Tag: incepere

  • Romgaz a început discuţiile cu investitorii pentru cea mai mare emisiune de obligaţiuni a unei companii de stat din România, de 1,5 mld. euro, care va susţine investiţiile în Neptun Deep

    ♦ BT CP, Citi, Erste Group, JPMorgan, Raiffeisen şi UniCredit, mandatate să organizeze întâlnirile ♦ Romgaz, reprezentată de Răzvan Popescu (CEO), Aristotel Jude (CEO adjunct) şi Gabriela Tranbitas (CFO) l Obligaţiunile vor fi în euro, pe cinci ani, cu o rată fixă a dobânzii (urmează să fie anunţată) şi cu o valoare individuală de 100.000 de euro.

    Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale la care statul român are o deţinere de 70%, a mandatat BT CP, Citi, Erste Group, JPMorgan, Raiffeisen şi UniCredit pentru ca din 23 septembrie să înceapă întâlnirile cu investitorii pentru emisiunea de obligaţiuni care va susţine investiţiile în Neptun Deep, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Astfel, de luni, a început practic cea mai mare vânzare de obligaţiuni a unei companii de stat din România, de 1,5 mld. euro, prin care Romgaz va dezvolta perimetrul off-shore Neptun Deep din Marea Neagră, exploatat în cote egale (50%-50%) cu OMV Petrom.

    „Având în vedere dimensiunea planurilor sale de investiţii şi necesitatea de a asigura fondurile pentru dezvoltarea blocului Neptun Deep, Romgaz trebuie să obţină finan­ţare externă pentru a-şi finanţa operaţiunile“.

    „Romgaz intenţionează să utilizeze veniturile pe care le generează din activitatea sa curentă pentru a finanţa dezvoltarea blocului Neptun Deep. Ca atare, pentru a-şi finanţa propriile operaţiuni şi planuri de dezvoltare, Romgaz trebuie să obţină finanţare externă de la bănci şi din încasările bazate pe acest program EMTN şi pe obligaţiunile emise în cadrul programului. O parte din veniturile obţinute din emisiunile de obligaţiuni pot fi utilizate pentru finanţarea proiectului Neptun Deep“, se arată în prospectul de 180 de pagini.

    Finanţările vor fi listate la Bursa de Valori de la Luxemburg, dar Răzvan Popescu, CEO Romgaz, spunea la ZF Piaţa de Capital din 19 septembrie că aceste instrumente pot fi paşaportate şi la Bucureşti. „Acestea se adresează investitorilor mari, instituţionali, iar clienţii de retail vor putea ulterior cumpăra de pe piaţa secundară. Am avut o fereastră de emisiune scurtă, având în vedere alegerile din SUA, care influenţează piaţa. Mergem pe varianta de emisiune în euro“. Romgaz a investit deja 1,25 miliarde lei în primele 6 luni şi va ajunge la 4 miliarde lei până la finalul anului, iar 2025 şi 2026 vor fi ani cu investiţii ridicate.

    Bloomberg notează că Romgaz va fi reprezentată la întâlniri de Răzvan Popescu (CEO), Aristotel Jude (CEO adjunct) şi Gabriela Tranbitas (CFO). Obligaţiunile vor fi în euro, pe cinci ani, cu o rată fixă a dobânzii (urmează să fie anunţată) şi cu o valoare individuală de 100.000 de euro.

     

    Câteva comentarii din prospectul de 180 de pagini:

    ► La 1 august 2022, Romgaz a finalizat cu succes tranzacţia şi transferul tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited care deţinea o participaţie de 50% în Acordul Petrolier pentru Zona de Apă Adâncă a Blocului offshore Neptun XIX din Marea Neagră (Neptun Deep). Cealaltă participaţie de 50% este deţinută de OMV Petrom, care este operatorul Neptun Deep începând cu 1 august 2022. Numele ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited a fost schimbat în Romgaz Black Sea Limited

    ► Proiectul Neptun Deep înregistrează progrese importante – peste 80% din contractele principale de infrastructură şi foraj au fost atribuite – progrese înregistrate datorită angajamentelor asumate, respectiv atribuirea contractelor pentru platforma de foraj şi serviciile integrate de foraj, inclusiv contractul principal pentru dezvoltarea infrastructurii offshore încheiat în august 2023 (valoare estimată de aproximativ 1,6 miliarde de euro, cota de participare a Romgaz Black Sea Limited este de 50%).

    ► Cheltuielile de capital ale Grupului Romgaz pentru perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2024 şi pentru anii încheiaţi la 31 decembrie 2023 şi 2022 au fost de 1.253,2 milioane RON, 1.258,7 milioane RON şi respectiv 5.632,5 milioane RON. Cheltuielile de capital pentru această perioadă analizată au vizat în principal forarea sondelor de explorare şi lucrările experimentale de producţie aferente acestor sonde, exploatarea zăcămintelor şi funcţionarea depozitelor subterane, modernizarea instalaţiilor şi echipamentelor existente, îmbunătăţirea şi protecţia mediului, precum şi investiţiile în noua centrală de la Iernut. Suma de 5 632,5 milioane RON din 2022 include achiziţia ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited.

    ► Cheltuielile de capital destinate în principal dezvoltării blocului Neptun Deep, pentru susţinerea activităţilor de producţie de gaze onshore, înmagazinare subterană de gaze şi energie electrică, sunt estimate să crească de la 1.258,7 milioane RON în 2023 la 4.275,2 milioane RON în 2024 şi 4.951,8 milioane RON în 2025.

    ► Cheltuielile de capital pentru dezvoltarea blocului Neptun Deep sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, din care Grupul Romgaz trebuie să îşi asigure cota de 50%.

    ► Cheltuielile de capital pentru acest proiect sunt estimate la 2.981,4 milioane RON în 2024, 3.208,3 milioane RON în 2025 şi 3.069,8 milioane RON în 2026. Segmentul de depozitare a bugetat 584,4 milioane RON în perioada 2024-2025 şi include investiţii în dezvoltarea facilităţii de depozitare Bilciureşti.

    ► în 2023, Depogaz a semnat un acord de finanţare cu Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu („CINEA“) pentru creşterea capacităţii zilnice de extracţie a instalaţiei de depozitare Bilciureşti. Acordul de finanţare este în valoare de 38,0 milioane EUR, din care Depogaz a primit deja suma de 94,2 milioane RON ca avans.

     

     

  • Boala care a început să macine din umbră corporatiştii români. Fără să ştie, mulţi români sunt afectaţi, iar urmările pot fi extrem de grave VIDEO

    Alimentaţia proastă, stilul de viaţă agitat şi lipsa sportului devin terenul propice pentru dezvoltarea unor boli cronice precum diabetul sau obezitatea. Cei mai expuşi riscului sunt cei al căror job presupune sendetarism, multe ore pe scaun şi ferestre prea mici de timp liber pentru mişcare. În această categorie intră şi angajaţii din corporaţii, care pot depăşi pe fondul alimentaţiei şi al programului încărcat şi cu 80 de kg limita sănătoasă de greutate, este de părere Daciana Ispir, medic nutriţionist şi fodator al clinicii Bine cu Mine.

    „Avem diferenţe foarte mari. Foarte mulţi dintre ei au probleme cu greutatea. Abaterile pot fi mari şi pot fi de 5-10 kg sau 50-80 kg în plus. Cauzele sunt mâncatul în cantităţi mari de alimente hipercalorice. Consumul de fast-food în principal” a declarat Daciana Ispir, medic nutriţionist şi fondatorul clinicii Bine cu Mine, în cadrul emisiunii ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Daciana Ispir atrage atenţia că printre cauzele principale ale obezităţii se numără mâncatul de alimente foarte bogate din punct de vedere al caloriilor, şi mai ales noaptea sau seara în faţa telefonului sau a tabletei, care fac dificilă o contorizare clară a aportului caloric.

    „Un alt factor ar fi mâncatul noaptea. Ajung seara acasă, îşi comandă de mâncare şi în timp ce se uită la TV mănâncă. O altă problemă este acest mâncat în faţa TV-ului sau a telefonului, pentru că atunci atenţia se mută de la mâncat la ce se întâmplă pe tabletă şi atunci nu mai sunt atent la cantităţi„ a mai spus Daciana Ispir la ZF Live.

  • Luptă tot mai aprigă pentru avere în cadrul uneia dintre cele mai bogate familii din lume, după ce fondatorul imperiului de miliarde de dolari s-a retras din activitate

     

    Rupert Murdoch, în vârstă de 93 de ani, este cunoscut pentru două lucruri: personalitatea ieşită din comun şi faptul că a fondat unul dintre cele mai mari imperii de media – din care fac parte Fox News şi tabloidul britanic The Sun – cu care a ridicat şi a coborât pe scena politică politicieni importanţi din rândul aripei americane a conservatorilor. Influenţa sa şi luptele de putere din interiorul familiei sale a fascinat şi fascinează în continuare, mai ales după lansarea popularului serial HBO, Succession, care a fost parţial inspirat de familia Murdoch. În viaţa reală, un nou război stă să înceapă în sânul familiei Murdoch, după ce Rupert şi-a anunţat retragerea în urmă cu un an, scrie Bloomberg.

    Imediat după ce şi-a anunţat retragerea au început să apară întrebri cu privire la cine va prelua masivul imperiu de media al lui Murdoch. Mogulul australian are şase copii proveniţi din trei căsătorii. Cel mai mare copil al său, Prudence, provine din prima sa căsătorie, în timp ce Lachlan, Elisabeth şi James provin din cea de-a doua. Murdoch are, de asemenea, două fiice, Grace şi Chloe, care provin din cea de-a treia căsătorie a sa cu afacerista Wendi Deng.

    Murdoch deţine aproximativ 40% acţiunile cu drept de vot la Fox Corp. Şi News Corp. Când s-a retras din consiliile de administraţie ale acestora în urmă cu un an, fiul său cel mare, Lachlan – CEO al Fox şi preşedinte al News Corp. – a devenit aparent câştigătorul unei bătălii între fraţi cu privire la cine va prelua afacerile tatălui lor, ceea ce a dat startul luptei în tribunale pentru avere.

    Un trust de familie a decretat că acţiunile vor fi împărţite în mod egal între cei patru copii mai mari după moartea lui Murdoch, fiecare copil primind un loc în consiliul de administraţie, o condiţie acceptată de Murdoch şi de cea de-a doua soţie a sa ca parte a divorţului lor. Toţi cei şase copii ai săi urmează să primească aceeaşi cotă de participare din partea trustului.

    Cu toate acestea, Rupert Murdoch încearcă să modifice înţelegerea pentru a extinde dreptul de vot al lui Lachlan şi pentru a-i oferi controlul exclusiv asupra societăţilor. Fraţii şi surorile mai mari ai lui Lachlan – Prudence, Elisabeth şi James – au contestat modificările la o instanţă de succesiune din Nevada, care se ocupă de procedurile legale privind transferul proprietăţii după decesul unei persoane, pentru a păstra trustul la fel. Rezultatul ar putea determina viitorul imperiului familiei.

    Cum s-a desfăşurat până acum lupta pentru putere?

    În iunie, agentul de succesiuni din Nevada a decis că Murdoch poate face aceste schimbări atâta timp cât o face cu bună credinţă şi în interesul moştenitorilor săi. Murdoch a susţinut că această mişcare va fi în beneficiul copiilor săi, deoarece îi va împiedica pe fraţii lui Lachlan să facă Fox News mai moderată din punct de vedere politic şi să afecteze influenţa sa ca post de ştiri conservator. Prudence, Elisabeth şi James s-au opus şi au susţinut că modificările ar încălca condiţiile iniţiale ale  înţelegerii, afirmând că tatăl lor încearcă să îi priveze pe nedrept de moştenire.

    Deşi Nevada a fost un teren favorit pentru gestionarea companiilor de familie din cauza lipsei impozitelor pe venit şi pe moştenire, ca să nu mai vorbim de protecţia substanţială a vieţii private, acest lucru nu înseamnă că acest caz nu va afecta imaginea familiei Murdoch sau funcţionarea sa internă. Orice scurgeri de informaţii privind procedurile judiciare sau documentele vor genera fără îndoială şi mai multă intrigă în jurul familiei.

    Pentru ce se bat moştenitorii?

    Fiind cea mai vizionată reţea de ştiri prin cablu din SUA, Fox News este una dintre bijuteriile coroanei din imperiul lui Murdoch. Într-un peisaj media dur, marcat de concedieri, Fox News n-a încercat prea tare să concureze cu platformele de streaming rivale. În schimb, s-a concentrat pe ştiri şi sport, evenimente live care i-au permis să se descurce mai bine decât companii precum Paramount Global şi Warner Bros sau Discovery Inc. Participaţiile News Corp., în cadrul publicaţiei Wall Street Journal şi REA, o afacere imobiliară online în Australia, au reuşit, de asemenea, să prospere pe fondul migraţiei către publicitatea digitală.

    Cum s-ar putea termina războiul pentru imperiul lui Rupert Murdoch?

    Dacă instanţa care gestionează succesiunea îi permite lui Murdoch să îi predea controlul lui Lachlan, Fox News va continua probabil să fie cel mai puternic canal de ştiri conservator din SUA. Dacă cei trei fraţi ai lui Lachlan ar câştiga procesul şi ar obţine un control mai mare, rolul lui Lachlan s-ar schimba probabil după moartea tatălui lor. Copiii ar putea duce reţeaua pe un teritoriu nou, mai moderat, şi ar putea schimba radical peisajul media de ştiri – sau chiar ar putea încerca să vândă afacerile familiei.

    După audierea argumentelor, instanţa de succesiune va emite o recomandare – în esenţă, opinia judecătorului cu privire la ce ar trebui să se întâmple în continuare. Partea care pierde poate face apel în termen de 14 zile, ceea ce va duce cazul în faţa unei instanţe districtuale de succesiune; judecătorul respectiv poate fie să anuleze recomandarea judecătorului anterior, declarând-o eronată, fie să o menţină. Una dintre părţi ar putea apoi face apel la Curtea Supremă din Nevada.

    Cum arată imperiul care l-a făcut pe Rupert Murdoch unul dintre cele mai grele nume din media globală?

    Rupert Murdoch s-a născut în Australia şi a crescut pe lângă un tată care era patron de ziar, ceea ce i-a influenţat direct alegerile şi direcţia în viaţă şi business. În timp, Murdoch a construit un ansamblu masiv de instituţii media, reţele de televiziune şi studiouri de divertisment în Australia, SUA şi Marea Britanie. El are o avere netă de 10,6 miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. Afacerile lui Murdoch au fost legendare, printre acestea numărându-se vânzarea businessului de divertisment 21st Century Fox către Walt Disney Co. pentru 71,3 miliarde de dolari în 2019.

    Ascensiunea lui Murdoch la putere nu a fost lipsită de controverse. În Regatul Unit, s-a descoperit că tabloidele lui Murdoch, inclusiv actualul News of the World, au fost implicate în interceptări telefonice ilegale ale unor celebrităţi, victime ale unor infracţiuni şi membri ai familiei regale britanice la începutul anilor 2000. Fox News s-a confruntat cu o serie de scandaluri de hărţuire sexuală în anii 2010, ceea ce a dus la exodul talentelor şi oamenilor de top, inclusiv al directorului Fox News, Roger Ailes. Fox a fost criticată pentru creşterea diviziunii politice în SUA şi a fost de acord să plătească o despăgubire de 787,5 milioane de dolari pentru defăimare către Dominion Voting Systems, după ce în urma procesului s-a demonstrat că Fox News a raportat în mod fals că maşinile de numărat voturi ale Dominion Voting Systems au fost manipulate pentru a întoarce alegerile din 2020 în favoarea preşedintelui Joe Biden.

  • Lupta pentru imperiul media de zeci de miliarde de dolari pe care îl lasă Rupert Murdoch moştenire a ajuns aproape un scenariu de film. Moştenitorii fac orice pentru a pune mâna pe putere, iar războiul din tribunal şi dramele abia au început

     

    Rupert Murdoch, în vârstă de 93 de ani, este cunoscut pentru două lucruri: personalitatea ieşită din comun şi faptul că a fondat unul dintre cele mai mari imperii de media – din care fac parte Fox News şi tabloidul britanic The Sun – cu care a ridicat şi a coborât pe scena politică politicieni importanţi din rândul aripei americane a conservatorilor. Influenţa sa şi luptele de putere din interiorul familiei sale a fascinat şi fascinează în continuare, mai ales după lansarea popularului serial HBO, Succession, care a fost parţial inspirat de familia Murdoch. În viaţa reală, un nou război stă să înceapă în sânul familiei Murdoch, după ce Rupert şi-a anunţat retragerea în urmă cu un an, scrie Bloomberg.

    Imediat după ce şi-a anunţat retragerea au început să apară întrebri cu privire la cine va prelua masivul imperiu de media al lui Murdoch. Mogulul australian are şase copii proveniţi din trei căsătorii. Cel mai mare copil al său, Prudence, provine din prima sa căsătorie, în timp ce Lachlan, Elisabeth şi James provin din cea de-a doua. Murdoch are, de asemenea, două fiice, Grace şi Chloe, care provin din cea de-a treia căsătorie a sa cu afacerista Wendi Deng.

    Murdoch deţine aproximativ 40% acţiunile cu drept de vot la Fox Corp. Şi News Corp. Când s-a retras din consiliile de administraţie ale acestora în urmă cu un an, fiul său cel mare, Lachlan – CEO al Fox şi preşedinte al News Corp. – a devenit aparent câştigătorul unei bătălii între fraţi cu privire la cine va prelua afacerile tatălui lor, ceea ce a dat startul luptei în tribunale pentru avere.

    Un trust de familie a decretat că acţiunile vor fi împărţite în mod egal între cei patru copii mai mari după moartea lui Murdoch, fiecare copil primind un loc în consiliul de administraţie, o condiţie acceptată de Murdoch şi de cea de-a doua soţie a sa ca parte a divorţului lor. Toţi cei şase copii ai săi urmează să primească aceeaşi cotă de participare din partea trustului.

    Cu toate acestea, Rupert Murdoch încearcă să modifice înţelegerea pentru a extinde dreptul de vot al lui Lachlan şi pentru a-i oferi controlul exclusiv asupra societăţilor. Fraţii şi surorile mai mari ai lui Lachlan – Prudence, Elisabeth şi James – au contestat modificările la o instanţă de succesiune din Nevada, care se ocupă de procedurile legale privind transferul proprietăţii după decesul unei persoane, pentru a păstra trustul la fel. Rezultatul ar putea determina viitorul imperiului familiei.

    Cum s-a desfăşurat până acum lupta pentru putere?

    În iunie, agentul de succesiuni din Nevada a decis că Murdoch poate face aceste schimbări atâta timp cât o face cu bună credinţă şi în interesul moştenitorilor săi. Murdoch a susţinut că această mişcare va fi în beneficiul copiilor săi, deoarece îi va împiedica pe fraţii lui Lachlan să facă Fox News mai moderată din punct de vedere politic şi să afecteze influenţa sa ca post de ştiri conservator. Prudence, Elisabeth şi James s-au opus şi au susţinut că modificările ar încălca condiţiile iniţiale ale  înţelegerii, afirmând că tatăl lor încearcă să îi priveze pe nedrept de moştenire.

    Deşi Nevada a fost un teren favorit pentru gestionarea companiilor de familie din cauza lipsei impozitelor pe venit şi pe moştenire, ca să nu mai vorbim de protecţia substanţială a vieţii private, acest lucru nu înseamnă că acest caz nu va afecta imaginea familiei Murdoch sau funcţionarea sa internă. Orice scurgeri de informaţii privind procedurile judiciare sau documentele vor genera fără îndoială şi mai multă intrigă în jurul familiei.

    Pentru ce se bat moştenitorii?

    Fiind cea mai vizionată reţea de ştiri prin cablu din SUA, Fox News este una dintre bijuteriile coroanei din imperiul lui Murdoch. Într-un peisaj media dur, marcat de concedieri, Fox News n-a încercat prea tare să concureze cu platformele de streaming rivale. În schimb, s-a concentrat pe ştiri şi sport, evenimente live care i-au permis să se descurce mai bine decât companii precum Paramount Global şi Warner Bros sau Discovery Inc. Participaţiile News Corp., în cadrul publicaţiei Wall Street Journal şi REA, o afacere imobiliară online în Australia, au reuşit, de asemenea, să prospere pe fondul migraţiei către publicitatea digitală.

    Cum s-ar putea termina războiul pentru imperiul lui Rupert Murdoch?

    Dacă instanţa care gestionează succesiunea îi permite lui Murdoch să îi predea controlul lui Lachlan, Fox News va continua probabil să fie cel mai puternic canal de ştiri conservator din SUA. Dacă cei trei fraţi ai lui Lachlan ar câştiga procesul şi ar obţine un control mai mare, rolul lui Lachlan s-ar schimba probabil după moartea tatălui lor. Copiii ar putea duce reţeaua pe un teritoriu nou, mai moderat, şi ar putea schimba radical peisajul media de ştiri – sau chiar ar putea încerca să vândă afacerile familiei.

    După audierea argumentelor, instanţa de succesiune va emite o recomandare – în esenţă, opinia judecătorului cu privire la ce ar trebui să se întâmple în continuare. Partea care pierde poate face apel în termen de 14 zile, ceea ce va duce cazul în faţa unei instanţe districtuale de succesiune; judecătorul respectiv poate fie să anuleze recomandarea judecătorului anterior, declarând-o eronată, fie să o menţină. Una dintre părţi ar putea apoi face apel la Curtea Supremă din Nevada.

    Cum arată imperiul care l-a făcut pe Rupert Murdoch unul dintre cele mai grele nume din media globală?

    Rupert Murdoch s-a născut în Australia şi a crescut pe lângă un tată care era patron de ziar, ceea ce i-a influenţat direct alegerile şi direcţia în viaţă şi business. În timp, Murdoch a construit un ansamblu masiv de instituţii media, reţele de televiziune şi studiouri de divertisment în Australia, SUA şi Marea Britanie. El are o avere netă de 10,6 miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. Afacerile lui Murdoch au fost legendare, printre acestea numărându-se vânzarea businessului de divertisment 21st Century Fox către Walt Disney Co. pentru 71,3 miliarde de dolari în 2019.

    Ascensiunea lui Murdoch la putere nu a fost lipsită de controverse. În Regatul Unit, s-a descoperit că tabloidele lui Murdoch, inclusiv actualul News of the World, au fost implicate în interceptări telefonice ilegale ale unor celebrităţi, victime ale unor infracţiuni şi membri ai familiei regale britanice la începutul anilor 2000. Fox News s-a confruntat cu o serie de scandaluri de hărţuire sexuală în anii 2010, ceea ce a dus la exodul talentelor şi oamenilor de top, inclusiv al directorului Fox News, Roger Ailes. Fox a fost criticată pentru creşterea diviziunii politice în SUA şi a fost de acord să plătească o despăgubire de 787,5 milioane de dolari pentru defăimare către Dominion Voting Systems, după ce în urma procesului s-a demonstrat că Fox News a raportat în mod fals că maşinile de numărat voturi ale Dominion Voting Systems au fost manipulate pentru a întoarce alegerile din 2020 în favoarea preşedintelui Joe Biden.

  • Mai este pusul banilor la saltea o variantă bună de a economisi în 2024? „A pune banii la saltea nu e o soluţie pentru că avem inflaţie. Dacă îi pui la saltea, nu câştigi nici măcar cât ai câştiga dacă i-ai ţine în bancă”

    Una dintre întrebările cele mai importante pe care le au tinerii atunci când vine vorba despre economisire este unde să îşi pună banii strânşi, astfel încât aceştia să fie siguri şi să nu îşi piardă din valoare. 

    Cu toţii ştim vechiul obicei din trecut de a pune banii sub salteaua patului, însă mai este astăzi o variantă potrivită, dat fiind contextul inflaţionist şi numeroasele variante de a ne crea economii? Elena, o tânără în vârstă de 23 de ani, se întreabă care care sunt cele mai bune moduri de a economisi bani, altele decât cele clasice, cum ar fi a-ţi pune banii la saltea sau a-i strânge într-un cont la bancă.

    „A pune banii la saltea nu e o soluţie pentru că de multe ori vorbim de inflaţie. Acum, inflaţia este la 5,4%. Mai bine îi depui la bancă, avem dobânzi acum între 4% şi 6,5% şi avem câştig. Dacă îi pui la saltea, nu câştigi nici măcar cât ai câştiga dacă i-ai ţine în bancă. Dacă vrem să investim, puteam să ne orientăm spre alte zone, dar e foarte important să avem resurse în depozite la termen. Dacă avem nevoi imediate, îi punem în contul curent. Diferenţa dintre contul de economi şi depozitul la termen este următoarea: la depozitul la termen trebuie să ţinem suma blocată pentru cât timp este constituit depozitul. Dacă retragem banii înainte de termen pierdem dobânda. În schimb, avantajul este că la depozitul la termen avem o dobândă mai bună decât la contul de economii, unde avem flexibilitatea de a depune şi a scoate banii oricând, dar avem un randament mai mic. Nu sunt de acord cu ţinerea banilor în contul curent pentru că acolo nu produc”, a explicat Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, în timpul emisiunii Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT.

    Tema centrală a celei mai recente ediţii a emisiunii Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT, a fost cea a economisirii.

    Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi  Laur Neagu, fondator al Academiei Te fac programator, au explicat, pe înţelesul tuturor, ce înseamnă să economiseşti, cum îţi creezi un obicei şi de ce e bine să ai bani puşi deoparte.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

     

     

  • Eşti la primul tău job şi te întrebi cum îţi deschizi un cont de pensii şi cine îl administrează? Iată răspunsul!

    Dacă eşti un tânăr care a intrat recent în piaţa muncii şi ţi-ai pus deja întrebarea „cum fac să pun bani în contul meu de pensii pentru mai târziu”, eşti în locul potrivit.

    Gerke Witteveen, directorul general al NN Pensii, a explicat în timpul emisiunii Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT, cum funcţionează un fond de pensii, când şi cum îl deschizi şi cine îl administrează.

    „La primul job, dacă nu îţi alegi în primele patru luni un administrator pentru fondul de pensii, vei fi repartizat aleatoriu la unul din cei şapte administratori existenţi în România. Dacă ai deja un job şi îţi schimbi locul de muncă, angajatorul nou va transfera banii pentru pensie în acelaşi cont pe care deja îl ai. Dacă job-ul nou este în străinătate, banii pentru pensie se acumulează în alt cont în funcţie de ţara în care lucrezi şi sistemul de pensii de acolo. La vârsta de pensionare, toţi banii strânşi în fondul de pensii Pilon 2 îţi revin ţie şi îi poţi primi fie integral, fie eşalonat. Totodată, poţi primi banii din fondul tău de pensii mai devreme de vârsta legală de pensionare, în cazul în care eşti în invaliditate şi nu mai poţi lucra”, a detaliat directorul general al NN Pensii.

    Pensia publică se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii. Cei care lucrează astăzi susţin, prin contribuţiile sociale din salarii, pensia actualilor pensionari. Asta înseamnă că, atunci când vor ieşi la rândul lor la pensie, pensia lor publică va depinde de cei care vor lucra atunci. Pilonul I este gestionat de stat, banii din contribuţiile sociale ale angajaţilor fiind redistribuiţi către pensionari.

    La Pilonul I, oamenii au garanţia că vor primi o sumă de bani pentru tot restul vieţii din momentul în care îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de pensie publică. Valoarea e influenţată de mai mulţi factori – cât timp contribuie, cât au contribuit, dar şi contextul socio-demografic la acel moment, inflaţia sau schimbări legislative.

    Pe lângă pensia publică de stat (Pilonul 1), despre care studiile arată că este insuficientă pentru o bătrâneţe liniştită, un român îşi poate suplimenta economiile pentru bătrâneţe prin pensia privată obligatorie Pilon 2 şi/sau pensia facultativă Pilon 3. La Pilonul 2 este înscris automat când se angajează, astfel că va contribui cu 4,75% din venitul brut lunar, în timp ce la Pilonul 3 poate alege câţi bani să investească. Cele două tipuri de pensii private sunt administrate privat.

    Toate aceste aspecte, dar şi altele, au fost explicate pe înţelesul tuturor de către Gerke Witteveen în cea mai recentă ediţie a emisiunii Ce faci cu banii tăi?

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

     

  • Când miliardarii nu se uită la bani: Ţara în care piaţa imobiliară a decolat după ce super-bogaţii au început să cumpere locuinţe ultra-luxoase pe bandă rulantă

    Piaţa imobiliară de lux din SUA a început să prindă avânt şi se pregăteşte să bată toate recordurile pe măsură ce tot mai mulţi miliardari au început să cumpere pe bandă rulantă proprietăţi high-end, scrie Bloomberg.

    Un duplex situat deasupra Central Park din New York care s-a vândut în iunie pentru 115 mil. dolari a dat startul freneziei pe piaţa imobiliară, după aproape doi ani de secetă.

    Vânzările de locuinţe de lux care depăşesc pragul de 100 mil. dolari sunt pe cale să stabilească un nou record pe piaţa imobiliară.

    Miliardarii din întreaga lume, care s-au bucurat de o creştere averilor, şi-au regăsit apetitul pentru locuinţele high end. În acest context, ritmul vânzărilor stârneşte optimism în rândul agenţilor care acum trebuie să găsească clienţi pentru alte proprietăţi de top din SUA.

    La nivel naţional, până la sfârşitul lunii iulie, au avut loc şase tranzacţii de peste 100 de milioane de dolari în acest an. Acestea s-au întins din sudul Californiei, – unde o proprietate la malul mării s-a vândut pentru 210 mil. dolari – până în Colorado.

    Tranzacţiile cu proprietăţi ultra-luxoase nu dau semne că îşi vor pierde din avânt prea curând.

    În Malibu, un agent imobiliar se pregăteşte să scoată la vânzare un conac în cadrul unei listări private pentru 300 de milioane de dolari americani, ceea ce ar stabili un record pentru cea mai scumpă vânzare de locuinţe din SUA.

    „Am avut mai mulţi miliardari care m-au sunat până acum anul acesta pentru proprietăţi de lux de decât am avut în tot anul trecut. Când îşi doresc ceva ei sunt gata să pună banii pe masa oricând pentru a obţine ce vor”, a declarat Aaron Kirman, director executiv al Christie’s International Real Estate Southern California. „

    Deşi plaja potenţialilor cumpărători este limitată, miliardarii de top şi-au văzut averea crescând în ultimii ani. La începutul lunii ianuarie, averea netă medie a celor mai bogaţi 500 de oameni din lume era de 9,3 mld. dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. În august, aceasta era de aproape 9,9 mld. ceea ce înseamnă că achiziţionarea unei locuinţe în valoare de 100 de milioane ar reprezenta doar aproximativ 1 % din averea lor.

     

     

  • Când miliardarii nu se uită la bani: Ţara în care piaţa imobiliară a decolat după ce super-bogaţii au început să cumpere locuinţe ultra-luxoase pe bandă rulantă

    Piaţa imobiliară de lux din SUA a început să prindă avânt şi se pregăteşte să bată toate recordurile pe măsură ce tot mai mulţi miliardari au început să cumpere pe bandă rulantă proprietăţi high-end, scrie Bloomberg.

    Un duplex situat deasupra Central Park din New York care s-a vândut în iunie pentru 115 mil. dolari a dat startul freneziei pe piaţa imobiliară, după aproape doi ani de secetă.

    Vânzările de locuinţe de lux care depăşesc pragul de 100 mil. dolari sunt pe cale să stabilească un nou record pe piaţa imobiliară.

    Miliardarii din întreaga lume, care s-au bucurat de o creştere averilor, şi-au regăsit apetitul pentru locuinţele high end. În acest context, ritmul vânzărilor stârneşte optimism în rândul agenţilor care acum trebuie să găsească clienţi pentru alte proprietăţi de top din SUA.

    La nivel naţional, până la sfârşitul lunii iulie, au avut loc şase tranzacţii de peste 100 de milioane de dolari în acest an. Acestea s-au întins din sudul Californiei, – unde o proprietate la malul mării s-a vândut pentru 210 mil. dolari – până în Colorado.

    Tranzacţiile cu proprietăţi ultra-luxoase nu dau semne că îşi vor pierde din avânt prea curând.

    În Malibu, un agent imobiliar se pregăteşte să scoată la vânzare un conac în cadrul unei listări private pentru 300 de milioane de dolari americani, ceea ce ar stabili un record pentru cea mai scumpă vânzare de locuinţe din SUA.

    „Am avut mai mulţi miliardari care m-au sunat până acum anul acesta pentru proprietăţi de lux de decât am avut în tot anul trecut. Când îşi doresc ceva ei sunt gata să pună banii pe masa oricând pentru a obţine ce vor”, a declarat Aaron Kirman, director executiv al Christie’s International Real Estate Southern California. „

    Deşi plaja potenţialilor cumpărători este limitată, miliardarii de top şi-au văzut averea crescând în ultimii ani. La începutul lunii ianuarie, averea netă medie a celor mai bogaţi 500 de oameni din lume era de 9,3 mld. dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. În august, aceasta era de aproape 9,9 mld. ceea ce înseamnă că achiziţionarea unei locuinţe în valoare de 100 de milioane ar reprezenta doar aproximativ 1 % din averea lor.

     

     

  • Ce este un SRL şi ce este un PFA? Cum alege un tânăr antreprenor aflat la început de drum între aceste două forme juridice?

    Prima dată, înainte de a începe o afacere, în mintea antreprenorului se naşte ideea, care mai departe prinde viaţă şi, astfel, se creează un brand şi un produs. În tot acest proces, antreprenorii se confruntă cu diverse provocări şi au întrebări pe care le descoperă pe măsură ce înaintează în procesul de a face din ideea lor un business.

    Cele mai populare întrebări în rândul viitorilor antreprenori, care se află la primul business, sunt ce este un SRL, ce este un PFA şi cum fac alegerea corectă între aceste două forme juridice.

    În ediţia despre antreprenoriat a emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT, Cristian Bărcan, fondatorul companiei RegNet, care ajută antreprenorii să îşi înfiinţeze firme, a explicat ce înseamnă un SRL şi un PFA şi care sunt diferenţele între aceste forme de organizare juridică a unei afaceri.

    „Cele mai des întâlnite întrebări în rândul viitorilor antreprenori sunt legate de forma juridică pe care trebuie să o aleagă, adică dacă este mai bine să funcţioneze sub formă de PFA sau de SRL. Diferenţa între SRL şi PFA se face atunci când ne raportăm la venituri. Dacă antreprenorul preconizează că va avea câştiguri mai mari de 25.000 de euro anual, atunci e recomandat să meargă spre un SRL. De la acel nivel, este mai optim să ai un SRL decât un PFA”, a detaliat, fondatorul RegNet, o companie care ajută antreprenorii aflaţi la început de drum să îşi înfiinţeze firme.

    În prezent, în cazul unui SRL, detaliază el, există trei baze de impozitare – 1%, 3% şi 16%. La PFA, taxele pe care antreprenorul trebuie să le plătească sunt pentru CASS (sănătate), CAS (pensie) şi impozitul pe venit sau pe profit de 10%. Este important de reţinut că atunci când vrei să îţi înfiinţezi un PFA într-un anumit domeniu ţi se solicită dovada experienţei sau a pregătirii în acel domeniu.

    De obicei, punctează fondatorul RegNet, trecerea de la PFA la SRL se face atunci când se depăşeşte un anumit prag de venituri, iar antreprenorul începe să se gândească la variante de optimizare, determinate de o creştere a businessului.

    Tema centrală a primei ediţii din emisiunea Ce faci cu banii tăi? a fost antreprenoriatul. Raluca Hăulică, fondatoarea brandului de încălţăminte Alura şi Cristian Bărcan, fondatorul RegNet, au fost cei care au împărtăşit, în această primă ediţie, experienţele lor antreprenoriale, au vorbit despre provocările pe care le-au întâlnit în drumul lor şi au răspuns la întrebările culese din teren pe care şi le pun antreprenorii aflaţi la început de drum.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

     

  • Eşti un antreprenor aflat la început de drum? Iată ce poţi face pentru a găsi clienţi şi pentru a îţi face loc pe piaţa pe care ai ales să activezi

    Momentul în care porneşti o afacere vine cu foarte multe întrebări, nelămuriri sau nelinişti, iar cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum sunt constant în căutare de răspunsuri şi sfaturi. Alexandru Stanciu este un tânăr antreprenor care a pornit, împreună cu un prieten, un business în zona de creare şi personalizare a site-urilor web.

    Când a pus bazele acestei afaceri, primul său gând a fost legat de cum îşi va împărţi bugetul, care era limitat la acea vreme, însă cea mai importantă întrebare care a urmat a fost următoarea: „cum fac să găsesc clienţi într-o piaţă atât de mare în care foarte mulţi alţi jucători fac ce fac şi eu”.

    În ediţia despre antreprenoriat a emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT, întrebarea lui Alexandru şi-a găsit răspunsul. Acesta a venit din partea unei antreprenoare care a fost, la un moment dat, în punctul în care se află el acum.

    „Atunci când îţi alegi o industrie, dacă este una foarte competitivă, înseamnă că există piaţă pentru asta şi e bine. Înseamnă că e mult capital, e multă activitate, sunt mulţi clienţi. Când îţi deschizi o afacere, e bine să te uiţi la cei mai mari şi să ai în cap targete foarte înalte. Studiază-i pe cei care sunt cei mai buni în domeniu, însă te poţi nişa sau poţi comunica într-un mod diferit faţă de ei. 100% există posibilitatea să faci mai bine ceva ce fac deja alţii. Chiar dacă este aceeaşi industrie şi aceeaşi activitate, ai şanse să o faci mai bine decât alţi jucători. E important să comunici, te poţi nişa atât în activitate, cât şi în comunicare şi poţi rezolva o problemă care există. Trebuie doar să o studiezi şi să vorbeşti cu clienţii existenţi ai celor mai mari competitori”, a răspuns Raluca Hăulică, fondatoarea brandului de încălţăminte Alura.

    Tema centrală a primei ediţii din emisiunea Ce faci cu banii tăi? a fost antreprenoriatul. Raluca Hăulică, fondatoarea brandului de încălţăminte Alura şi Cristian Bărcan, fondator Regnet, o companie care susţine antreprenorii să îşi facă firme, au fost cei care au împărtăşit, în această primă ediţie, experienţele lor antreprenoriale, au vorbit despre provocările pe care le-au întâlnit în drumul lor şi au răspuns la întrebările culese din teren pe care şi le pun antreprenorii aflaţi la început de drum.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.