BusinessMagazin

Tag: indice

  • De ce suntem lenţi într-o lume rapidă?

    Capacitatea de adaptare este esenţială din punctul meu de vedere, pentru că ne confruntăm cu o schimbare îngrozitor de rapidă la nivelul mediului economic, mediul geo-politic, în comportamente, în ceea ce ţine de schimbarea pilonilor în lume. Există o confruntare directă pe pieţe, a apărut şi războiul hibrid, deci capacitatea de adaptare este esenţială“, spune analistul politic Mircea Coşea. Tot el adaugă că acest lucru înseamnă capacitatea iniţială de a înţelege fenomenul, adaptabilitatea la modul de interpretare a efectelor şi în principal capacitatea de interpretare a efectelor asupra propriei ţări sau asupra propriilor interese, pe care o naţiune le are la un moment dat.

    Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (Change Readiness Index – CRI) este un studiu la nivel global, ce poate fi utilizat atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ca o bază pentru decizii politice sau pentru investitori. Deşi ocupă un loc slab în clasament, România şi-a îmbunătăţit punctajul faţă de sondajul efectuat în 2013, luând în considerare cei trei piloni de referinţă: mediul de afaceri, sectorul guvernamental şi societatea civilă. Potrivit studiului, venitul este un factor direct proporţional cu adaptabilitatea la schimbare a unei ţări, însă nu este o regulă. Spre exemplu, România se încadrează în categoria ţărilor cu venituri medii-superioare. Totuşi, ea este depăşită în acest clasament de 13 ţări cu venituri medii-inferioare şi de cinci ţări cu venituri inferioare din Africa.

    „O tendinţă relevantă care reiese din studiul de anul acesta este că ţările care au obţinut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare“, observă Şerban Toader, senior partner, KPMG România. „De fapt cele nouă ţări cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabilă incluziunii ocupă primele 15 locuri ale indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, şi anume că politicile care promovează creşterea favorabilă incluziunii pot ajuta ţările să fie mai bine pregătite pentru a gestiona schimbările inevitabile“, adaugă Toader.

    O serie de ţări cu venituri mai mici au înregistrat performanţe bune în CRI, demonstrând că beneficiile unor politici şi investiţii eficiente pot compensa nivelurile reduse de prosperitate. „Ne aflăm într-un context complex de tendinţe globale în accelerare, concurenţă maximă pe pieţele internaţionale, riscuri regionale agravate şi de criză identitară prelungită a României“, spune Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul KPMG România. „Cultura imediatului, corupţia, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate şi restrângerea capacităţii administrative indică necesitatea stringentă a conturării şi calibrării unui Proiect de Ţară, a unei direcţii şi a unor priorităţi strategice care să ţină cont de valorile naţionale şi de interesele ţării“, mai spune Nemoianu.

    Raportat la capacităţile antreprenoriale, România a obţinut cel mai slab punctaj la subdiviziile inovaţie şi cercetare & dezvoltare (locul 109), care sunt motive de îngrijorare din cauza finanţării slabe şi a cooperării deficitare între institutele de cercetare şi mediul de afaceri. Mediul de afaceri este, de asemenea, o problemă în cadrul acestui pilon analizat. Din cauza dificultăţilor întâmpinate în deschiderea unei firme, precum nivelul de reglementare, legislaţia privind drepturile de proprietate, fiscalitatea şi protecţia investitorilor, România s-a clasat pe un loc nesatisfăcător (locul 95). Un punctaj apropiat a obţinut şi la sectorul financiar (locul 93), unde se ia în considerare eficienţa finanţării companiilor şi interprinzătorilor. Per total, România a ocupat locul 79 la analiza capacităţilor antreprenoriale în cadrul acestui studiu. Cercetarea a fost realizată de KPMG, o reţea globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor şi care îşi desfăşoară activitatea în 155 de ţări.

    „E explicabil de ce România se află pe un loc codaş“, spune Mircea Coşea. „Până în prezent nu am avut iniţiative în ceea ce priveşte determinarea unor politici economice. La politica bugetară, România are interese care nu coincid cu ţările dezvoltate.“

  • Anunţul făcut de Mugur Isărescu: “Peste câteva zile se va publica indicele inflaţiei pe luna iunie”. Ce se va întâmpla cu preţurile

    Publicarea datelor asupra inflaţiei pentru luna iunie va arăta o modifcare a preţurilor într-o lună, a declarat marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
     
    Preţurile de consum au urcat cu 0,5% în mai faţă de aprilie, iar rata anuală a inflaţiei a crescut de la 0,8% la 1,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
     

  • Vremea rămâne caniculară. PROGNOZA METEO pentru miercuri şi joi

    Miercuri, vremea va fi călduroasă, caniculară după-amiaza în majoritatea zonelor, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor fi de la 30…31 de grade pe litoral până în jurul a 39 de grade în vest şi sud-vest, anunţă Administraţia Naţională de Meteorologie.
     

  • Markit: Economia zonei euro a încetinit în mai pentru a doua lună consecutiv

    Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.

    “În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.

    Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.

    Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.

    Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.

  • Decalogul soluţiilor software pentru companii

    Dacă România vrea un PIB de peste 10.000 de euro pe cap de locuitor, trebuie să se informatizeze.

    Dacă o companie vrea să devină mai productivă, trebuie să se informatizeze.

    Dacă o companie vrea să îşi menţină competitivitatea, trebuie să se informatizeze.

    Dacă un manager vrea să ştie în timp real rezultatele companiei sale, trebuie să o informatizeze.

    Dacă un antreprenor vrea să îşi dezvolte firma, trebuie să se informatizeze.

    Pentru o relaţie mai bună cu clienţii, o companie trebuie să se informatizeze.

    Pentru o comunicare fluidă în interiorul companiei, informatizaţi-o.

    Dacă administraţia publică vrea să fie mai eficientă, trebuie informatizată.

    Dacă nu aveţi buget pentru o soluţie software de business, folosiţi “software as a service” şi cloud.

    Preţul are importanţa sa, dar esenţial este să vă definiţi nevoile şi să ştiţi ce soluţie vi se potriveşte.

    Cele zece enunţuri de mai sus rezumă o stare de fapt: una din cauzele evoluţiei destul de lente a econo-miei româneşti în ansamblu, dar şi a companiilor este lipsa informatizării, faptul că o mare parte dintre manageri şi antreprenori nu folosesc soluţiile software pentru afaceri. Datele Comisiei Europene arată că procentajul firmelor din România care utilizează tehnologii cum ar fi ERP (21%), facturile electronice (7,2 %), serviciile de cloud (2,8 %) sau reţelele de socializare (5,9 %) este printre cele mai scăzute din UE. Companiile din România trebuie să exploateze mai bine avantajele oferite de comerţul online, de reţelele de socializare şi de aplicaţiile de tip cloud, arată raportul DESI 2015, care plasează România pe ultimul loc în indicele european al economiei şi societăţii digitale. Care este realitatea, ce trebuie făcut, care vor fi evoluţiile?

    Puţină lume mai ţine minte, îmi spune Eugen Schwab-Chesaru, vice president – research la Pierre Audoin Consultants (PAC), că printre primele anunţuri făcute de OMV după preluarea Petrom a fost cel pentru achiziţia unui nou sistem in-formatic de gestiune şi control, în valoare de 55 de milioane de euro. „Au venit 35 de consultanţi din Austria, au împărţit sarcini, au strâns oferte din piaţă, au ales. După trei ani au multiplicat de o mulţime de ori profitul, iar productivitatea s-a dus la cer. Putem să ne uităm chiar şi la Sidex, ce au făcut indienii de la Mittal când au venit. Au zis: «Vrem ERP». Nu ştiau să lucreze fără. Nu ştiau, în India, ce se întâmplă aici: productivitate, minereu, dintr-o tonă de minereu aţi scos atâta ţeavă, atâta tablă, atâta ondulată, atâta dreaptă, care s-a dus acolo şi acolo, productivitatea pe metru pătrat, pe metru liniar, fără asta nu ştiau să lucreze. Scurt, nu este niciun mister“, rezumă Schwab-Chesaru situaţia şi nevoia folosirii unui sistem software pentru business. Mai mult, administraţia publică locală trebuie să îşi dubleze cheltuielile IT reale, cele care furnizează rezultate palpabile, şi să scadă cu 30% numărul de bugetari, pentru a funcţiona.

    Software pentru business înseamnă ERP, CRM, EAS, SFA, HCM, multele acronime care indică aplicaţiile folosite de manageri pentru a-şi gestiona companiile. Piaţa locală a soluţiilor informatice de business este estimată de specialiştii de la PAC la puţin peste 150 de milioane de euro, cu un ritm de creştere de 7,5%, superior ritmului creşterii pieţei soft-ware în ansamblu, de 5,5% pe an. Tendinţa de creştere cu un ritm superior celui al pieţei software în ansamblu se menţine şi pe plan internaţional: soluţiile software pentru companii au, cu 5,5%, o creştere dublă faţă de industrie.

    Dincolo de ritmul normal, creşterile sunt generate şi de schimbările care au loc în domeniu; în primul rând este vorba de migrarea soluţiilor spre cloud şi ceea ce se numeşte „software as a service“ – SaaS. O altă schimabre majoră este trecerea spre mobilitate, posibilitatea de a accesa şi a rula funcţii ale suitei de business de pe telefon sau tabletă. Şi, nu în ultimul rând, clienţii solicită din ce în ce mai des, iar companiile încearcă să ofere, soluţii de analiză a datelor care să ofere tendinţe, predicţii, evoluţii viitoare ale afacerilor.

    Înainte de a analiza toate aceste tendinţe, să privim bugetele. „Cred că în România nivelul bugetelor IT reprezintă 0,25 – 0,5% din cifra de afaceri a companiilor. Ceea ce este foarte, foarte puţin. În general în Franţa, Germania sau Marea Britanie respectivul buget ajunge şi la 1,5% din cifra de afaceri. Atenţie, în bugetul IT intră mai multe: amortizarea de software, hardware şi aşa mai departe, active IT, personalul şi tot ce înseamnă cheltuieli auxiliare, energie, birouri şi aşa mai departe“, spune Eugen Schwab-Chesaru. Daniel Mateescu, COO Totalsoft, principalul furnizor de soluţii ERP pe piaţa locală, cu suita Charisma, explică limitările pieţei locale prin lipsa de cultură de business, prin faptul că man-agerii nu văd avantajele unui produs software. „Vor să cumpere ieftin, piaţa de software de business românesc este foarte sensibilă la preţ. Degeaba spui că softul tău face mai multe şi este mai bun, îl cumpără pe cel mai ieftin. Este o lecţie pe care economia românească trebuie să o înveţe. De circa 10 ani, de când vindem în străinătate, vedem difer-enţa de cultură. Când vindem în afară preţul este ultimul care contează. Ei sunt foarte deschişi şi spun ce contează: criterii tehnice, de business, tehnologice, iar preţul este ultimul. Preţul ponderează nota totală cu circa 10 – 15%. În rest, contează să fie produsul care trebuie. La noi totul este la nivel de preţ, probabil şi din cauza situaţiei economice. Pe măsură ce o să creştem şi o să ieşim din criză, o să fie mai bine“, spune Mateescu.

     

  • Oraşele preferate de retaileri

    “Pentru retailerii internaţionali care doresc să se afirme în Europa, Londra conduce detaşat. Mărimea pieţei din Londra, maturitatea, gradul ridicat de transparenţă precum şi familiaritatea cu brandurile constituie un magnet pentru retailerii internaţionali care sunt dispuşi să plătească în plus pentru cele mai bune locaţii. Alte oraşe europene importante la nivel mondial, mature, cu o putere de atracţie comparabilă, precum Paris, Milano, Roma şi principalele oraşe specializate în retail din Germania au beneficiat în mod similar de apetitul retailerilor internaţionali pentru expansiune şi au atras noi branduri în ciuda turbulenţelor continue care afectează economia europeană “, potrivit lui James Brown, head of EMEA retail research & consulting la JLL.

    Londra şi-a crescut, de asemenea, avantajul faţă de Paris, fiind cea mai atractivă destinaţie pentru retaileri de lux din Europa. Raportul arată că există un decalaj evident între aceste două locaţii de retail recunoscute mondial şi restul oraşelor europene. Acest lucru demonstrează importanţa pe care o acordă retailerii de lux în a avea o prezenţă în locaţii iconice, precum şi deficitul în ceea ce priveşte oferta de spaţii. În consecinţă, spaţiile comerciale din New Bond Street pot atinge cele mai ridicate chirii contractuale din Europa cu cca  12.300 euro / mp/ an – o creştere uimitoare de 42% faţă de nivelurile din 2012.

    Bucureşti este pe locul 30 în topul destinaţiilor preferate. Carmen Ravon, head of retail agency la JLL în România declară: “Studiul Destination Europe 2015 plasează Bucureştiul pe locul 30 în topul celor mai atractive oraşe din punct de vedere al interesului retailerilor internaţionali care fac expansiune în afara ţării lor de origine. Este considerat un oraş cu potenţial mare de creştere şi este înaintea unor oraşe din regiune ca Bratislava, Zagreb, Belgrad sau Ankara şi la mică distanţă în urma oraşului Budapesta. Topul este condus de Londra, urmat de Paris şi Moscova.

    Din punct de vedere al originii brandurilor care fac expansiune în Europa, SUA sunt pe primul loc (cu branduri ca Tommy Hilfiger, Timberland, Foot Locker, Claire’s, Starbucks), urmat de Italia (Benetton, Diesel, Max Mara, Geox, Calzedonia), Marea Britanie, Germania, Franta şi Spania.“

    “Ca acoperire geografică, Zara şi H&M, sunt prezente în toate cele 57 ţări analizate, inclusiv România. Topul 25 al celor mai extinse branduri în aceste ţări este dominat de branduri considerate medii (cum sunt cele menţionate anterior dar şi Mango, Desigual, Tommy Hilfiger, Benetton, Timberland)” completează Ravon.

    În ceea ce priveşte brandurile de lux, România se află pe locul 25 din punct de vedere al interesului acestora de a opera  magazine  în Romania, este de părere Carmen Ravon.  “În topul acestor retaileri se află branduri prezente dar şi cele cu potenţial de a intra în viitor în România cu magazine mono-brand: Louis Vuitton, Max Mara, Emporio Armani, Gucci, Mont Blanc, Hermes, Burberry, Cartier, Longshamp, Chanel, Prada.

    “În concluzie, ţinând cont de previziunile încurajatoare legate de creşterea vânzărilor pe termen mediu în CEE, incluzând aici şi România, penetrarea brandurilor internaţionale s-a accentuat în ultimii doi ani, fie ca acestea au intrat direct sau prin franciză. Suntem în discuţii şi cu alte branduri, mass-market, de lux sau pe partea de food care se uita la locaţii posibile pentru expansiunea lor din 2015-2016” , a declarat Carmen Ravon.

    James Dolphin, international director, EMEA retail agency la JLL a declarat: “Oportunităţile de extindere şi intrare pe pieţele europene nu sunt limitate la pieţele mature, globale. De exemplu, Moscova este în creştere şi ajunge din urmă celelalte pieţe, şi poate atinge paritatea cu Parisul pe termen mediu în ceea ce priveşte prezenţa retailerilor internaţionali.”

    Pieţele aflate în tranziţie –  Moscova (pe locul 3) şi Istanbul (pe locul 7) – au devenit poveştile de succes pentru retailul din Europa – nu exista niciun alt oraş care să atragă atât de mulţi retaileri noi în ultimii doi ani. În ciuda nivelurilor crescute de risc geo-politic, piaţa de retail din Moscova este înfloritoare datorită dimensiunii pieţei, a creşterii veniturilor disponibile pe gospodarii şi a creşterii rapide a stocului de centre comerciale. Piaţa de retail din Istanbul evoluează de asemenea într-un ritm foarte alert. Atraşi de înaltă calitate a stocului modern de centre comerciale, cum ar fi  Zorlu Centre şi anunţul făcut de Galeries Lafayette, care vor deschide ancore în Emaar Square, un număr tot mai mare de retaileri vizează Istanbulul ca punct de lansare în Europa.

    “Pe poziţii inferioare în clasament există încă o mulţime de pieţe puternice care, în ciuda fundamentele sănătoase şi a oportunităţilor existente, rămân relativ neexploatate din punctul de vedere al retailerilor internaţionali. Exemplele includ unele oraşe regionale din Marea Britanie şi Franta precum şi pieţele scandinave “, adaugă Dolphin.

    În comparaţie cu acelaşi raport de anul trecut, s-a produs o schimbare prin care comercianţii de produse cu preţuri medii şi premium s-au extins, în general, într-un ritm mai rapid decât comercianţii renumiţi ai produselor de lux, şi, prin urmare, s-au mutat pe poziţii fruntaşe în clasament. H&M se alătură Zara ca lideri în ceea ce priveşte acoperirea geografică , cu o prezenţă de 100% în cele 57 de pieţe cheie din Europa. Acestea sunt urmate în clasament de Mango şi The Body Shop.

    SUA, dominată de extinderea brandurilor premium, a depăşit Italia devenind cel mai mare exportator de mărci în Europa. Cel mai expansiv comerciant din analiza JLL este retailerul american premium Michael Kors, urmat de Superdry, Cos şi 7 For All Mankind. În plus, mulţi retaileri europeni au înregistrat, de asemenea, o expansiune impresionantă în ultimii doi ani, cum ar fi Ecco şi Hugo Boss. În viitorul apropiat, un aflux de branduri este de aşteptat să intre pe piaţa europeană din Asia-Pacific.

    Ca previziuni pentru retailerii din Europa, Brown adaugă: “În timp ce redresarea se produce la viteze diferite, perspectivele legate de vânzările din sectorul de retail din Europa vor fi cele mai optimiste de la începutul deceniului până în prezent. Ne aşteptăm ca retailerii internaţionali să îşi menţină ritmul de expansiune în pieţele cheie din Europa; cu toate acestea, expansiunea geografică este mai precaută şi mai selectivă ca niciodată, dictate de modificări structurale radicale. O consecinţă a acestui fapt este turnura majoră din magazinele de retail de pe piaţa europeană. Ca regulă generală, în ultimii doi ani, pentru fiecare două magazine deschise, un magazin a fost închis, comercianţii încercând să opereze magazinele într-un mod intensiv şi mai inteligent.”

  • BERD a intrat acţionar la Bursa de la Bucureşti. “Vom munci pentru a defini BVB ca o bursă de referinţă”

    La preţul de ieri de 30,6 lei/titlu, pachetul de acţiuni cumpărat de BERD valorează 11,7 mil.lei (2,6 mil.euro)

    Prin această deţinere de acţiuni, BERD a anunţat că susţine programul Guvernului pentru dezvoltarea pieţei de capital, care are ca scop îmbunătăţirea funcţionării pieţei, creşterea lichidităţii acesteia şi a disponibilităţii ofertelor de obligaţiuni şi acţiuni pe piaţă de capital locală.

    România şi-a stabilit ca obiectiv pentru bursă clasificarea ca piaţă emergentă şi includerea acţiunilor româneşti în indicele MSCI Emerging Markets, faţă de includerea actuală în indicele MSCI Frontier Markets. BERD a anunţat va susţine reforma cadrului juridic şi de reglementare pentru a contribui la atingerea acestui obiectiv.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Salariul mediu net a scăzut cu 3,1% în luna mai, la 1.682 lei. Care sunt domeniile cu cele mai mari câştiguri

     Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat domeniile extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale (5.512 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (959 lei).

    Indicele câştigului salarial real pentru luna mai 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,9%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 124,9%, cu 3,9 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2014.

    În luna mai 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă, ca urmare a acordării în luna aprilie de premii ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), sume din profitul net şi sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa de la Moscova creşte, după ce Crimeea a votat alipirea la Rusia

     Indicele RTS denominat în dolari al bursei de la Moscova afişează un câştig de 1,4% luni dimineaţă, în timp ce indicele MICEX, denominat în ruble, a urcat cu 1,3%, potrivit Financial Times.

    Ambii indici au deschis în urcare cu peste 2%, dar s-au retras ulterior. Bursele vest-europene au deschis în urcare, cu evoluţii pozitive pe toate cele trei mari pieţe, Londra, Frankfurt şi Paris.

    Indicele MICEX a pierdut peste 16% în ultimele trei săptămâni, pe fondul escaladării tensiunilor din Ucraina.

    Rubla a scăzut luni dimineaţă cu 0,3%, la un curs de 36,65 unităţi pe dolar, aproape de minimul istoric.

    Statele Unite şi Uniunea Europeană ar putea anunţa luni o serie de sancţiuni împotriva Rusiei menite să descurajeze intervenţia în Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurobank: Preţurile locuinţelor au urcat cu 2,3% în trimestrul 4 din 2013. Pe tot anul au fost stabile

     “Indexul rezidenţial EPS pentru trimestrul patru din 2013 confirmă indicaţiile de stabilitate a preţurilor la nivel naţional observate în trimestrele anterioare, cu o mică creştere trimestrială a preţurilor de 0,4% faţă de trimestrul anterior. Indexul trimestrial naţional al preţurilor pentru ultimul trimestru al anului 2013 a crescut cu 2,3% faţă de acelaşi trimestru al anului 2012, oferind un indiciu suplimentar cu privire la posibila inversare a tendinţei de scădere a preţurilor. Indexul anual al anului 2013 a continuat să scadă cu o rată similară anului anterior (aprox. 1%). Indexul anual se referă la schimbarea medie a preţurilor în întregul an în comparaţie cu media celor din anul anterior”, se arată într-un comunicat al Eurobank Property Services (EPS).

    Analiza EPS arată că în zona de centru din Bucureşti preţurile au crescut abrupt în ultimul trimestru, evoluţia faţă de acelaşi trimestru al anului precendent fiind de 5,6%, ceea ce sugerează posibilitatea stabilirii unui trend crescător.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro