
Tag: hotel
-
S-a făcut de râs în toată ţara: Primar, prins când fura dintr-un hotel din Băile Felix
Potrivit Kanal D, este vorba despre primarul comunei vâlcene Mihăeşti, Constantin Bărzăgeanu (PNL). Pe imagini se vede cum acesta se apleacă, se uită în jur dacă nu îl vede cineva, se apleacă să scoată din priză aparatul, îl ia în braţe şi urcă cu el într-un lift.Din imaginile difuzate, este vorba despre Hotelul President din Băile Felix.
Iniţial, angajaţii hotelului au crezut că aparatul de lustruit pantofi, în valoare de aproximativ 500 lei, s-a stricat şi că cineva l-a dus la reparat. Au realizat cu stupoare că nu este aşa când au urmărit camerele de filmat.De altfel, reprezentanţii hotelului din Băile Felix au declarat pentru BIHOREANUL că au fost foarte surprinşi să descopere autorul furtului şi că aşteaptă acum ca acesta să returneze peria sustrasă. “Vă daţi sema că am fost foarte surprinşi când am identificat autorul cu ajutorul camerelor de luat vederi. Nu ne aşteptam la aşa ceva.L-am sunat pe om să-i cerem să înapoieze peria. Nu e o valoare foarte mare, dar 500 – 600 lei tot costă, iar la câte lucruri se distrug într-un hotel se adună. Prima dată omul n-a recunoscut, când i-am spus că apare pe înregistrări şi-a schimbat poziţia şi a zis că a fost o glumă proastă, că a pus un pariu… A promis că ne returnează obiectul aşa că acum aşteptăm să vină”, au declarat surse din conducerea hotelului.Conducerea instituţiei hoteliere nu vrea să dea amploare cazului şi speră că autorul furtului să se ţină de cuvânt, scrie www.ebihoreanul.ro -
Cum a ajuns fiul fostului şef al Hotelului Continental de la maşini de lux, la livrat de pizza
Cornel Urcan a fost una dintre persoanele cele mai cunoscute ale Timişoarei. În anii 1990, dar şi înainte de Revoluţie, numele său a fost asociat cu cel al Hotelului Continental.
O spune chiar şi fiul său, Tinel Urcan: „Hotelul a fost copilul lui”. De fapt, la un moment dat, chiar numele complexului devenise „Continental-Cornel”. În final, tocmai această adevărată obsesie avea să-i fie fatală fostului om de afaceri, un personaj pentru care trecerea de la succes la eşec total a fost dintre cele mai abrupte care s-au văzut vreodată, scrie renasterea.ro.
Copil de bani-gata, pasionat de muzică
Urcan-senior a lucrat la Continental de când s-a înfiinţat hotelul. A fost chelner, apoi a ajuns director, pentru ca, după 1989, să preia afacerea pe cont propriu. Mai întâi a luat imobilul în chirie, apoi contractul s-a transformat într-unul de leasing.
Au fost vremuri frumoase, în care numele Urcan era unul cu foarte mare greutate în Timişoara, mai ales că se ştia că la „Conti” cam aveau uşa deschisă mai-marii vremurilor respective, de la politicieni, la poliţişti şi vedete din show – biz.
Cornel Urcan are un fiu, Tinel, pe care, la acea vreme, mai toţi tinerii îl invidiau pentru situaţia sa: maşini de lux, haine scumpe şi iubite care câştigaseră concursuri de miss.
Desigur, şi Tinel Urcan a fost un răsfăţat al acelor timpuri, numai că tatăl său i-a şi pretins unele lucruri. De exemplu, marele boss de la „Conti” a ţinut neapărat ca fiul său să devină muzician.
Pentru asta, Tinel Urcan a urmat cursurile şcolilor cu profil muzical până la terminarea liceului. „Chiar am câştigat unele concursuri, iar tata m-a încurajat mereu”, spune Tinel. Urcan-junior conducea atunci cele mai avangardiste modele de maşini. Era normal să roiască şi fetele în jurul său. Nu e de mirare că Tinel Urcan umbla doar cu foste miss-uri, pentru că trebuia să ţină la etichetă.
Totuşi, „play-boy”-ul de acum 15-20 de ani ţine să aducă o nuanţă: „Eu umblam doar cu una, nu cu mai multe, cum se întâmplă acum. Am avut câteva relaţii lungi, de trei-patru ani. La fel a fost şi cu maşinile. Erau modele tari, dar aveam o singură maşină, nu zece, cum fac alţii în ziua de azi. Atunci, erau alte distracţii, mergeam la un grătar, la un chef, nu ştiam de droguri sau alte prostii, cum se întâmplă în vremea asta”.
O cădere pe toate planurile
Toate au fost bune şi frumoase până în anul 2001, când Cornel Urcan a fost arestat.
„Am rămas fără nimic. Tata a pierdut hotelul, dar şi apartamentul în care stăteam în chirie. A fost o lucrătură, pentru că miza a fost hotelul. De aia l-au arestat pe tata, ca să îi ia hotelul. L-au acuzat de delapidare, dar cum putea el să fure tot de la el? În fine, a fost tare neplăcut”, îşi aminteşte Tinel. Vremurile frumoase au apus brusc, fetele s-au reorientat, iar maşinile de fiţe au rămas doar amintiri.
„Nici nu am mai avut maşină. Mai îmi împrumutau, câteodată, prietenii autoturismul lor, dar de foarte multe ori am mers cu tramvaiul. Am făcut de toate în acea perioadă. Am fost ospătar, iar apoi am cărat pizza acasă la oameni.
Ce, e o ruşine să munceşti? Mie nu mi-a fost ruşine. Prietenii s-au împuţinat dintr-odată, au mai rămas doar câţiva, îi pot număra pe degete. Recunosc, au fost şi câţiva care ne-au ajutat, dar cât să îţi dea şi prietenii? Te ajută o dată, de două ori, dar nu mai mult, că doar nu îţi e nici mamă, nici tată”, spune Tinel Urcan.
-
De la agendă la Excel
“Studiind piaţa, am vrut să vin în întâmpinarea hotelierilor cu un produs software complet, o experienţă la un alt nivel”, descrie Amalia Ştefan, fondatoarea platformei Juvo Hospitality, motivul pentru care a pus bazele businessului.
A lansat software-ul Juvo Hospitality în luna noiembrie a anului trecut cu o investiţie iniţială de 500.000 de euro din fonduri proprii, sumă care a fost direcţionată spre tehnologie şi resursa umană. „Vânzarea softului a început în luna aprilie. Până în luna iunie am semnat contracte în valoare de 6.110 de euro. Pentru România, Juvo Hospitality este un business nou, ne aşteptăm la o creştere de 15% în urma târgului de turism WTM de la Londra, la care vom participa în noiembrie”, preconizează antreprenoarea.
Echipa care a lucrat la crearea softului a fost alcătuită din 21 de persoane cu tot cu colaborări, acţionari fiind Amalia Ştefan şi Oxford Investment Alliance SRL. Softul internaţional dezvoltat şi în România prin Juvo Hospitality a fost lansat însă pentru prima dată în UK. Biroul din Londra, care în prezent deţine 310 unităţi hoteliere în portofoliu, a fost înfiinţat în urmă cu patru ani, iar în 2017 a generat venituri de 1,7 milioane de euro, cu o creştere de 35% în primele şase luni ale anului acestuia faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut.
„Printr-un sistem automatizat, softul Juvo Hospitality îi ajută pe hotelierii locali să se conecteze şi să îşi dezvolte reţeaua de distribuţie la nivel internaţional, să gestioneze eficient rezervările, să îmbunătăţească sistemul operaţional, administrarea eficientă a hotelului şi managementul hotelier”, explică Amalia Ştefan rolul software-ului. Cum funcţionează însă acesta?
„Juvo Hospitality este un CRS (Central Reservation System – sistem central de rezervare) creat pentru a conecta o proprietate sau un lanţ de proprietăţi la GDS (Global Distribution System – sistem global de distribuţie), care conectează peste 600.000 de agenţii de turism şi clienţi corporativi din întreaga lume, IDSuri (Internet Distribution Systems) compuse din portaluri de călătorie online, wholesaleri online şi operatori de turism de top şi orice centre de relaţii cu clienţii conectate la hotel. Toate acestea, într-un sistem unic, care include şi un BE (Booking Engine – motor de rezervări) online pentru site-ul oficial al hotelului.”
Anul acesta, platforma a înregistrat o rată de creştere a numărului de clienţi de 38%, comparativ cu 2017. Clienţii Juvo Hospitality sunt reprezentaţi exclusiv de companii, software-ul fiind dedicat hotelurilor. La momentul actual, în portofoliul businessului se regăsesc peste 250 de unităţi de cazare, unul dintre cei mai mari clienţi de pe piaţa locală fiind Phoenicia Hotels.
Businessul se monetizează prin pachete cu plată lunară, cu preţuri cuprinse între 99 euro şi 250 euro/lună, tarif care include servicii cum ar fi sistemul de management al proprietăţii, CRS, site, management reputaţional, comparaţii de preţuri etc.
Amalia Ştefan a terminat Geografie la Universitatea Bucureşti şi şi-a început cariera în 2002, într-o mică agenţie de turism din Capitală. Cu tehnologia a luat contact pentru prima dată în 2009, în Praga, Cehia – în cadrul companiei Invia.cz, „un loc de suflet de unde am învăţat foarte mult”, unde a început pe o poziţie de team leader, iar după numai cinci luni a fost avansată ca sales manager pe România.
În octombrie 2011, a plecat să lucreze într-o altă agenţie de turism din Bucureşti, unde a rămas până în 2015, când a ales Booking.com, unde a intrat „din dorinţa de a vedea cum se întâmplă lucrurile, cum se dezvoltă activitatea într-un OTA (Online Travel Agency)”. A fost timp de peste un an account manager şi spune că i-a plăcut foarte mult partea de partnership.
A urmat eMAG, o companie „unde te poţi dezvolta, unde chiar poţi spune ce îţi doreşti să realizezi şi cu siguranţă eşti ajutat de întreaga echipă”, unde a lucrat timp de un an tot pe poziţia de account manager. „Consider că fiecare job, fiecare KPI (Key Performance Indicator – n. red.) atins m-a ajutat să construiesc o temelie solidă şi să mă dezvolt”, spune ea.
Acum are 35 de ani, îşi împarte poziţia de CEO al Juvo Hospitality cu cea de mamă şi spune că pasiunile sale sunt cărţile şi timpul petrecut cu fetiţa ei, dar, bineînţeles, şi călătoriile, printre destinaţiile sale preferate numărându-se Tropea, Barcelona şi Havana: „Atunci când faci parte din industrie, călătoriile devin un viciu”.
Antreprenoarea vede provocările ca pe o modalitate de a-şi depăşi limitele şi spune că o provocare majoră este să îi facă pe oameni „să înţeleagă că tehnologia îi ajută şi nu îi înlocuieşte”. În toate discuţiile cu diverşi oameni de afaceri, povesteşte că încearcă să îi facă pe aceştia să înţeleagă că tehnologia „le îmbunătăţeşte vieţile” şi le uşurează munca: „Cu ajutorul tehnologiei, din ce în ce mai multe companii îşi pot lăsa personalul să aleagă dacă vrea să lucreze din birou, de acasă sau dintr-o cafenea. Sunt companii care au făcut economii uriaşe alegând ca angajaţii lor să lucreze remote”, descrie ea unul dintre avantajele tehnologiei.
Un alt proiect al Amaliei Ştefan este Academia Juvo, care „s-a născut din dorinţa de a oferi acces hotelierilor la ultimele noutăţi din domeniul turismului. A început prin a fi un proiect online, dar la solicitarea hotelierilor am susţinut workshopuri şi traininguri în mai multe locaţii din ţara. Am susţinut şi clase online prin webinarii, unde am discutat despre revenue management, operaţional şi marketing. Investiţia nu a fost financiară, am investit timp şi suflet”. Ea spune că, din punctul său de vedere, piaţa din sud-estul Europei „încă nu a atins apogeul pe partea tehnologiei. Acum studiază, încearcă să ajungă la un nivel atins de mai mulţi ani de piaţa din vest. Acesta a fost şi motivul pentru care am lansat Juvo Academy.“
În ceea ce priveşte planurile de extindere pentru anul următor, antreprenoarea spune că „pentru 2019 ne dorim să ne consolidăm poziţia pe piaţa românească şi să lansăm Juvo Hospitality în Grecia şi Egipt”, proiecte pentru care are pregătită o investiţie de 100.000 de euro. „Tehnologia este o piaţă în continuă dezvoltare. Investiţiile sunt continue, tocmai pentru a oferi cele mai bune servicii clienţilor noştri.”
Cât despre influenţa pe care o are digitalizarea în industria hotelieră, în opinia Amaliei Ştefan, există „în mod evident o tendinţă a unităţilor de cazare de a trece de la modelul clasic de lucru la modelul online”, completând că, totuşi, încă există „în acest moment multe unităţi de cazare care îşi ţin evidenţa pe agende sau care au un sistem de gestionare hotelieră clasic”.Povesteşte că a întâlnit oameni de afaceri şi investitori care încă mai consideră că a avea un sistem cloud este un lucru foarte rău, ba chiar periculos. „Percepţia acestora se schimbă când realizează că pot vedea situaţia hotelului cu un singur clic, când pot avea toate sistemele de rezervări într-un singur loc, având astfel acces la rapoarte detaliate rapid. Tehnologia poate uşura munca de zi cu zi, dar, în acelaşi timp, cu o strategie bună poţi creşte numărul rezervărilor online, ca şi prin canalele de distribuţie.”
Antreprenoarea crede că platformele de tip Airbnb „nu afectează industria hotelieră. Un client obişnuit cu toate condiţiile unui hotel va fi mai reticent să închirieze un apartament sau o casă pe platforma Airbnb. Fiecare business are propria piaţă. Însă competiţia ne face mai buni şi ne ajută să ne creştem calitatea serviciilor oferite”, încheie ea.
În prezent, Juvo Hospitality are cinci angajaţi în biroul din România şi 12 în cel din Marea Britanie. Amalia Ştefan spune că „piaţa din UK este mult mai axată pe revenue management şi tehnologie. Angajaţii nu sunt diferiţi, totul depinde de tine ca şi CEO, să creezi un cadru frumos de muncă, şi cu siguranţă vei fi răsplătit cu performanţă“.
-
De vânzare: insulă călită în foc de bătălii
Proprietarii insulei care în trecut a fost folosită în apărarea oraşului de invaziile franceze şi spaniole, apoi drept închisoare, centru religios sau parc de aventură, caută un cumpărător care să o readucă în circuitul turistic, obţinând deja aprobările necesare pentru amenajarea unui hotel de lux şi a unui centru spa, cu păstrarea clădirilor istorice existente. Doritorul trebuie să plătească un preţ de 6 milioane de lire sterline.
-
De unde încasări în TVA dacă statul numără sub 500 de turişti pe zi în zona Bran-Moieciu? Polul turismului rural românesc, zona Bran-Moieciu, afaceri de doar 10 mil. euro din cazare, mai puţin decât generează un hotel de cinci stele din Capitală
Zona Bran-Moieciu, un pol al turismului rural românesc şi o atracţie prin castelul Bran, a generat afaceri de circa 10 mil. euro din cazare anul trecut (datele oficiale), mai puţin decât un singur hotel de cinci stele din Capitală, potrivit unei analize a ZF, pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului.În ultimii ani, Bran-Moieciu a devenit alternativa la staţiunile de pe Valea Prahovei, date fiind noile structuri de cazare apărute, de la hoteluri la pensiuni/ vile şi căsute de vacanţă. Operatorii de turism spun că cererea pentru cazare în această zonă este foarte mare, greu se găsesc camere în sezonul de iarnă sau în vacanţele copiilor. Mai mult, în mai anul acesta, Bogdan Trif, ministrul turismului, îi premia pe primarii din Bran (judeţul Braşov) şi din comuna Limanu (din care face parte Vama Veche) pentru că cele două staţiuni au înregistrat „un număr record de turişti în vacanţa de 1 Mai“, fără să ştie însă câţi turişti au ajuns în aceste destinaţii.Paradoxal însă, Statistica numără doar 170.000 de sosiri ale vizitatorilor în structurile turistice din Bran-Moieciu (doar 465 de turişti zilnic în medie-calcule ZF), adică 14% din numărul total de vizitatori cazaţi în toate structurile din judeţul Braşov.Cu toate acestea, castelul Bran, principala atracţie din zonă, a atras 850.000 de vizitatori plătitori anul trecut, semn că afluxul de turişti este mai mare în aceste localităţi.Tot Statistica numără doar 300 de unităţi de cazare în această zonă, cu 6.100 de locuri de cazare, dublu faţă de 2008. De altfel, şi în Limanu (Vama Veche) statul spune că au fost doar 16.000 de sosiri în total în unităţile de cazare) în ianuarie-august anul acesta, adică doar 106 turişti în medie pe zi.„Spunem că zona Bran-Moieciu este leagănul turismului rural românesc, cea mai căutată destinaţie rurală, unde s-au construit multe unităţi de cazare în ultimii ani. Au apărut vile, pensiuni mici, mari, clasice, rustice, dar şi facilităţi de agrement, plimbări cu biciclete, cu căruţa“, a spus Maria Stoian, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC). Ea spune că ANTREC nu are date cu privire la numărul de turişti care au ajuns în această zonă şi nici la numărul total de unităţi turistice. -
Cei mai bogaţi antreprenori de la Bursă au un portofoliu de 4 mld. lei. Aproape jumătate, la Zoltan Teszari
Plutonul este condus de Zoltan Teszari, fondatorul companiei Digi Communications, cu o avere la bursă de 1,68 miliarde lei, urmat de Radu Dimofte (579 mil. lei), deţinător al unei participaţii de 43,67% din Sphera Group plus 48% din Practic Bucureşti.
Podiumul este completat de Horia Ciorcilă (489 milioane lei), preşedinte şi cofondator al Băncii Transilvania, potrivit calculelor ZF pe baza celor mai recente rapoarte şi pe baza datelor BVB.Cel mai nou intrat în clubul milionarilor de pe bursă este Victor Bostan, directorul general al vinăriei Purcari. Acesta deţine 83,5% din compania Amboselt, care la rândul ei deţine peste 5 milioane de acţiuni WINE, participaţia lui Bostan ajungând astfel la 4,18 milioane de acţiuni, echivalentul unui pachet în valoare de 77,5 milioane lei (16,85 mil. euro). O acţiune WINE a ajuns la o cotaţie de 18,55 lei, mai mică cu 2,36% faţă de listarea din februarie.Valoarea medie a unui portofoliu deţinut de unul dintre cei mai mari antreprenori de pe bursa de la Bucureşti este de 143 milioane lei. -
Singurul JUDEŢ din ţară care a atins pragul pentru validarea referendumului. Secţia de votare, organizată într-un hotel
Judeţul Suceava este singurul din ţară care a atins pragul de validare la referendum, în cele două zile de alegeri la urne fiind prezenţi 184.459 de alegători, din care 14.820 au votat pe liste sumplimentare, majoritatea fiind turişti aflaţi la tratament în staţiunile din judeţ.
În 303 secţii de vot din judeţul Suceava s-a depăşit pragul de 30% necesar pentru validarea referendumului, iar în 28 de secţii de vot prezenţa alegătorilor la urne a depăşit pragul de 50%.
-
MIRACOL în Indonezia: Echipele de salvare se luptă să scoată din ruine un supravieţuitor, la o săptămână după seism
Philip Besson, un membru al organizaţiei franceze Pompieri de Urgenţă (Pompiers de l’urgence), a declarat că echipa “a detectat prezenţa unei victime” sub ruinele Hotelului Mercure din Palu.
Echipa de salvare depune eforturi pentru a ajunge la victimă.
Peste 1.400 de persoane au murit în urma cutremurului şi tsunamiului produse acum o săptămână pe Insula indoneziană Sulawesi.
-
Tranzacţie GIGANT în Capitală. Unul dintre cele mai mari mall-uri a fost cumpărat la pachet cu un celebru hotel
Immofinanz devine, în urma acestei tranzacţii, al treilea jucător din România din real-estate, după fondurile de investiţii NEPI Rockcastle şi Globalworth, cu un portofoliu imobiliar care va trece de 1 miliard de euro.
