PSD nu a făcut alte precizări pe această temă. Impozitul pe cifra de afaceri va fi o revoluţie în fiscalitatea românească pentru că va lovi companiile cu venituri mari, dar care raportează impozit mic.
Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro.
Programul de guvernare poate fi descărcat aici
PSD nu a făcut alte precizări pe această temă. Impozitul pe cifra de afaceri va fi o revoluţie în fiscalitatea românească pentru că va lovi companiile cu venituri mari, dar care raportează impozit mic.
Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro.
Programul de guvernare poate fi descărcat aici
Pentru a beneficia de aceste facilitate fiscale, aceştia trebuie să deţină o diplomă după finalizarea studiilor universitare de lungă durată sau o diploma acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, să ocupe un post dintr-un compartiment specializat de informatică, iar activitatea fiecărui programator scutit de impozitul pe venit să fi generat venituri de cel puţin 10.000 de euro pe an.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru a beneficia de aceste facilitate fiscale, aceştia trebuie să deţină o diplomă după finalizarea studiilor universitare de lungă durată sau o diploma acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, să ocupe un post dintr-un compartiment specializat de informatică, iar activitatea fiecărui programator scutit de impozitul pe venit să fi generat venituri de cel puţin 10.000 de euro pe an.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Firme cu afaceri de miliarde de euro aşteaptă clarificări de la Ministerul Finanţelor şi de la Ministerul Cercetării privind modificarea legislaţiei fiscale de încurajare a activităţii de cercetare-dezvoltare: deducerea suplimentară de 50% la calculul profitului impozabil, scutirea de impozit pe profit pentru 10 ani pentru companiile care desfăşoară exclusiv activitate de cercetare-dezvoltare şi scutirea de impozit pentru venitul salarial obţinut de angajaţii implicaţi în activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare.
Oficialii din ministere admit că există probleme în accesarea acestor facilităţi şi că încearcă să dea norme de aplicare a legii cât mai clare, doar că încă mai există niste constrângeri din cauza legislaţiei impuse de UE în privinţa ajutoarelor de stat.
„La măsura privind scutirea impozitului pe profit, lucrurile au devenit complicate în momentul în care a trebuit să definim ce înseamnă exact cercetare, dezvoltare şi inovare, ce activităţi intră aici şi, mai nou, există constrângeri ale UE legate de ajutorul de stat. Astfel, am întârziat puţin cu realizarea normelor din cauza acestei prevederi legislative, însă sperăm ca până la finalul trimestrului trei al anului să avem această schemă de ajutor de stat, să avem un cadru legislativ cât mai bine definit, ca să nu existe probleme atunci când vin inspectorii fiscali în control şi să se reconsidere, de exemplu, unele activitităţi”, a spus Ionuţ Mişa, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.
“Este o analiză pe care domnul ministru al Finanţelor, dar şi alţii, trebuie să o prezinte. În niciun caz să se renunţe. Urmare a acestei analize vom alege forte bine momentul, să ştim foarte bine plusurile, minusurile, ce avem de făcut din momentul în care implementăm acest nou sistem”, a declarat marţi Sorin Grindeanu, la sfârşitul discuţiilor avute cu ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan.
La întrebarea adresată de Mediafax, referitoare la studiul de impact al impozitului pe gospodărie, ministrul Finanţelor a precizat că: “Se lucrează în continuare pe studiul de impact privind impozitul pe gospodărie. Până la jumătatea lui iunie vom prezenta un proiect nu numai cu impozitul pe gospodărie, ci un proiect de modificare Codului Fiscal în întregul său. Sigur că o componentă importantă se referă la acest impozit pe venit care se gestionează prin globalizare şi prin declarare pe gospodărie. Discuţiile avute au relevat faptul că sistemul poate fi îmbunătăţit faţă de varianta pe care am plecat iniţial. Pe de altă parte, avem constrângeri în ceea ce priveşte sistemul informatic al ANAF de a implementa imediat acest sistem. De aceea se întrevede un orizont de implementare de doi-trei ani, în funcţie de evoluţiile care vor fi mai ales legat de resursa informatică în administrare. Ceea ce am câştigat este faptul că am ajuns la concluzia că ceea ce ar fi trebuit să facă acei consultanţi fiscali se poate rezolva folosind resursele informatice care astăzi se regăsesc la diverse insituţii ale statului”.
În ceea ce priveşte modalitatea de plată a impozitului pe gospodărie, Viorel Ştefan a arătat că: “Vom pune la dispoziţie un mecanism online de plată a impozitelor şi taxelor. Ne punem problema dacă toţi cetăţenii vor avea abilitatea de a plăti online impozitele fiindcă vorbim şi despre mediul rural”.
În primul trimestru al anului, piaţa bunurilor de larg consum a crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ritmul de creştere pare să încetinească, odată cu ultimul trimestru din 2016. Inflaţia se instalează (+1,5% pentru produsele alimentare), în timp ce populaţia continuă să prefere produsele mai scumpe (uptrade). Volumele însă au scăzut, pentru prima oară din 2015, cu 2,5%.
Dintre categoriile mari de bunuri de larg consum, produsele alimentare proaspete rămân constante în valoare. La fel, şi produsele de îngrijire personală. Cele care înregistrează creşteri sunt produsele alimentare ambalate (+3%), urmate de băuturi cu 2%. Campioane sunt produsele pentru îngrijirea locuinţei, care au crescut cu 7% în valoare, semn că românii acordă mai mare atenţie confortului de acasă.
Specialităţile de brânză, deserturile din lapte, batoanele de cereale, fructele uscate, cidrul, produsele de patiserie şi pizza congelate au continuat să se dezvolte şi să câştige tot mai multe gospodării din România. Categoriile de „răsfăţ”, cum ar fi îngheţata, biscuiţii dulci şi săraţi, gustările şi pralinele, au crescut şi ele, în principal prin intensificarea consumului.
În acelaşi timp, alimentele de bază, precum făina, zahărul, orezul, uleiul pentru gătit sau margarina au continuat tendinţa de scădere.
În primul trimestru al anului 2017, comerţul modern a atins o cotă de piaţă de 62%, câştigând aproximativ 2 puncte procentuale în detrimentul comerţului tradiţional. Discounterii, supermarketurile şi magazinele moderne de proximitate au cea mai mare creştere a cotei de piaţă în valoare, primele două câştigând prin coşuri mai mari, în timp ce magazinele moderne de proximitate recrutează mai mulţi cumpărători. Hypermarket-urile sunt afectate de scăderea traficului şi au pierdut aproape un punct în valoare.
Mărcile private au atins aproape aceeaşi cotă de piaţă ca în trimestrul întâi al anului anterior (~15%). Vânzările la promoţie au scăzut cu 0,7 puncte procentuale în primul trimestru din 2017 faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut.
În cazul formularului 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, se propun următoarele:
– eliminarea informaţiei referitoare la perioada de deţinere a proprietăţii imobiliare întrucât, cota de impozitare aplicabilă nu mai este determinată de acest indicator;
– introducerea informaţiei referitoare la venitul impozabil, la nivelul tranzacţiei şi pe beneficiari de venit;
– completarea informaţiei privind actul notarial translativ al dreptului de proprietate, pentru toate tranzacţiile cuprinse în formular;
– introducerea informaţiei privind cota deţinută de beneficiarii de venit, din proprietatea imobiliară transferată.
În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.
„Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.
Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.
Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.
„În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.
Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.
În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.
Dacă ne referim la angajat, acesta va primi o sarcină dificilă, aceea de a forma o gospodărie şi de a alege un gospodar şef. Acesta din urmă va fi responsabil cu contabilizarea tuturor veniturilor pe care le va declara, o dată pe an, consultantului fiscal. Declaraţia va trebui să fie făcută cu mare atenţie, pentru că, în cazul în care sunt înregistrate pierderi, acestea sunt încadrate la categoria evaziune fiscală, iar acea persoană riscă să fie pedepsită conform legislaţiei în vigoare pentru această infracţiune. Într-adevăr, angajatul va rămâne cu mai mulţi bani în mână, însă va trebui să economisească pentru a plăti impozitul în perioada în care va fi vizitat de consultantul fiscal.
În ceea ce priveşte angajatorul, acesta nu ar trebui să fie extrem de afectat, întrucât el plăteşte impozitul care îi este impus de lege. Deci, se poate considera că, în această lege, angajatorul este un element neutru, după cum a explicat Gabriel Biriş, fost Secretar de Stat şi fost coordonator al Departamentului de Legislaţie Fiscală din Ministerul Finanţelor în guvernul Cioloş.
De partea cealaltă, deşi se aşteaptă ca aceste măsuri să aducă un plus în ceea ce priveşte câştigurile statului, specialiştii în domeniul fiscal consideră că punerea la punct a unui mecanism funcţional care să susţină aceste modificări este nevoie de cheltuieli mari, de o regândire a Administraţiilor Fiscale şi, potrivit lui Sebastian Bodu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), administrarea acestui sistem va fi „horror”.
Dar, să luăm pe rând fiecare parte pe care noua iniţiativă ar influenţa-o în momentul în care ar intra în vigoare şi să vedem cum apreciază specialiştii că se vor manifesta aceste schimbări generate de o eventuală schimbare a cotei de impozitare.
1. Este angajatul avantajat de implementarea impozitului pe venitul global?