate fi ocupată doar în baza unui mandat, având un caracter profund intuitu personae (contract bazat în principal pe aptitudini personale), acordat de Consiliul de Supraveghere şi avizat de BNR, doar persoanei care se bucură atât de o reputaţie neştirbită cât şi de încrederea consiliului şi a acţionarilor în ce priveşte gestionarea efectivă a băncii.

    În anul 1997, AGA Bancorex (acţionar majoritar statul român) a decis demiterea lui Răzvan Temeşan din funcţia de conducere a acestei bănci. Ulterior, în contextul pierderilor înregistrate de Bancorex, tot statul român a decis în anul 1999 realizarea fuziunii prin absorbirea de către BCR, această fiind reglementată strict printr-o succesiune de acte normative. În acest context, s-a prevăzut expres ca statul român să suporte în integralitate atât pierderile evidenţiate la acea dată, cât şi orice pierdere care ar fi apărut ulterior, izvorând din activitatea derulată de Bancorex până la data fuziunii.

    În anul 2003, Răzvan Temeşan a solicitat printr-o acţiune declanşată împotriva BCR, să se constate că, contractul sau de muncă este încă în fiinţă, obligarea la plata de daune materiale (salarii) şi morale. Cererea menţionată a fost soluţionată irevocabil 2005, fiind respinse atât pretenţiile formulate cât şi “reintegrarea virtuală”.

    “În pofida evidentei autorităţi de lucru judecat, într-un alt litigiu, declanşat de domnul Temeşan în anul 2011, instanţa (cu opinia separată a unui magistrat care reţinea incidenţa autorităţii de lucru judecat) admite recursul domnului Temeşan”, mai arată BCR.

    În 2011, BCRa fost obligată să îi plătească lui Temeşan 625.000 de euro, sumă ce reprezintă drepturile sale băneşti aferente perioadei cuprinsă între 7 aprilie 2005 şi 31 decembrie 2007. Tot banca a fost obligată de instanţă să-i plătească atunci lui Temeşan 30.000 de euro, drept daune morale.

    BCR precizează că a efectuat plata tuturor sumelor conform deciziei instanţei din 2011, fiind despăgubită integral de către statul român că urmare a executării garanţiei emise pentru acest litigiu.

    Răzvan Temeşan a fost preşedinte al Bancorex între 1992 şi 1997.

    În 1999, statul a preluat împrumuturile neperformante ale Bancorex, iar BCR a absorbit restul activităţilor băncii.

    BCR: Ne vom apăra dreptul de a nu-i furniza nicio compensaţie lui Răzvan Temeşan

    BCR respinge decizia instanţei prin care este obligată să-i plătească peste 4,5 milioane de euro fostului preşedinte Bancorex Răzvan Temeşan, reprezentând drepturile salariale din momentul în care acesta a fost demis, arătând că îşi va apăra viguros dreptul de a nu-i furniza nicio compensaţie.

    Tribunalul Bucureşti a decis, pe 9 septembrie, ca fostul preşedinte al Bancorex Răzvan Temeşan să primească de la Banca Comercială Română (BCR) peste 4,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă drepturile salariale din momentul în care acesta a fost concediat, decizia instanţei nefiind însă definitivă.

    “BCR respinge decizia instanţei de judecată şi regretă faptul că trebuie sa trateze probleme moştenite dintr-un trecut îndepărtat, când entitatea Bancorex, absorbită ulterior de BCR, se afla în proprietatea statului. Cu toate acestea, fiind forţată să se ocupe de această problemă neplăcută, banca îşi va apăra viguros dreptul de a nu furniza nici o compensaţie domnului Temeşan, având în vedere că decizia este foarte problematică din multiple considerente. În afară de argumentele juridice, dimensiunea morală a situaţiei, în special aspectele privind remunerarea managementului unei companii de stat falimentare, se află dincolo de orice consideraţie rezonabilă”, precizează BCR, într-un comunicat transmis, luni, agenţiei MEDAFAX.

    Banca consideră că este cu atât mai scandalos faptul că dreptul muncii este folosit în litigii juridice privind probleme legate de funcţii de conducere, care sunt atribuite prin mandat şi nu au nimic de-a face cu protecţia muncii.

    “Având în vedere cele de mai sus, ne vom abţine de la vreun alt comentariu, până când problema va fi clarificată în instanţa de judecată”, se mai arată în punctul de vedere transmis luni.

    Sursa citată precizează că poziţia echivalentă celei pe care Temeşan a deţinut-o în Bancorex reprezintă o funcţie ce poate fi ocupată doar în baza unui mandat, având un caracter profund intuitu personae, acordat de Consiliul de Supraveghere şi avizat de BNR, doar persoanei care se bucură atât de o reputaţie neştirbită, cât şi de încrederea consiliului şi a acţionarilor în ce priveşte gestionarea efectivă a băncii.

    BCR aminteşte că, în 1997, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) Bancorex, în care acţionar majoritar era statul român, a decis demiterea lui Răzvan Temeşan. Ulterior, în contextul pierderilor înregistrate de Bancorex, tot statul român a decis, în anul 1999, realizarea fuziunii prin absorbirea de către BCR, aceasta fiind reglementată strict printr-o succesiune de acte normative.

    În acest context, s-a prevăzut expres ca statul român să suporte în integralitate atât pierderile evidentiate la acea dată, cât şi orice pierdere care ar fi apărut ulterior, izvorând din activitatea derulată de Bancorex până la data fuziunii, potrivit BCR.

    În 2003, Temeşan a solicitat daune materiale (salarii) şi morale, printr-o acţiune declanşată împotriva BCR. Conform unei decizii judecătoreşti din 2011, BCR a efectuat plata tuturor sumelor, fiind despăgubită integral de statul român ca urmare a executării garanţiei emise pentru acest litigiu, se mai spune în comunicatul remis luni MEDIAFAX.

    Prin decizia din 9 septembrie, Tribunalul Bucureşti obligă BCR să-i plătească lui Răzvan Temeşan drepturile salariale aferente perioadei cuprinse între 27 februarie 2009 şi 9 septembrie 2014, în cuantum de 70.000 de euro lunar. Suma trebuie achitată în echivalentul în lei la cursul oficial al BNR din ziua plăţii efective, sume care trebuie să fie actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii efective.

    “Obligă pârâta să plătească reclamantului contravaloarea dobânzii legale aferentă sumei cu titlu de drepturi salariale datorate pentru perioada 27 februarie 2009 – 9 septembrie 2014, începând cu data de 27 februarie 2012 până la data plăţii efective. Constată calitatea de salariat a reclamantului în perioada 07 aprilie 2007 – 9 septembrie 2014, în raport cu pârâta, pe funcţia echivalentă în organigrama BCR cu cea de director general exercitată de reclamant în cadrul BANCOREX, cu salariul lunar echivalent în lei, de 70.000 de euro pentru perioada cuprinsă între 27 februarie 2009 şi 9 septembrie 2014”, se arată în decizia luată marţi de Tribunalul Bucureşti.

    Mai mult, prtimn aceeaşi hotărâre, instanţa obligă BCR să-i plătească lui Temeşan daune morale în cuantum de 100.000 de euro.

    Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

  • Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest, a decis Curtea de Apel Constanţa

    Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au respins constestaţiile depuse de Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână la decizia Tribunalului Constanţa care respinsese, în 25 iulie, ca nefondate cererile celor doi de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decizia instanţei este definitivă.

    Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a declarat jurnaliştilor, înainte de pronunţarea instanţei, că nu există niciun argument pentru menţinerea clientului său în arest preventiv.

    “Noi am avut toate argumentele legale, toate dispoziţiile legale care garantează dreptul la libertate, un fel de a spune dreptul la libertate, pentru că vorbim de un arest la domiciliu. Nu au niciun argument pentru menţinerea stării de arest”, a spus Nelu Ţaşcă.

    Nelu Taşcă a mai afirmat că Mircea Băsescu a spus, în instanţă, că doreşte să fie lăsat în arest la domiciliu pentru a putea studia dosarul şi pentru a se putea apăra, susţinând că nu este un pericol public.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost trimişi în judecată în 14 iulie, în stare de arest, în dosarul în care fratele preşedintelui este acuzat că, prin intermediul lui Căpăţână, ar fi primit 250.000 de euro pentru a interveni la judecători să dispună o sentinţă favorabilă în procesul lui Bercea Mondial.

    Dosarul, în care Mircea Băsescu a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, iar Marian Adrian Căpăţână pentru complicitate la această infracţiune, a fost înregistrat la Secţia Penală a Tribunalului Constanţa.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele şefului statului.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză.

    “Inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor şi poate obţine o situaţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei”, au arătat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    “Intervalul de timp în care denunţătorul a remis sumele de bani inculpatului Căpăţînă Marian Adrian este cuprins între datele de 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive faţă de tatăl denunţătorului) şi 22.02.2012 (data pronunţării hotărârii de condamnare la instanţa de fond)”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro.

    Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    “După pronunţarea hotărârii de condamnare din data de 22.02.2012, având în vedere durata pedepselor cu închisoarea aplicate, mult mai mari decât pedepsele promise de inculpatul Băsescu Mircea, denunţătorul şi membrii familiei sale au pretins restituirea banilor daţi inculpaţilor”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    În acest sens, până în 26 februarie 2012, Mircea Băsescu a restituit suma de 280.000 de dolari. Ulterior, au mai fost restituite alte sume de către Marian Căpăţână.

    “Deşi cei doi inculpaţi au restituit o parte din banii primiţi, aceştia l-au asigurat în continuare pe denunţător că vor continua demersurile pentru care au primit banii, respectiv folosirea influenţei în vederea obţinerii unei hotărâri favorabile, inclusiv prin strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova”, potrivit procurorilor.

    În 28 februarie 2012, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Craiova, formulată de către Bercea Mondial. La termenul din 21 martie 2012 s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei şi s-a acordat un nou termen, la 25 aprilie 2012. La acest din urmă termen s-a dispus respingerea cererii de strămutare.

    În cauză a fost instituit sechestrul asigurător pe bunuri imobile aflate în proprietatea lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

    Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial – soţia acestuia, Fănica Anghel, cei doi fii şi fiica, Florin, Grinică Ion şi Izaura Anghel şi concubinul acesteia din urmă, Marius Constantin, acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

  • Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest, a decis Curtea de Apel Constanţa

    Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au respins constestaţiile depuse de Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână la decizia Tribunalului Constanţa care respinsese, în 25 iulie, ca nefondate cererile celor doi de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decizia instanţei este definitivă.

    Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a declarat jurnaliştilor, înainte de pronunţarea instanţei, că nu există niciun argument pentru menţinerea clientului său în arest preventiv.

    “Noi am avut toate argumentele legale, toate dispoziţiile legale care garantează dreptul la libertate, un fel de a spune dreptul la libertate, pentru că vorbim de un arest la domiciliu. Nu au niciun argument pentru menţinerea stării de arest”, a spus Nelu Ţaşcă.

    Nelu Taşcă a mai afirmat că Mircea Băsescu a spus, în instanţă, că doreşte să fie lăsat în arest la domiciliu pentru a putea studia dosarul şi pentru a se putea apăra, susţinând că nu este un pericol public.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost trimişi în judecată în 14 iulie, în stare de arest, în dosarul în care fratele preşedintelui este acuzat că, prin intermediul lui Căpăţână, ar fi primit 250.000 de euro pentru a interveni la judecători să dispună o sentinţă favorabilă în procesul lui Bercea Mondial.

    Dosarul, în care Mircea Băsescu a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, iar Marian Adrian Căpăţână pentru complicitate la această infracţiune, a fost înregistrat la Secţia Penală a Tribunalului Constanţa.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele şefului statului.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză.

    “Inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor şi poate obţine o situaţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei”, au arătat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    “Intervalul de timp în care denunţătorul a remis sumele de bani inculpatului Căpăţînă Marian Adrian este cuprins între datele de 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive faţă de tatăl denunţătorului) şi 22.02.2012 (data pronunţării hotărârii de condamnare la instanţa de fond)”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro.

    Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    “După pronunţarea hotărârii de condamnare din data de 22.02.2012, având în vedere durata pedepselor cu închisoarea aplicate, mult mai mari decât pedepsele promise de inculpatul Băsescu Mircea, denunţătorul şi membrii familiei sale au pretins restituirea banilor daţi inculpaţilor”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    În acest sens, până în 26 februarie 2012, Mircea Băsescu a restituit suma de 280.000 de dolari. Ulterior, au mai fost restituite alte sume de către Marian Căpăţână.

    “Deşi cei doi inculpaţi au restituit o parte din banii primiţi, aceştia l-au asigurat în continuare pe denunţător că vor continua demersurile pentru care au primit banii, respectiv folosirea influenţei în vederea obţinerii unei hotărâri favorabile, inclusiv prin strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova”, potrivit procurorilor.

    În 28 februarie 2012, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Craiova, formulată de către Bercea Mondial. La termenul din 21 martie 2012 s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei şi s-a acordat un nou termen, la 25 aprilie 2012. La acest din urmă termen s-a dispus respingerea cererii de strămutare.

    În cauză a fost instituit sechestrul asigurător pe bunuri imobile aflate în proprietatea lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

    Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial – soţia acestuia, Fănica Anghel, cei doi fii şi fiica, Florin, Grinică Ion şi Izaura Anghel şi concubinul acesteia din urmă, Marius Constantin, acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

  • Nelu Iordache, aflat în arest la domiciliu, a mers la poliţie să-şi ridice cartea de identitate

     Nelu Iordache a ajuns la sediul Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Sector 5 în jurul orei 9.30, după ce instanţa i-a încuviinţat să părăsească domiciliul, luni 21 iulie, la ora 9.00, pentru a mergre să îşi ridice noua carte de identitate. Acesta a mers pe un traseu stabilit de poliţiştii din Giurgiu, întrucât are domiciliul în localitatea Adunaţii Copăceni.

    Nelu Iordache nu a dorit să dea declaraţii despre dosarele în care este acuzat şi nici despre faptul că ar fi unul dintre denunţătorii din dosarul în care Dan Voiculescu este acuzat de şantaj.

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 30 iunie, într-unul din dosarele în care Nelu Iordache a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie, să menţină măsura arestului la domiciliu, după ce omul de afaceri ceruse înlocuirea acesteia cu controlul judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro