BusinessMagazin

Tag: Ikea

  • kika: tintim o cota de piata de minim 10%

    Primul magazin de mobila kika din Romania va fi deschis in Bucuresti pana la finalul acestui an, urmand sa faca parte din parcul de retail West Park. Magazinul kika va avea o suprafata de 27.000 de metri patrati si va comercializa o gama de peste 50.000 articole, de la mobilier la articole de decoratiuni interioare si ustensile pentru bucatarie. Magazinul va fi structura pe trei niveluri, la ultimul urmand sa fie amplasat si un restaurant si un loc de joaca pentru copii.

    "Nu investim intr-un nou magazin daca nu suntem siguri ca vom obtine o cota de piata de 10% – 12%. In plus, consideram ca un oras de marimea Bucurestiului justifica deschiderea a inca unul, doua magazine, dar ramane de vazut", a declarat Paul Koch, managing director al grupului kika/Leiner, grup care detine reteaua de magazine kika.

    Potrivit reprezentantilor companiei, obiectivul pe termen mediu este de opt magazine pe plan local, urmatoarele amplasamente urmand sa fie Oradea, Timisoara si Constanta, unde au fost deja achizitionate terenurile si unde se asteapta obtinerea tuturor aprobarilor. "In alte piete am atins pozitia de lider in doi-trei ani dar probabil va dura mai mult in Romania care este o piata mare cu o competitie dura. Oriunde se duce, IKEA are o cota de zece procente, deci nu va fi usor. In plus, mai sunt si magazinele Mobexpert care nu trebuiesc trecute cu vederea", a mai spus Paul Koch.

    Magazinele kika vor comercializa atat produse "cash and carry" sau "do it yourself", segment care se adreseaza persoanelor cu venituri reduse, cat si produse pentru segmentul mediu si pentru segmentul de pret ridicat.

    Prima unitate pe plan local va fi inaugurata cu intarziere fata de data stabilita initial, Paul Koch mentionand ca spera ca aceasta sa fie gata pana la Sarbatorile de Craciun. "Nu am gasit o companie de constructii care sa ne ridice magazinul, a fost foarte greu. Toate companiile au agenda plina si ne-a fost greu sa gasim un constructor la un tarif normal", a explicat managing directorul kika/Leiner.

    Grupul detine 47 de magazine kika, 33 in Austria, sapte in Ungaria, 4 in Cehia si cate unul in Slovacia, Croatia si Arabia Saudita, alte 17 magazine Leiner fiind detinute in Austria. Cifra de afaceri in anul fiscal 2006 – 2007 a fost de 1,24 miliarde de euro, compania avand aproximaiv 7.800 de angajati.

    Primul magazin local al kika va face parte din parcul de retail West Park care va fi situat la kilometrul 13 al autostrazii Bucuresti. Parcul de retail este dezvoltat de catre compania belgiana Liebrecht&wooD, care va deschide si un outlet, Fashion House, in cadrul West Park. Investitia belgienilor se va ridica la 120 de milioane de euro, parcul de retail urmand sa includa pe langa magazinul kika o unitate a retailerului bulgar IT&C Techomarket si un magazin de tip do-it-yourself al Hornbach.

     

    Citeste si Mobila de la hipermarket

  • IKEA a vandut peste 11 milioane de produse

    Magazinul din Baneasa, deschis in martie 2007, in urma unei investitii de circa 25 de milioane de euro, a fost vizitat in cele 12 luni de la inaugurare de aproximativ 2,7 milioane de persoane.

    Acestia au cumparat, potrivit unui anunt al companiei, peste 11 milioane de produse de mobilier, decoratiuni si accesorii.

    Din categoria mobilier, cele mai bine vandute produse au fost combinatiile de dulapuri PAX, cu 18.100 de unitati vandute, sistemele modulare de biblioteca BILLY, cu 14.170 de bucati, corpurile de bucatarie FAKTUM, cu peste 12.000 de unitati vandute si produsele din gama EKTORP (canapele, fotolii, sezlonguri, taburete), cu peste 1.900 de unitati vandute. Din randul decoratiunilor si accesoriilor, cele mai solicitate produse au fost cele din familia IKEA 365+ (tigai, farfurii, borcane, ustensile de bucatarie), cu un total de peste 70.000 de bucati, si cele din familia IKEA Stockholm (perne decorative, covoare, vaze, lampi, suporti de lumanari etc.) cu peste 35.000 bucati, se arata intr-un comunicat al IKEA.

    Magazinul IKEA din Romania a fost al 253-lea deschis, in a 35-a tara. In 2007, numarul total al vizitatorilor in cadrul tuturor magazinelor IKEA a fost de 583 de milioane de persoane.

    La fel ca si celelalte magazine IKEA din lume, magazinul din Romania este operat in sistem de franciza in baza acordului cu Inter IKEA Systems B.V., detinatoarea conceptului IKEA si singura companie din lume in masura sa acorde dreptul de franciza. Compania care detine franciza magazinului IKEA in Romania este Moaro Trading SRL, firma controlata de acelasi grup de investitori care dezvolta proiectul Baneasa (in cadrul caruia este amplasat magazinul). In Romania ar urma sa mai fie construite inca 6-7 magazine IKEA, dar planurile nu au fost inca definitivate, potrivit reprezentantilor companiei.

  • Ikea este cea mai scumpa franciza din Romania

    Oamenii de afaceri romani au prins gustul francizelor si acum joaca la scara mare. Cea mai scumpa franciza care a ajuns pe piata autothona este Ikea, pentru care taxa initiala se ridica la aproximativ 11 milioane de euro.

    "In medie, investitia pentru achizitionarea unei francize se ridica la 55.000-60.000 de euro. Cea mai scumpa franciza care s-a vandut pe piata din Romania este IKEA, iar valoarea totala s-a ridicat la 36 de milioane de euro, suma ce reprezinta investitia in magazin, de circa 25 milioane de euro, si restul taxa initiala de franciza", a spus Razvan Blid, presedintele Asociatiei Retelelor de Francize din Romania, la Salonul International RoFrancize, care s-a desfasurat in Bucuresti la sfarsitul saptamanii trecute.

    Click aici pentru a citi continuarea

  • Carpatair, prima poveste completa

    Fata de cele 700 de ore pe care le zboara intr-un an un pilot de linie, Nicolae Petrov face cam 250-300 de ore. „Zborul e o pasiune si un exercit iu care iti «reseteaza calculatorul ». Iti poti gestiona afacerea mult mai eficient zburand decat de la birou“, spune fostul pilot militar basarabean.

    Dar chiar si birourile Carpatair, aflate pe aeroportul din Timisoara, pastreaza ceva din spiritul avioanelor de pasageri, pentru ca sunt confortabile, dar croite cu economia de spatiu caracteristica aeronavelor. Nicolae Petrov – serios, foarte atent, cu ochelari fini si costum inchis la culoare – vorbeste calm, cu voce masurata si, ori de cate ori vine vorba de un loc sau de un traseu, se foloseste de stilou si de harta.

    Iar primul loc pe care il identifica pe harta este Hagimus, o suburbie a Tighinei in Republica Moldova, unde s-a nascut in 1966. De acolo, stiloul decoleaza spre Volgograd si spre stepele din sudul fostei Uniuni Sovietice, la Scoala Superioara de Piloti Militari Kacha. Este scoala cea mai buna de aviatie militara din Rusia, pe care Nicolae Petrov a absolvit- o la 21 de ani, in 1987, devenind pilot – inginer de aeronautica.

    Petrov pune alegerea scolii de piloti militari pe seama dorintei de a visa, in vremea teribilismului adoles centin, iar faptul ca a fost selectat sa ramana instructor la scoala dupa absolvire nu l-a bucurat peste masura, pentru ca „era departe de casa, iar zona aceea semidesertica nu era deloc atractiva“.

    Stiloul face multe curbe pe harta in povestea ultimilor 20 de ani.

    La inceputul lui 2008, stiloul invaluie Ucraina, Romania, Germania, Grecia, Italia – piete pe care Carpatair, compania pe care Nicolae Petrov a construit-o in toti acesti ani, a intrat si continua sa se consolideze. La sfarsitul lunii februarie, Carpatair va deschide cursa Odessa-Timisoara, urmand ca in cursul acestui an sa deschida si cursa de Kiev. Vor mai urma inca doua orase din Ucraina, iar pentru viitorul mediu Nicolae Petrov se uita spre mai multe tari din fosta URSS.

    „Aceasta este strategia de crestere: sa unim, prin hub-ul de la Timisoara, Grecia, Germania si Italia de fostele tari URSS“, explica fostul pilot de MIG.

    „Gasirea de nise a fost de la inceput specialitatea Carpatair si reteta care i-a consolidat“, considera Szabolcs Nemes, analist al companiei de consultanta Roland Berger. Nemes considera ca Nicolae Petrov a reusit sa identifice o serie de rute considerate putin atractive pentru companii mari sau low-cost (obisnuite sa transporte volume mari de pasageri), rute pe care sa le opereze cu avioane mici, ceea ce i-a asigurat cresterea.

    Reteta gasita de Carpatair a facut, de altfel, ca proiectul initiat de Nicolae Petrov sa devina singura companie aeriana infiintata in anii ’90 care a rezistat pietei. „A fost atat meritul muncii lui Nicolae Petrov, dar a cantarit foarte mult experienta de afaceri in aviatie a partenerilor sai, mai ales a lui Moritz Suter (fondatorul companiei aviatice elvetiene Crossair si unul dintre actionarii Carpatair – n.red.), care a venit si cu un ajutor logistic important, si anume faptul ca i-a vandut aeronavele cand a avut nevoie sa se dezvolte“, explica Nicolae Demetriade, fost director al TAROM in perioada 2000- 2001 si care l-a cunoscut pe Nicolae Petrov la inceputul anilor 2000.

    Proiectul Carpatair a inceput dupa ce profesorul de zbor de la Kacha a inceput sa isi doreasca sa se intoarca acasa in perioada in care capata amploare „perestroika“, miscarea reformatoare a fostului presedinte sovietic Mihail Gorbaciov. In cele din urma, in toamna anului 1990 demisioneaza din fortele aeriene sovietice. O intalnire cu premierul moldovean Mircea Druc ii creeaza lui Petrov premisele de a intra in executivul republicii, la Departamentul pentru Probleme Militare, unde trebuia sa se ocupe de reconversia profesionala a pilotilor moldoveni care plecasera din Armata Rosie si de crearea unui nucleu de piloti pentru o viitoare companie aeriana moldoveneasca.

  • IKEA a vandut 3.200 de perne in forma de inima

    De asemenea, din bistroul din cadrul magazinului s-au cumparat, in saptamana 8-14 februarie, 1.380 de cutii de bomboane de ciocolata si jeleuri in forma de inimioare, 540 sticle de cidru de mere, precum si 630 de torturi "Jag älskar dig" ("Te iubesc").

    Potrivit unui comunicat IKEA, in 14 februarie peste 8.000 de oameni au vizitat magazinul din Baneasa. Cei care au luat masa la restaurantul IKEA au servit in special preparatele disponibile exclusiv cu aceasta ocazie: meniul "afrodisiac" Vol au vent, din care s-au consumat peste 800 de portii, si prajitura Apelsinchokladkaka de ciocolata cu portocale, preparata dupa reteta suedeza, din care au fost consumate peste 900 de portii.

    Deschis in primavara anului trecut in cadrul platformei comerciale din Baneasa, magazinul IKEA a inregistrat in cele noua luni de functionare din 2007 vanzari totale de 70 de milioane de euro (inclusiv TVA), fiind vizitat de circa doua milioane de persoane.

  • IKEA: vanzari de 70 mil. euro in 2007

    "Suntem foarte multumiti de rezultatele pe care le-am inregistrat in primele 9 luni de la intrarea pe piata din Romania. Vanzarile din aceasta perioada ne arata ca vom depasi estimarea de 80 milioane de euro pe care o aveam stabilita pentru primul an de activitate la noi in tara", a declarat Cornel Oprisan, Retail Manager IKEA Romania.

    In primele 9 luni de activitate a magazinului in Romania, clientii IKEA au achizitionat peste 8,2 milioane de produse de mobilier, decoratiuni si accesorii. Cele mai bine vandute produse din categoria de mobilier au fost combinatiile de dulapuri PAX, cu 15.730 de unitati vandute, sistemele modulare de biblioteca BILLY, cu 12.320 de bucati, precum si produsele din gama EKTORP (canapele, fotolii, sezlonguri, taburete), cu peste 1.600 de unitati vandute. Printre cele mai apreciate decoratiuni si accesorii se numara cele din familia IKEA 365+ (tigai, farfurii, borcane, ustensile de bucatarie), care s-au vandut in numar de peste 60.000 de bucati.

    In restaurantul din cadrul magazinului, clientii IKEA au consumat 28,64 tone de chiftelute suedeze si nu mai putin de 103 km de hotdog, in timp ce prajitura favorita a fost Almondy (cu migdale si ciocolata alba sau neagra), din care s-au vandut peste 120.000 de portii.

    Magazinul IKEA din Romania a fost al 253-lea deschis, in a 35-a tara. In 2007, numarul total al vizitatorilor in cadrul tuturor magazinelor IKEA a fost de 583 de milioane de persoane.

    La fel ca si celelalte magazine IKEA din lume, magazinul din Romania este operat in sistem de franciza in baza acordului cu Inter IKEA Systems B.V., detinatoarea conceptului IKEA si singura companie din lume in masura sa acorde dreptul de franciza. Compania care detine franciza magazinului IKEA in Romania este Moaro Trading SRL, firma controlata de acelasi grup de investitori care dezvolta proiectul Baneasa (in cadrul caruia este amplasat magazinul). In Romania ar urma sa mai fie construite inca 6-7 magazine IKEA, dar planurile nu au fost inca definitivate, potrivit reprezentantilor companiei.

  • Dezvoltatorul Baneasa se extinde

    Metro, IKEA, Mobexpert, Carrefour, Bricostore sunt cele cinci mari lanturi de retail care au ocupat o buna parte a noului cartier care se profileaza in zona Baneasa. Urmeaza un mall si un show-room auto, care vor completa zona comerciala ce ocupa cam un sfert din cele 220 de hectare ale proiectului Baneasa. Michael Lloyd, artizanul proiectului, actualmente managing partner al Baneasa Investments, vrea sa replice modelul si in alte mari orase.

    Grupul de firme din jurul Baneasa Investments are in proiect cateva parcuri de retail, similare celui din Baneasa, dar fara partea de birouri si constructii rezidentiale. Practic, parcurile comerciale vor urma extinderea in teritoriu a retailerului suedez IKEA, in conditile in care Moaro Trading, firma care detine franciza pentru Romania a retailerului de mobila, este controlata de acelasi grup de investitori. „Oriunde merge IKEA, noi vom construi in jurul magazinului. IKEA este un magnet pentru cumparatori“, explica Lloyd pentru BUSINESS Magazin.

    Pana acum, rezultatele obtinute de primul IKEA deschis in Romania, in martie, sunt excelente, magazinul inregistrand in primele sase luni de operare vanzari de cat estimau oficialii pentru intreg anul – 40 de milioane de euro. Dezvoltarea celor 6-7 proiecte de retail din marile orase va incepe de anul viitor, sustine Michael Lloyd. „Inca lucram la proiecte, nu le-am definitivat“, spune el, adaugand ca finalizarea acestora ar putea avea loc in prima parte a anului viitor.

    „Pentru Baneasa am lucrat un an si jumatate la masterplan. De data asta nu ar trebui sa dureze la fel de mult, dar abia peste sase luni cred ca vom avea ceva despre care chiar sa discutam.“ Pana atunci nu vrea sa dea prea multe detalii, pentru ca, „din experienta mea, este foarte dificil sa construiesti ceva mare, dar e foarte usor sa-l darami“. Planurile initiale vizau deschiderea unui al doilea magazin IKEA pana la finele anului viitor, dar Lloyd nu este sigur ca acest lucru se va materializa.
    „Dureaza mai mult decat speram. Dar, daca nu il deschidem anul viitor, cu siguranta va fi foate curand dupa aceea, la inceputul lui 2009“. Pentru ca, spune Lloyd, nu este vorba doar de o activitate de real estate si de constructie a spatiului, ci si de training al oamenilor si de gasirea catorva sute de angajati pentru fiecare magazin.

    Reprezentantul Baneasa nu a precizat care sunt orasele in care grupul vrea sa dezvolte aceste parcuri, explicand totusi ca tinteste orase cu peste 300.000 de locuitori. „Vrem sa mergem unde sunt banii si unde sunt clientii, adica, in general, in orasele mari.“ Pentru fiecare parc de retail, investitia necesara ar fi cam de 300 de milioane de euro, estimeaza Lloyd. Fiind vorba de 6-7 proiecte, investitiile grupului vor depasi doua miliarde de euro. Planurile ar viza deschiderea cate unui nou magazin in fiecare an. In acelasi timp, Lloyd se concentreaza si pe constructia de imobile de birouri in Bucuresti.

    In aceasta perioada se finalizeaza primele doua imobile din parcul de afaceri din zona Baneasa – care ofera 26.000 de metri patrati. „Vrem sa mai deschidem inca 50.000 mp cat de repede posibil.“ In plus, construct ia mall-ului Baneasa Shopping City, o investitie de 150 milioane de euro, a intrat in ultima faza. Centrul comercial de 85.000 de metri patrati este inchiriat in totalitate, iar chiriasii au inceput sa-si amenajeze spatiile. De asemenea, de anul viitor va incepe constructia unei noi faze rezidentiale, cu alte 600 de apartamente, care se vor adauga celor 227 din prima faza.

    In total, proiectul Baneasa, a carui finalizare este preconizata pentru 2014, va „inghiti“ circa 1,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decat estimau oficialii companiei la lansarea proiectului (1,2 miliarde de euro). Investitia a fost suplimentata ca urmare a extinderii unor sectiuni ale planului, dar si pe fondul cresterii accelerate din ultimii doi ani a costurilor de constructie. In acelasi timp, activitatea dezvoltatorului imobiliar trece de cele peste 220 de hectare ale proiectului Baneasa, firmele grupului fiind implicate in mai multe investitii imobiliare.

    De altfel, chiar Michael Lloyd spune ca, in prezent, grupul detine aproximativ 20 de loturi de teren pentru dezvoltare, cu o suprafata totala de 300-350 de hectare. Pe unele dintre acestea se vor construi parcurile comerciale mentionate deja, pe altele sar putea sa nu se construiasca nimic.
    Recent, Ali Ergun Ergen, administratorul Baneasa Developments (compania care se ocupa de administrarea mall-ului din Baneasa), a anuntat ca firma va construi un mall de circa 50.000 mp in centrul Bucurestiului. El nu a precizat unde anume va fi amplasat acesta, dar a mentionat ca terenul a fost deja achizitionat.

    In plus, Baneasa Investments este implicat intr-un consortiu (alaturi de Comnord, Practic SA si Procema) in proiectul de constructie a unui mall pe actualul amplasament al pietei Obor. Un plan controversat ca, de fapt, mai multe investitii ale grupului de investitori.
    Proiectul Baneasa, de exemplu, a fost extrem de criticat mult timp dupa ce a fost anuntat. La fel si incercarea de a dezvolta un complex multifunctional in locul Strandului Tineretului. Lloyd spune ca incearca deja de cinci ani sa obtina autorizatiile de constructie, explicand ca planul depus include o imbunatatire a actualelor facilitati sportive. Dar, cum spune si Lloyd, „toate marile proiecte vor avea atasate si scandaluri“. El nuanteaza totusi afirmatia: „este normal ca dezvoltarile de mari dimensiuni sa fie discutate, sa fie o interactiune cu publicul, pentru ca o constructie imobiliara afecteaza multi oameni“.

  • Ikea, tot mai interesata de Romania

    Care este legatura intre o veioza veche aruncata in ploaie si un business de peste 15 miliarde de euro anual? Aparent, nici una. Insa pentru cei impatimiti de decoratiuni interioare si mari devoratori de publicitate, raspunsul vine firesc: Ikea.

     

    Acum 15 ani, business-ul lui Ingvar Kampard, fondatorul gigantului Ikea, a ajuns si la Bucuresti, o data cu deschiderea reprezentantei pentru Balcani, Ikea Trading Und Design. Azi, Ikea are aproximativ 40 de furnizori in Romania, care, impreuna cu fabrica proprie Swedwood de la Siret, furnizeaza grupului produse in valoare de aproximativ 100 de milioane de euro anual. De altfel, Romania devine tot mai interesanta pentru Ikea. Si cu siguranta, mult mai interesanta decat Bulgaria si Serbia, tari in care se afla doar 15 dintre cei 55 de furnizori balcanici ai grupului suedez si unde Ikea nu si-a manifestat inca interesul pentru partea de retail.

     

    In schimb, divizia industriala a Ikea, grupul Swedwood International, si-a anuntat intentia de a investi 35 de milioane de euro intr-o a doua fabrica proprie, in judetul Suceava. Mai mult, cel mai mare retailer mondial de mobila, cu magazine in 40 de tari ale lumii, a anuntat de curand ca isi pregateste intrarea si pe piata romaneasca de retail, prin deschiderea la Bucuresti a primului magazin in sistem de franciza. 

     

    „Deocamdata nu putem oferi mai multe detalii despre locatie sau investitie. Noi  desfasuram activitati de achizitie si comercializare. Exista departamente specializate care articuleaza partea de retail“, spune olandezul Hendrik Notmeijer, trading area manager al Ikea pe Balcani. Pe piata au fost vehiculate insa mai multe locatii, una dintre acestea fiind in cadrul centrului comercial de la Baneasa. In asteptarea  acestuia, nimic nu pare sa tulbure viata companiilor romanesti care colaboreaza cu Ikea. O data ce ai semnat contractul cu retailerul de mobila numarul 1 al lumii nu-ti ramane decat sa tii pasul. Iar „acoperirea“ nu mai este o problema. „Nu intentionam sa patrundem pe noi piete, deoarece practic suntem peste tot, intrucat Ikea comercializeaza produsele noastre in toata lumea“, spune Nicolae Borsos, administrator unic al Nikmob.

     

    De ce Romania? In primul rand datorita disponibilitatii materiei prime si a fortei de munca relativ ieftine. „Am ales sa vin in Romania datorita posibilitatilor de dezvoltare a business-ului si pentru ca apreciez atitudinea pozitiva a oamenilor“, spune Hendrik Notmeijer. De-a lungul celor peste 30 de ani pe care i-a petrecut la Ikea, Notmeijer a fost trading area manager pentru Germania, Olanda, Suedia si tarile baltice. Acum doi ani a decis sa se ocupe de zona Balcanilor si a venit la Ikea Trading Und Design, sub „umbrela“ careia se afla Romania, Bulgaria si Serbia.

     

    „Scopul acestui centru deriva din filosofia Ikea: oferta variata de mobilier functional, cu design deosebit, la preturi accesibile“, explica Notmeijer. Pe de alta parte, factorul de proximitate a jucat un rol decisiv in decizia suedezilor de a-si confirma prezenta in Balcani. „Dat fiind ca aceasta zona reprezinta o plaja de furnizori foarte importanta pentru noi, existenta unui nod regional care sa centralizeze activitatea furnizorilor din zona, adica sa achizitioneze si sa comercializeze produse pentru Ikea, a venit ca o consecinta fireasca a business-ului“, mai spune Notmeijer.

     

    S-ar putea spune chiar ca romanii care fac afaceri cu Ikea au ajuns la un fel de contract nescris de fidelitate cu suedezii: mai exact, livreaza aproape exclusiv pentru ei. Compania buzoiana Nikmob, producator de mobilier din lemn masiv, de rasinoase si fag, dormitoare, mic mobilier, mobilier pentru copii (patuturi), colaboreaza cu Ikea de 6 ani. „Colaborarea cu Ikea este excelenta. Intrucat livram intreaga gama de produse catre grup, am reusit in cativa ani sa crestem volumul vanzarilor de aproape cinci ori, marind numarul angajatilor cu doar 20%“, spune Nicolae Borsos.

     

    „Colaboram cu Ikea de mai bine de 10 ani“, spune si Vasile Godja, manager general al Plimob. Maramuresenii produc 130.000 de scaune pe luna, 90% din capacitatea de productie mergand in magazinele Ikea. Nu mai e un secret ca producatorii autohtoni de mobila pentru export se confrunta cu doua mari probleme: deprecierea euro – care a afectat drastic exporturile din ultimul an – si specializarea concurentei straine, care patrunde tot mai agresiv pe piata interna.

     

    Din punctul de vedere al producatorilor care au contracte cu Ikea singura solutie pentru mentinerea in business consta in cresterea volumului de productie. Iar Ikea lanseaza anual comenzi care depasesc capacitatea de productie a furnizorilor romani. In acest an, Borsos estimeaza vanzari de mobilier in valoare de 20 de milioane de euro catre grupul suedez, cu 3,5 milioane mai mult decat in 2005. „Comenzile lansate de Ikea depasesc in fiecare an capacitatea noastra de productie si cresc o data cu noi. Sortimentatia solicitata este redusa, de aproximativ 14 articole, dar producem in serii foarte mari, de ordinul a 500.000 de bucati/an“, precizeaza Borsos.

     

    Chiar daca notorietatea suedezilor s-a construit, in primul rand, prin divizia de mobila, aceasta nu reprezinta unicul profil de activitate al grupului, Ikea comercializand si decoratiuni interioare si ornamente. De altfel, primii doi furnizori de ceramica Ikea din Balcani sunt romanii de la Ipec Alba-Iulia si Cesiro Sighisoara, pe locul al treilea aflandu-se bulgarii de la Kalinel.

     

    Compania Ipec din Alba-Iulia, cel mai mare furnizor de ceramica al Ikea din Balcani, conform oficialilor companiei, a inceput in 1991 ca o afacere de familie, pentru a ajunge in 2005 sa livreze catre Ikea articole de menaj in valoare de 6,8 milioane de euro. Capacitatea de productie a Ipec este de 1,7 milioane de piese pe luna (aproximativ 20 de milioane de piese anual), aceasta reprezentand 1% din productia mondiala, conform administratorului companiei Elena Covaciu. „La ora actuala, piata de profil din Romania este intr-o continua scadere. In aceste conditii, principala noastra preocupare o reprezinta exporturile“, explica aceasta. Cu o cifra de afaceri de 7,2 milioane de euro in 2004, compania estimeaza ca va incheia anul financiar 2005 cu 7,8 milioane de euro cifra de afaceri, din care 95% vor purta marca Ikea.

     

    Suedezii prind radacini in Romania, iar experienta celorlalte tari in care Ikea a „infipt“ steagul ne spune ca nu avem motive sa ne ingrijoram ca vor pleca prea curand. Pentru ca povestea de acum clasicului spot publicitar Ikea, cu veioza veche aruncata in ploaie, se poate spune si la noi: „E doar o vechitura, iar cea noua e mult mai buna“.