Tag: impunere

  • Cum a ajuns Uber vârf de lance în lupta start-up-urilor cu limitările impuse de autorităţi

    Pe Garrett Camp şi Travis Kalanick i-a ajutat să vină la festivitatea de inaugurare a preşedintelui Barack Obama un prieten din comisia inaugurală, investitorul Chris Sacca. Kalanick, originar din Los Angeles, îşi vânduse recent firma de file-sharing companiei de infrastructură de internet Akamai, aşa că avea ceva bani. A făcut o donaţie 25.000 de dolari comisiei inaugurale şi a împărţit cheltuielile cu Camp. Aveau amândoi în jur de 30 de ani şi, în pofida dezastrului din economia mondială erau plini de optimism cu privire la efectele revoluţionare ale tehnologiei. Niciunul nu era prea încântat de politică, dar nu au vrut să rateze un moment istoric sau o petrecere importantă.

    Au venit la Washington complet nepregătiţi. În noaptea de dinaintea inaugurării s-au trezit blocaţi în mulţime în afara Newseum, încercând să intre la o petrecere găzduită de Huffington Post. Era înnorat şi bătea vântul, şi doar unul dintre ei avea o căciulă călduroasă, de lână. Ajunseseră să o poarte cu schimbul, câte 10 minute fiecare, în timp ce trimiteau frenetic mesaje gazdei prin care-i cereau să intervină pentru a fi lăsaţi înăuntru.

    În ziua cea mare, Camp şi Kalanick s-au trezit târziu. Kalanick închiriase o vilă aproape de Logan Circle pe site-ul de inchirieri pentru vacanţă VRBO, dar erau la câteva mile distanţă de locul în care ar fi trebuit să ajungă; niciun taxi nu era disponibil. În cele din urmă, au alergat în jos pe bulevard până în oraş. Când au ajuns la locurile lor, cocoţaţi, alături de Sacca şi de prietenii săi de mare calibru din Silicon Valley, deasupra platformei inaugurale, transpiraţia de pe ei s-a răcit, dându‑le o senzaţie de disconfort. „Până la sfârşitul zilei am intrat cu siguranţă într-un fel de stare de pre-hipotermie”, povesteşte Kalanick. „Toată lumea întreba: «Este ceva în neregulă cu tine?»”. La acea vreme, Camp încerca să-l impresioneze pe Kalanick cu o idee de afaceri pe care o dezvolta, care ar permite oricui are un smartphone să cheme printr-o simplă apăsare de de buton o maşină elegantă cu şofer. Kalanick era interesat, dar nu deosebit de entuziasmat, admiţând că este o idee bună, doar că nu una măreaţă. El avea propriile idei de start-up, printre care una pe care a numit-o Pad Pass, o reţea de apartamente de lux, mobilate.

    Cu toate acestea, acolo, la Washington, era clar că era nevoie de un serviciu în genul ideii lui Camp. O maşină care ar putea fi chemată, urmărită şi evaluată prin intermediul unui smartphone ar fi o mană cerească pentru deplasarea prin oraşele mari, mai ales în timpul evenimentelor importante cum sunt inaugurările.

    „Vezi?” i-a zis Kalanick lui Camp în timp ce mulţimea scanda „O-bam-a! O-bam-a!”, iar lumea aştepta ca Prima Familie a ţării să intre pe scenă. „Chiar avem nevoie de asta.” Camp găsise deja şi un nume pentru serviciul său de închirieri de maşini: Uber.

    Aşa era în urmă cu opt ani. De atunci multe s-au schimbat – de pildă preşedintele şi întreprinzătorii. Acum Uber se numără printre cele mai mari servicii de transport cu maşina de lume, dar nu are ca angajaţi şoferi auto profesionişti şi nici nu deţine autovehicule (cu excepţia unei mici flote experimentale de automobile care se conduc singure). Uber este evaluată la 69 miliarde dolari, mai mult decât oricare alt start-up de tehnologie privat. Kalanick şi Camp au averi nete estimate la aproximativ 6 miliarde dolari fiecare. Nu le-a fost uşor să ajungă aici, iar în drumul lor spre succes au stârnit nenumărate controverse; în unele cazuri au creat probleme atât de mari încât guverne din state puternice s-au văzut nevoite să croiască legi care să le interzică afacerea.

    Totul a început cu un tweet. Pe 11 ianuarie 2012, la aproape trei ani după ce Camp şi Kalanick au discutat, în timp ce îngheţau la inaugurarea lui Obama, despre ideea unei aplicaţii pentru smartphone sau tabletă care să pemită comandarea unei limuzine cu şofer, un mesaj al unei organizaţii care protejează drepturile călătorilor îi anunţa pe cei doi că vin necazuri. „Preşedinte Linton: @uber DC funcţionează ilegal.” Linton era reprezentantul taximetriştilor din capitala Americii. La acea vreme, Uber funcţiona în doar şase oraşe din Statele Unite şi se mişca cu prudenţă. Cu toate că Kalanick şi colegii săi ajunseseră să nu aibă încredere în reglementările privind activităţile de taximetrie, considerându-le doar modalităţi de a proteja firmele de profil şi serviciile slabe ale acestora de concurenţă nouă, ei examinau legile locale cu atenţie şi erau flexibili atunci când era necesar. Uber era mai degrabă un supus legii şi nu un răzvrătit. Dar aceasta avea să se schimbe. Mesajul de pe Tweeter fusese trimis din interiorul mohorâtului şi prăfuitului sediu al D.C. Taxicab Commission din Anacostia.

    Şoferii de taxi din oraş au aglomerat o audiere care în mod normal ar fi fost plictisitoare pentru a-şi face vocea auzită. Şoferii de la Uber, spuneau ei, îşi desfăşurau ilegal activitatea în ultimele două luni. Ron Linton, numit cu numai şase luni în urmă de primarul Vincent Gray la conducerea comisiei pentru taxiuri, tindea să-i credă pe taximetrişti. Linton, care avea în jur de 80 de ani, era un bun planificator şi de mult timp ofiţer în rezervă în departamentul de poliţie al oraşului. El însuşi s-a transformat într-un agent al schimbării şi era hotărât să modernizeze taxiurile demodate ale capitalei, care nu ajungeau niciodată în cartierele mici şi nici nu acceptau carduri de credit. Pe atunci, taxiurile nici măcar nu aveau semne luminoase specifice sau o culoare uniformă care să le distingă de alte maşini. Linton era hotărât să transforme industria din interior păstrând în acelaşi timp locurile de muncă ale celor 8.500 de şoferi licenţiaţi din regiune. Uber „funcţionează ilegal şi intenţionăm să luăm măsuri împotriva lor”, i-a asigurat Linton pe şoferii nervoşi de la şedinţă. Promisiunea a fost postată pe Twitter de D.C. Taxi Watch.

  • De la pescar la miliardar. Cum a transformat o sancţiune impusă ţării sale într-o avere de 1 miliard de dolari

    O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).

    “Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.

    Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.

    În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.

    Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.

    Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.

    Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.

    Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut. 

  • De la pescar la miliardar. Cum a transformat o sancţiune impusă ţării sale într-o avere de 1 miliard de dolari

    O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).

    “Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.

    Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.

    În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.

    Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.

    Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.

    Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.

    Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut. 

  • Trump, dispus să ridice sancţiunile impuse Rusiei în schimbul unui acord nuclear cu Moscova

    Preşedintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că va propune ridicarea regimului de sancţiuni impus Rusiei ca urmarea a anexării regiunii Crimeea în schimbul unui acord de reducere a arsenalului nuclear cu Moscova, potrivit unui interviu acordat cotidianului The Times.

    “Au introdus sancţiuni împotriva Rusiei – să vedem dacă putem obţine nişte acorduri bune cu Rusia”, a declarat Trump în cursul interviului acordat duminică pentru The Times, relatează Reuters.

    “În primul rând, cred că armele nucleare ar trebui să fie mult mai puţine, reduse substanţial. Însă Rusia suferă foarte mult din cauza sancţiunilor, dar cred că se poate întâmpla ceva de pe urma căruia să beneficieze foarte mulţi oameni”, a adăugat liderul american.

    Astfel, Trump semnalează posibilitatea primului pas important în domeniul controlului armelor nucleare după ce preşedintele Barack Obama a semnat noul tratat START cu Rusia, în anul 2010.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump, dispus să ridice sancţiunile impuse Rusiei în schimbul unui acord nuclear cu Moscova

    Preşedintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că va propune ridicarea regimului de sancţiuni impus Rusiei ca urmarea a anexării regiunii Crimeea în schimbul unui acord de reducere a arsenalului nuclear cu Moscova, potrivit unui interviu acordat cotidianului The Times.

    “Au introdus sancţiuni împotriva Rusiei – să vedem dacă putem obţine nişte acorduri bune cu Rusia”, a declarat Trump în cursul interviului acordat duminică pentru The Times, relatează Reuters.

    “În primul rând, cred că armele nucleare ar trebui să fie mult mai puţine, reduse substanţial. Însă Rusia suferă foarte mult din cauza sancţiunilor, dar cred că se poate întâmpla ceva de pe urma căruia să beneficieze foarte mulţi oameni”, a adăugat liderul american.

    Astfel, Trump semnalează posibilitatea primului pas important în domeniul controlului armelor nucleare după ce preşedintele Barack Obama a semnat noul tratat START cu Rusia, în anul 2010.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul în care materialele plastice de unică folosinţă sunt protejate prin lege

    Pe măsură ce comunităţile de pe întregul teritoriu al SUA explorează noi modalităţi de a reduce folosirea plasticului de unică folosinţă, inclusiv interzicerea tuturor pungilor de plastic pentru cumpărături, Michigan a făcut primul pas pentru a se asigura că poluarea cu plastic va continua, conmform Huffington Post.

    În această săptămână, în lipsa guvernatorului Rick Snyder, locotenentul guvernator Brian Calley a introdus o modificare legislativă conform căreia autorităţile locale nu au voie să interzică vânzarea pungilor de plastic şi a altor recipiente de acest tip din retail şi industria alimentară. Introdusă de senatorul Jim Stamas, un republican, măsura anticipează posibile ordonanţe locale „care ar reglementa utilizarea sau vânzarea, ori impunerea oricărei taxe sau impozit pe anumite recipiente”, cu precădere cele făcute din materiale plastice. Aşadar, aceasta „ucide” în mod eficient o măsură adoptată în Washtenaw County, în sud-estul Michigan, prin care s-ar fi impus o taxă de 10 cenţi atât pe pungile de plastic, cât şi pe hârtia alimentară,  începând cu luna aprilie 2017. 

    Legea recent semnată a fost sărbătorită de Asociaţia Restaurantelor din Michigan, care reprezintă aproximativ 4.500 unităţi de servicii alimentare. Într-o declaraţie emisă miercuri, asociaţia şi-a asumat această ”victorie cheie” afirmând  că legea ”va proteja mai bine comunitatea de afaceri printr-o abordare amplă de reglementări”. „Fiind al doilea cel mai mare angajator privat din Michigan, industria restaurantelor joacă un rol major în viitorul economic al statului Michigan”, a declarat Justin Winslow, preşedinte şi CEO al asociaţiei. „Reglementările locale pun în pericol acel viitor, motiv pentru care s-au pus bazele reformei încorporate în legea 853”, a mai declarat acesta.

    Mişcarea aceasta vine pe fondul creşterii gradului de conştientizare cu privire la dependenţa noastră de plastic, care afectează din ce în ce mai mult mediul înconjurător. Luna aceasta, cercetatorii de la Rochester Institute of Technology au descoperit că 10.000 de tone de plastic se aruncă anual în Marile Lacuri din SUA, echivalentul a 100 de bazine olimpice pline de sticle din plastic, potrivit studiului.  Dacă lucrurile continuă pe calea actuală, până în 2050 oceanele lumii vor conţine mai mult plastic decât peşte, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial şi Fundaţiei Ellen MacArthur.

  • 50 de plângeri au fost depuse împotriva medicului Gheorghe Burnei, 15 persoane audiate – surse

    Procurorii au ridicat documente în cazul a aproximativ 50 de plângeri depuse împotriva medicului Gheorghe Burnei, 15 persoane fiind audiate până acum în acest caz, au declarat surse judiciare pentru agenţia de presă MEDIAFAX.

    Surse judiciare au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că aproximativ 50 de plângeri au fost depuse până la momentul transmiterii ştirii la parchet, procurorii ridicând documente în cazul acestor sesizări.

    15 persoane au fost audiate în acest caz, au mai precizat sursele citate.

    Pe de altă parte, preşedintele Colegiului Medicilor a declarat, pentru MEDIAFAX, că ancheta disciplinară va fi pe atât de rapidă pe cât o impune opinia publică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicuşor Dan, preşedintele USR: Propunerea USR pentru premier este Dacian Cioloş

    Propunerea USR pentru premier este Dacian Cioloş, pentru că deja are experienţa unui an de guvernare. Nicuşor Dan, preşedintele USR, susţine că nu va dori să impună vreun ministru sau să se lupte pentru vreun minister. El îl susţine pe actualul premier, Dacian Cioloş, şi vrea să lase la latitudinea acestuia formarea guvernului.

    ”Unul dintre lucrurile pe care le dorim este eliminarea suprapunerilor dintre ministerele şi departamentele care au aceleaşi competenţe. Ar fi foarte util ca banii să fie puşi împreună cu fondurile europene şi să fie un singur mecanism de alocare, a delcarat Nicuşor Dan, preşedintele USR, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Nicuşor Dan a apărat acerb ceea ce a făcut guvernul Cioloş în perioada de mandat. El a infirmat ipoteza unei alianţe cu PNL. Preşedintele USR susţine că nu va impune niciun om la guvernare şi nu va cere niciun minister, ci va lăsa la latitudinea premierului să aleagă persoanele cele mai potrivite pentru funcţiile din ministere.

    ”Nu vom face o alianţă cu PNL-ul, nici înainte, nici după alegeri. O să lăsăm la latidunea primului ministru să aleagă persoanele cele mai potrivite. O să negociem cu premierul exclusiv programul de guvernare. Logica de partid spune că noi vrem să ne punem oamenii la guvernare”, a spus el.

    ”Din păcate, România este în criză, iar oamenii competenţi nu se înscriu în partide. În situaţia în care cea mai competentă persoană pe domeniul educaţiei este domnul Mircea Dumitru, ar fi absurd să îi cerem să se înscrie într-un partid pentru a fi ministru. Noi, în ipoteza în care vom susţine guvernul Cioloş, nu vrem să cerem să se numească oameni în guvern. Dacă premierul va dori ca cea mai bună persoană pentru un domeniu este de la USR, atunci cu siguranţă o vom susţine”, a adăugat Nicuşor Dan. 

  • Ţara din Europa unde nu există limită de viteză. Singura interdicţie: nu poţi intra dacă maşina ta nu goneşte cu peste 110 km/h

    Există doar două locuri în lume în care nu este impusă limită de viteză pe hartă. În timp ce guvernul  promovează experimentul ca un succes, experţii avertizează că drumurile nu sunt echipate pentru pasionaţii de viteză.

    Pentru moment, această problemă despre inexistenţa limitelor de viteză este în dezbatere. În timpul alegerilor din 2013, preşedintele Partidului Social Democrat a propus impunerea limitelor de viteză. Nimeni nu a susţinut sugestia, nici măcar colegii din interiorul propriului partid.

     

  • Mega-amenda Deutsche Bank, o răzbunare a Americii pentru cazul Apple?

    Având în vedere faptul că decizia autori­tăţilor americane de a impune Deutsche Bank o amendă de 14 miliarde de dolari pentru a pune capăt unei anchete privitoare la vânzările acesteia de credite ipotecare în perioada de dinaintea crizei financiare a survenit la numai câteva zile după ce UE a stârnit reacţii dure din partea politicienilor americani impunând companiei Apple plata unor taxe de 13 mi­liarde de euro în Irlanda, în cercurile financiare există suspiciuni că Deutsche ar putea fi victima unei răzbunări a SUA pe Europa, potrivit Financial Times.

    Ministerul german de finanţe a refuzat să comenteze în mod direct cu privire la situaţia Deutsche, spunând că negocierile se poartă între cele două părţi. Însă, remarcând faptul că autorităţile americane negociază cu mai multe bănci, oficialii ministerului au declarat: „Gu­vernul german presupune că se va ajunge la un rezultat corect pe baza unui tratament egal“.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro