BusinessMagazin

Tag: inregistrare

  • Şomajul din Statele Unite scade la cel mai mic nivel din ultimii 52 de ani: Birourile de şomaj au înregistrat la începutul lunii decembrie 184.000 de cereri

    Noile cereri de indemnizaţie de şomaj din SUA au scăzut săptămâna trecută la cel mai jos nivel din ultimii 52 de ani, un semn al progresului în redresarea neuniformă a pieţei muncii, relatează Financial Times.

    Birourile de şomaj de stat au primit 184.000 de cereri de şomaj pe o bază ajustată sezonier în săptămâna încheiată pe 4 decembrie, cel mai scăzut nivel din 6 septembrie 1969, a declarat joi Departamentul Muncii din SUA.

    Aceasta a fost o scădere de 43.000 de cereri faţă de săptămâna precedentă, potrivit agenţiei guvernamentale.

    Economiştii au avertizat că datele sunt supuse fluctuaţiilor sezoniere în perioada vacanţei, fapt care poate distorsiona statisticile săptămânale.

    Cererile au scăzut cel mai mult în Virginia şi Carolina de Nord, potrivit cifrelor preliminare care nu sunt ajustate sezonier, în timp ce California, Texas sau New York au înregistrat în continuare creşteri rezonabile.

    În 27 noiembrie, 1,99 milioane de americani colectau în mod activ ajutoare de şomaj, în uşoară creştere faţă de 1,95 milioane înregistrate cu o săptămână mai devreme.

    Numărul concedierilor a încetinit pe măsură ce angajatorii concurează pentru a recruta şi păstra personalul, americanii părăsind locurile de muncă la niveluri istorice înalte, deoarece caută oportunităţi de muncă mai bune sau apelează la activităţi independente.

    Au existat 11 milioane de locuri de muncă deschise în SUA în octombrie, ultima lună pentru care sunt disponibile datele. Numărul evidenţiează dificultatea pe care o întâmpină companiile în ocuparea posturilor disponibile, deoarece preocupările legate de pandemie, responsabilităţile de îngrijire a copiilor şi alte probleme îi împiedică pe lucrători să se întoarcă în câmpul muncii.

    Ratele de participare s-au îmbunătăţit marginal luna trecută, ponderea persoanelor angajate sau în căutarea unui loc de muncă crescând la 61,8% în noiembrie. Ponderea este încă cu 1,5 puncte procentuale mai mică decât nivelul pre-pandemic, dar într-o creştere faţă de pragul din octombrie.

    Ritmul de creştere a salariilor a încetinit semnificativ în noiembrie, deşi au existat câştiguri „notabile” în serviciile profesionale şi de afaceri, transport şi depozitare, construcţii şi producţie, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA. Ocuparea forţei de muncă în retail a scăzut cu 20.000, în timp ce numărul locurilor de muncă în agrement a rămas constant.

    Cu toate acestea, rata şomajului a scăzut brusc la 4,2%, un semn al progresului în redresarea pieţei muncii din SUA, care va deschide calea pentru ca Rezerva Federală să accelereze retragerea stimulentelor sale monetare la reuniuniea politică de săptămâna viitoare.

     

  • Germania înregistrează cel mai mare număr de decese zilnice Covid-19 din februarie

    Germania a înregistrat miercuri cel mai mare număr de decese zilnice cauzate de Covid-19 din februarie, în timp ce se luptă să ţină sub control al patrulea val al pandemiei, scrie CNN.

    Un total de 69.601 noi infecţii au fost raportate şi alte 527 de persoane au murit în ultimele 24 de ore, potrivit Institutului Robert Koch (RKI), centrul naţional de control şi combatere a bolilor. Acesta a marcat cel mai mare număr zilnic de decese Covid-19 din 18 februarie, când au fost înregistrate 534 de decese.

    Rata de incidenţă pe şapte zile în Germania a scăzut uşor, dar rămâne ridicată, la 427 la 100.000 de locuitori. Ţara a înregistrat în total 104.047 de decese cauzate de Covid-19 de la izbucnirea pandemiei.

    Vestea sumbră a venit în ziua în care Olaf Scholz a fost învestit în funcţia de cancelar al Germaniei, înlocuind-o pe Angela Merkel la conducerea celei mai mari economii europene. Noul ministru al sănătăţii al ţării este Karl Lauterbach, un epidemiolog proeminent.

    Săptămâna trecută, Germania a anunţat un blocaj la nivel naţional pentru persoanele nevaccinate, interzicându-le accesul la toate afacerile, cu excepţia celor mai esenţiale, cum ar fi supermarketurile şi farmaciile, în contextul luptei pentru reducerea infecţiilor. Interdicţia nu se aplică celor care s-au recuperat recent de la Covid-19.

    Liderii au susţinut, de asemenea, planuri de vaccinare obligatorie în următoarele luni, care, dacă vor fi votate de parlamentul german, ar putea intra în vigoare cel mai devreme din februarie.

    Multe spitale se străduiesc să facă faţă numărului tot mai mare de pacienţi de la terapie intensivă, iar medicii germani au avertizat că gradul de ocupare a secţiilor de terapie intensivă ar putea depăşi în curând cel înregistrat în timpul vârfului de iarnă trecută.

    Apariţia variantei de coronavirus Omicron, care se răspândeşte rapid, a sporit îngrijorările în Germania, ca şi în alte ţări.

  • Rata şomajului din România a fost de 5,3% în octombrie, nivel similar cu cel înregistrat în septembrie. Numărul şomerilor estimat pentru octombrie a fost de 438.000, în creştere cu 2.000 faţă de septembrie

    Rata şomajului în formă ajustată sezonier a ajuns la 5,3% în luna octombrie a acestui an, nivel similar faţă de luna precedentă, conform datelor transmise joi de Institutul Naţional de Statistică.

    Potrivit INS, numărul şomerilor estimat pentru octombrie a fost de 438.000, în creştere de la 436.000 înregistrat în luna septembrie.

    Pentru persoanele adulte (25-74 de ani), rata şomajului a fost estimată la 4,3% pentru luna octombrie 2021 (4,6% în cazul bărbaţilor şi 3,8% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 de ani reprezenta 75% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna octombrie 2021.

    (Sursa:INS)

    Rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,9 puncte procentuale pe cea a femeilor. Astfel, în cazul femeilor rata şomajului a fost de 4,8%, iar cea a bărbaţilor a fost de 5,7%, conform sursei citate.

    Reţine în continuare atenţia  nivelul ridicat al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) de 19,6%.

  • Covid: În Regiunea Europei s-ar putea înregistra încă 700.000 de decese până în martie – OMS

    Alte 700.000 de persoane ar putea muri din cauza Covid până în luna martie în Europa şi în unele părţi ale Asiei, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, conform BBC.

    Numărul deceselor depăşeşte în prezent 1,5 milioane în cele 53 de ţări din ceea ce OMS numeşte regiunea europeană.

    OMS a avertizat asupra unui “stres ridicat sau extrem” în unităţile de terapie intensivă din 49 dintre aceste ţări până în martie 2022.

    Europa se confruntă cu o creştere a numărului de cazuri, ceea ce a determinat Austria să revină la izolare şi alte state să ia în considerare noi restricţii.

    O serie de ţări – inclusiv Franţa, Germania şi Grecia – ar putea, de asemenea, să facă în curând ca vaccinurile de rapel să devină o cerinţă pentru ca cetăţenii lor să fie consideraţi complet vaccinaţi.

    Însă în mai multe ţări au avut loc proteste violente împotriva noilor măsuri.

    În evaluarea sa, OMS a avertizat că principala cauză de deces în regiunea Europa este COVID.

    “Se estimează că numărul cumulat de decese raportate va ajunge la peste 2,2 milioane până în primăvara anului viitor, pe baza tendinţelor actuale”, a declarat OMS.

    Decesele confirmate legate de Covid s-au dublat recent, ajungând la aproape 4.200 pe zi, a adăugat aceasta.

    Numai în Rusia, numărul zilnic de decese a depăşit recent 1.200.

    Un număr mare de persoane nevaccinate şi prevalenţa variantei Delta în unele ţări sunt factorii cheie care au stat la baza ratelor ridicate de transmitere în regiunea Europei, a precizat OMS.

    Directorul OMS Europa, Dr. Hans Kluge, i-a îndemnat pe cei care nu au fost încă vaccinaţi să se vaccineze.

    “Cu toţii avem oportunitatea şi responsabilitatea de a contribui la evitarea unei tragedii inutile şi a pierderilor de vieţi omeneşti şi de a limita perturbarea suplimentară a societăţii şi a întreprinderilor în acest sezon de iarnă”, a spus el.

    Pe lângă naţiunile europene, OMS consideră că din această regiune fac parte şi Israel şi state ex-sovietice precum Tadjikistan şi Uzbekistan.

     

  • BMW România a îregistrat o comandă pentru prima flotă de maşini electrice i4

    BMW România, prin dealerul APAN Iaşi a înregistrat prima comandă pentru o flotă de automobile electrice i4 cu o valoare de peste 250.000 de euro. Comanda a fost înregistrată cu posibilitatea de a fi extinsă.

    “O primă flotă de un sfert de milion de Euro cu aproape jumătate de an înainte de lansare înseamnă un start important. La acestea se adaugă câteva zeci de comenzi ferme care confrimă succesul de care se bucură BMW i4 şi în România”, explică Josef Reiter, director general BMW Group România. Comanda vine cu aproape cinci luni înainte de a fi lansat pe piaţă noul model. De asemenea, alte zeci de comenzi ferme au fost anunţate la nivel naţional potrivit datelor BMW România.

    Noul BMW i4 are un preţ de început în România de 52.955 de euro, cu TVA inclusă şi fără a include programele guvernamentale Rabla sau Rabla Plus.

    Cei de la BMW au subliniat că şi pentru SUV-ul electric iX s-au înregistrat deja comenzi, iar producţia alocată următoarelor luni este deja alocată.

    BMW iX vine ca o alternativă electrică într-un segment de piaţă unde BMW este cel mai puternic reprezentat – SUV-urile din segmentul superior care reprezintă cea mai mare cotă din vânzările mărcii în România, cu debutul planificat pentru jumătatea lunii noiembrie a acestui an.

    “Cu BMW i4 şi BMW iX avem două modele electrice care intră pe segmente deosebit de apreciate. Răspunsul pieţei este unul excepţional – începem deja cu un număr important de zeci de comenzi ferme înainte de lansare. Avem alături de noi o reţea de dealeri care vând automobile electrice de mai bine de cinci ani, au experienţă şi oameni pasionaţi. Estimăm că până la sfârşitul anului aproximativ 20% din vânzările BMW şi 30% din vânzările MINI în România vor fi deja modele electrificate, electrice şi plug-in. Avem produse foarte bune, noi modele importante planificate în perioada următoare şi o reţea puternică. Suntem poziţionaţi pentru a face electrificarea main stream pentru BMW Group în România”, a declarat Josef Reiter.

    Spre comparaţie, potrivit datelor din piaţă, la finalul lunii august Tesla înregistrase comenzi – cu 100 de euro avans – pentru circa 800 de maşini pe piaţa locală.

    Maşinile elecrice şi hibride au înregistrat o creştere de 3% în primele şase luni ale acestui an, la aproape 2.900 de unităţi, în condiţiile unei pieţe auto care a înregistrat o scădere de 31% în acelaşi interval în condiţiile în care pandemia de coronavirus a afectat piaţa.

    “În continuare este de aşteptat ca în acest an achiziţiile de autoturisme verzi să înregistreze volume semnificativ mai mari decât cele din anul anterior, acestea fiind, în mare măsură, stimulate de programul Rabla Plus, care a avut o contribuţie importantă la creşterea vânzărilor. La această dată, programul înregistrează peste 1.000 de rezervări pentru autoturisme electrice şi plug-in, faţă de 640 anul trecut”, au spus oficialii APIA.

    Ponderea maşinilor diesel a continuat să scadă, ajungând la 22,7% în iunie, faţă de 43% în aprilie şi 27,7% în mai. Per total, dieselurile au reprezentat 29% cotă în primul semestru, faţă de 28,4% în perioada similară din 2019. Spre deosebire de anul trecut, de la 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare limita de 95 g CO2/km la nivel de flotă a unui grup auto, iar dieselurile au fost din nou promovate intens tocmai pentru că emisiile de dioxid de carbon ale acestora sunt mai mici decât în cazul motorizărilor pe benzină.

    În cazul maşinilor electrice, vânzările acestora au continuat să urce, datorită programului Rabla Plus, cu 31% la 600 de unităţi, în timp ce hibridele plug-in au urcat cu 108% la 266 de unităţi în timp ce hibridele “obişnuite” au scăzut cu 9% la 2.023 de unităţi.

    Pe de altă parte, în top cele mai bine vândute au intrat mărci precum Skoda, datorită noului Citigo electric, ce poate fi achiziţionat cu 20.000 de euro plus Rabla Plus.

     

     

     

     

  • BREAKING NEWS: Creşte numărul cazurilor de COVID. Situaţia este tot mai gravă la ATI

    În ultimele 24 de ore, în România s-au înregistrat 7.095 de cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 şi 113 decese, unul dintre decese fiind la categoria de vârstă 20-29 de ani şi patru la 30 – 39 de ani.

    Până joi, 23 septembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.172.981 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 378 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Un număr de 1.090.380 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 7.095 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până joi, 35.964 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 113 decese (58 de bărbaţi şi 55 de femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti. Unul dintre decese este al unui pacient infectat în străinătate şi raportat de DSP Călăraşi.

    Dintre cele 113 decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 4 la categoria de vârstă 30-39 ani, 6 la categoria de vârstă 40-49 ani, 14 la categoria de vârstă 50-59 ani, 20 la categoria de vârstă 60-69 ani, 35 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 33 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    106 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, şase pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În spitalele din ţară, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.078. Dintre acestea, 1.067 sunt internate la ATI.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 244 sunt minori, 228 fiind internaţi în secţii şi 16 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.463.782 de teste RT-PCR şi 2.983.812 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 21.764 de teste RT-PCR (10.872 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.982 la cerere) şi 31.953 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 39.795 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.106 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 58.945 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 231 de persoane.

  • Coronavirus. 3.342 de cazuri noi şi 78 de decese în ultimele 24 de ore

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.342 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, iar 78 de pacienţi au murit. Numărul bolnavilor internaţi la ATI se apropie de 1.000.

    Până astăzi, 20 septembrie, pe teritoriul României au fost confirmate 1.152.052 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

    1.079.814 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 3.342 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 399 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 35.592 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 19.09.2021 (10:00) – 20.09.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 78 de decese (43 bărbaţi şi 35 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Arad, Argeş, Bacău, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Vaslui şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 78 de decese, 4 au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 la categoria de vârstă 50-59 ani, 24 la categoria de vârstă 60-69 ani, 25 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 21 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    67 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 8 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 3 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.884. Dintre acestea, 952 sunt internate la ATI.
    Din totalul pacienţilor internaţi, 230 sunt minori, 210 fiind internaţi în secţii şi 20 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.395.743 de teste RT-PCR şi 2.884.497 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.109 teste RT-PCR (3.589 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 3.520 la cerere) şi 14.010 teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 29.093 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.990 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 56.969 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 223 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.194 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 19 septembrie, 1.223 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 233.850 lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

  • Datoria externă totală a României s-a majorat cu 6 mld. euro în primele şapte luni din 2021, la 132 miliarde euro. Datoria publică directă a fost de 60 miliarde euro, în creştere cu 2,9 mld. euro faţă de decembrie 2020

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-iulie 2021 cu 6,05 mld. euro, la un total de 131,98 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 60,2 miliarde euro, în creştere cu 2,94 mld. euro faţă de finalul anului trecut, când a înregistrat valoarea de 57,3 miliarde euro, arată datele publicate luni de BNR.

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 95,9 mld.euro la 31 mai 2021, adică 72,7% din totalul datoriei externe, în creştere cu 3,3% faţă de 31 decembrie 2020, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 36,05 mld. euro, respectiv 27,3% din totalul datoriei externe, în creştere cu 8,9% faţă de finalul anului trecut.

    La 31 iulie 2021, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 34,3 miliarde euro, în creştere faţă de nivelul de 34,1 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2020, din care 297 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    În perioada ianuarie-iulie 2021, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% comparativ cu 20,1% în anul 2020.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2021 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

    Datele BNR mai arată că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2021 a fost de 84,8%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.

     

     


     

  • Bursele globale înregistrează rezultate mixte pe măsură ce investitorii iau în vizor un declin al cazurilor de COVID-19 la nivel mondial şi ignoră scăderile din economia chineză

    Indicii bursieri globali au obţinut rezultate mixte marţi, 31 august în condiţiile în care investitorii se concentrează asupra noilor infecţii cu coronavirus, aflate în scădere de-a lungul planetei, ignorând între timp slabele date economice din China, conform Business Insider.

    Contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq au crescut între 0,1% şi 0,3% , sugerând un început puternic pentru şedinţa de tranzacţionare de astăzi. Luni, indicele bursier S&P a ajuns la un nou maxim istoric.

    O parte din optimismul regăsit în piaţă îşi are originea în datele publicate de Universitatea Johns Hopkins, care arată că rata globală de creştere a infecţiilor cu Covid-19 a scăzut de la 9,4% la 0,01% în ultimele cinci săptămâni, spun strategii din cadrul Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania. Statele Unite au înregistrat cea mai slabă rată de creştere din luna iunie, la sub 8% de la peste 50% luna trecută.

    Săptămâna aceasta, principala referinţă a pieţelor este reprezentată de noile date privind piaţa muncii din Statele Unite, care urmează să fie publicate vineri, 3 septembrie.

    Se estimează că va fi raportată o creştere de 700.000 de state de plată, suficient cât să îi permită Rezervei Federale să anunţe în noiembrie o reducere treptată a măsurilor aplicate în timpul crizei sanitare. Experţii Deutsche se mai aşteaptă ca rata şomajului din SUA să scadă la un nou minim post-pandemic de 5,2%, de la 5,4% în prezent.

    În Asia, sentimentul investitorilor au fost tulburat de o serie slabă de date din a doua economie a lumii. Indicele PMI referitor la intenţiile de achiziţie ale managerilor din ţară a scăzut în august din cauza impunerii unor restricţii de circulaţie, lansate pentru a controla răspândirea infecţiilor cu SARS-CoV-2, încetinind astfel exporturile şi generând o creştere a preţurilor materiilor prime.

    Totuşi. în ciuda represaliilor lansate de Beijing către sectorul tech din ţară, indicele Shanghai Composite a crescut cu 0,45%, iar Hang Seng din Hong Kong a înregistrat o creştere de 1,33%. Nikkei, indicele bursei din Tokyo, este pe plus cu 1%.

    75% din companiile incluse în S&P au raportat venituri peste cele obţinute în 2019. 20% din totalul societăţilor rămân sub nivelurile obţinute în urmă cu doi ani

    Totodată, Uniunea Europeană a recomandat eliminarea Statelor Unite din lista zonelor sigure pe timp de pandemie, iar SUA a sugerat evitarea mai multor ţări europene. Acţiunile firmelor din turism au reacţionat imediat. Lufthansa este pe minus cu 1,6%, în timp ce IAG (compania-mamă a British Airways) şi Air France au pierdut 3,7% şi, respectiv, 1,2% din valoarea acţiunilor.

    În Londra, FTSE 100 a scăzut cu 0,6%, iar indicele Stoxx 50, care adună cele mai mare companii cu cele mai multe lichidităţi din zona euro, este pe zero până la această oră (14:45).  Indicele de referinţă al bursei din Madrid, IBEX 35, a scăzut cu 0,5%.

    DAX din Germania din şi CAC 40 din Franţa au scăzut cu 0,1% şi, respectiv, 0,3%. Indicele european de referinţă Stoxx 600 a suferit un declin de 0,33%.

     

  • ANAF: Identificarea vizuală online, pentru autentificarea în SPV, este utilizată lunar de mii de contribuabili – persoane fizice

    În urmă cu puţin peste un an Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a lansat aplicaţia de programare online pentru serviciul „identificare vizuala on-line (sistem video)” pentru validarea conturilor nou-create în Spaţiul Privat Virtual (SPV) şi care a fost folosită de 30.000 de contribuabili – persoane fizice,  conform unui comunicat din această lună al instituţiei.

    Astfel, inspectorii ANAF au identificat 16 persoane fizice în fiecare oră, din august 2020, momentul operaţionalizării acestei metode şi până în prezent.

    Spaţiul Privat Virtual este un serviciu gratuit, disponibil 24/24, prin intermediul căruia contribuabilii depun declaraţii, cereri, solicita documente, verifică situaţia fiscală proprie s.a.  Persoanele fizice sau juridice, care deţin certificat digital calificat, pot solicita înregistrarea ca utilizator SPV, iar persoanele fizice, care nu deţin un astfel de certificat, pot cere înregistrarea şi pe baza de nume de utilizator şi parolă.

    Pentru a se înregistra in Spaţiul Privat Virtual, fără a se mai deplasa  la sediile ANAF,  persoanele  fizice  care se înregistrează cu  nume  de  utilizator şi  parolă  au posibilitatea să opteze pentru identificarea la distanţă prin “identificare vizuală online”.

    Aprobarea înregistrării în SPV se poate realiza şi pe baza verificării numărului unui document emis de Ministerul Finanţelor şi/sau ANAF.