BusinessMagazin

Tag: hotarare

  • LC Waikiki ţinteşte 40 de magazine pe piaţa locală

    Românilor le place moda, odată ce se hotărăsc să cheltuiască”, spune Yenal Gökyıldırım, director al LC Waikiki Retail Management, cea mai mare comanie din retailul de fashion de pe piaţa turcească, unde operează aproape 400 de magazine.

    Opt din zece vizitatori care trec pragul magazinelor pe plan local aleg să şi cumpere, rata de conversie fiind bună, afirmă Gökyıldırım, care spune că de obicei, în acest domeniu, raportul este mai mic, de 6/10. În plus, banii pe care sunt dispuşi românii să-i cheltuiască în magazine, adică echivalentul a 22 de dolari (circa 88 de lei), plasează LC Waikiki România în rândul ţărilor cu cel mai mare apetit de consum din cele 25 de pieţe în care retailerul are acum operaţiuni. De notat însă că această comparaţie nu se face cu ţări cu putere de cumpărare ridicată, cum sunt cele din Europa Centrală şi de Vest, retailerul turc fiind prezent în Albania, Azerbaidjan, Bulgaria, Maroc, Georgia, Irac, İran, Kazahstan, Kîrgîzstan, Kosovo, Macedonia, Egipt, Polonia, Ucraina.

    În urmă cu şase ani, LC Waikiki a hotărât să se extindă peste hotarele ţării natale şi România a fost ţara în care au făcut primul pas. „În 2009 am deschis primul magazin internaţional, iar România a fost aleasă pentru acest pas, în alegere contând dimensiunea pieţei şi apropierea ei de Turcia”, spune Yenal Gökyıldırım. Au ales apoi politica paşilor mărunţi în expansiune, astfel încât la finalul anului 2012 ajunseseră la opt magazine, număr care s-a menţinut până anul trecut. Alte pieţe s-au arătat mai interesante, devreme ce compania a ajuns să aibă acum
    137 de magazine în 24 de ţări. „În fiecare săptămână deschidem cel puţin un magazin”, spune reprezentantul companiei; de fapt, pentru anul în curs planurile vizează deschiderea a peste 70 de noi spaţii de vânzare.

    Pe ansamblu, suprafaţa de vânzare gestionată de Gökyıldırım este de 680.000 mp, adică echivalentul a 115 terenuri de fotbal. Cifra de afacei a companiei în 2014 a fost de 2,53 miliarde de dolari, iar pentru anul în curs previziunile companiei vizează o cifră de 2,7 miliarde de dolari, pe plan internaţional şi în mediul online. În Turcia, retailerul are o cotă de piaţă de 18%, în condiţiile în care următorii nouă competitori au o cotă cumulată de 14%.

    Anul trecut însă, România a revenit pe lista de investiţii, când planurile de expansiune realizate de directorul general al companiei, Ramona Stănciulescu, care deţine această funcţie de trei ani şi jumătate, au primit undă verde de la Istanbul. Concret, este vorba despre dezvoltarea unei reţele de 40 de spaţii de vânzare, în Capitală şi oraşele cu peste 100.000 de locuitori; până la finalul anului LC Waikiki ar urma să ajungă la 18 magazine, prin deschiderea a încă patru. Şi cifra de afaceri, care ar urma să ajungă conform previziunilor anul acesta la 32 de milioane de euro, va marca, un plus de peste 60% faţă de 2014, când s-a plasat la 20,5 milioane de euro.

    „Am analizat preferinţele de consum, specificul pieţei”, argumentează reprezentanţii companiei aşteptarea de mai bine de doi ani înainte de a continua deschiderile de magazine. Iar diferenţele faţă de alte pieţe sunt clare, conform oficialilor companiei LC Waikiki. „Avem o colecţie globală şi alegem din ea produsele potrivite pentru fiecare piaţă”, afirmă Yenal Gökyıldırım. Consumatorii români se aseamănă mai mult cu mediteraneenii în ce priveşte preferinţele, deosebindu-se de vecinii din regiune. Diferă preferinţele în ceea ce priveşte culorile, combinaţiile, croiala. „Românii sunt mai interesaţi de felul în care arată, preferând ţinute mai elegante decât alte naţii, cum ar fi ruşii, de pildă. Seamănă, din punctul acesta de vedere, mai degrabă cu italienii,” mai spune Gökyıldırım.

    „Călătoriile sunt jobul meu, trăiesc în avion”, spune râzând Yenal Gökyıldırım, referindu-se la faptul că în calitate de director al LC Waikiki Retail Management trebuie să se ocupe de reţelele din toate ţările. Cel puţin două zile pe săptămână este plecat în afara birourilor, iar în România ajunge cel puţin o dată pe trimestru. Prima oară, îşi aminteşte el, a venit în România în urmă cu 20 de ani, pe vremea când lucra pentru Philips, la Istanbul, Dubai şi Viena. „Văd schimbări frumoase”, spune el referindu-se la România: „curăţenia, iar în domeniul retailului văd proiecte foarte frumoase. Infrastructura s-a îmbunătăţit considerabil. Sigur, sunt unele lucruri pozitive care s-au păstrat, nu sunt noi, iar între acestea cel mai important este calitatea resursei umane”.

    Yenal Gökyıldırım, în vârstă de 47 de ani, şi-a construit cariera în retail şi companii cu activităţi în domeniul consumului. De la finalul anului trecut el a fost desemnat managing director for retail operations, preluând şi funcţia de domestic retail managing director. Mandatul său nu este  uşor, ţinta companiei fiind ca până în 2023 să ajungă în rândul celor mai importanţi trei retaileri de haine din Europa, cu vânzări anuale plasate la circa 10 miliarde de dolari, dintre care 6 miliarde de dolari în străinătate.

    Iar dacă până acum LC Waikiki a cucerit pieţe cu putere de cumpărare mai reduse, marea miză sunt ţările aflate dincolo de Timişoara. „România este pentru noi o piaţă importantă, fiind poarta de intrare în vestul Europei”, conchide Yenal Gökyıldırım.

  • Decizia luată de o ţară ameninţată de Rusia. Cum au hotărât să se apere contra ruşilor

    Exerciţiile pe care le fac ruşii au determinat mai multe ţări să-şi sporească capacităţile de apărare.

    “Este un fapt general că Rusia efectuează exerciţii mai mari, mai complexe şi în unele cazuri mai provocatoare. Urmărim această evoluţie şi ne consolidăm capacitatea militară şi cooperarea internaţională”, a declarat un ministru.

    CARE ESTE ULTIMA ŢARĂ CARE ŞI-A INTENSIFICAT EXERCIŢIILE DE APĂRARE DIN CAUZA RUSIEI

  • A renunţat la compania pe care o conducea de 12 ani pentru a lansa un business în domeniul parfumurilor

    Parfumeria s-a inventat în Orient, chiar dacă marketingul şi  reclama ne-au determinat să credem că parfumurile vin din Franţa“, explică Anca Marcu, antreprenoarea ce a lansat pe piaţă Marab Perfumery, o afacere de comercializare de parfumuri orientale, în timp ce descrie fiecare dintre parfumurile de pe raftul magazinului său, unele dintre ele cu arome ce pot fi catalogate drept agasante de un necunoscător. După un an şi jumătate de activitate, Marab Perfumery este formată din magazinul din Bucureşti, o franciză de tip insulă într-un centru comercial din Constanţa, un magazin online, dar şi colaborări cu câteva saloane de frumuseţe, activităţi ce au generat anul trecut afaceri de 540.000 de lei (circa 122.700 euro).

    „Am acumulat experienţă mai mult în management, nu a fost ceva ce mi-a plăcut, dar a fost ceva ce am ales la momentul respectiv“, explică Marcu, referindu-se la momentul când a intrat în antreprenoriat, în 2001, pornind o afacere de distribuţie de produse de unică folosinţă. S-a ocupat de administrarea acesteia timp de 12 ani, apoi, după o călătorie în Dubai, a hotărât să schimbe domeniul în care activa şi să transforme pasiunea mai veche pentru parfumuri într-o nouă afacere, intrând pe nişa parfumurilor orientale. „Am depistat acolo o lume total diferită a parfumeriei faţă de ce ştiam şi am hotărât să aduc o parte din aceasta aici“, descrie ea momentul când a hotărât să se axeze pe o afacere de distribuţie de parfumuri orientale, în 2013.

    A revenit în ţară, a cercetat structura pieţei şi s-a întors în Dubai cu un plan de afaceri, având în plan să aducă pe piaţa locală câteva dintre mărcile întâlnite acolo. A investit aproximativ 15.000 de euro în primul stoc de marfă, dar lucrurile nu au evoluat conform planului. Dacă iniţial îşi propusese să aducă parfumuri ce urmau a fi distribuite retailerilor specializaţi, a realizat că piaţa nu era suficient de dezvoltată pentru ca ei să le accepte. „Toţi mi-au întors spatele, aşa că a trebuit să atac cu un alt plan de bătaie“, povesteşte antreprenoarea despre unul dintre motivele pentru care afacerea nu a funcţionat de la început şi anume ataşamentul românilor faţă de mărcile cunoscute. Arabii nu sunt interesaţi de marketing şi de reclamă şi mărcile comercializate de ei nu erau renumite, deoarece alegerea parfumurilor se face în Orient pe baza aromelor preferate de clienţi. Românii însă sunt sensibili la reclamă şi preferă în continuare mărcile cunoscute.

    A început astfel să vândă ea însăşi parfumurile, mai întâi într-un spaţiu sezonier de pe litoral, în iunie 2013, pe care l-a considerat şi o modalitate de testare a pieţei, pe seama diversităţii de clienţi de acolo. În acelaşi an, în septembrie, a participat la un târg de profil la Romexpo, iar apoi a deschis un magazin în centrul Capitalei, pe o stradă aflată în apropiere de Calea Victoriei.

    Primele importuri au fost ale Casei Sterling, o firmă ce acoperă o paletă de branduri, arome şi preţuri variate. „Nu am vrut să fim o nişă doar pentru acei oameni care au posibilitatea de a cumpăra un parfum scump, ci am vrut o paletă de preţuri prin care să fim deschişi la mai multe categorii de clienţi.“ Un alt producător despre care aminteşte este Casa Urud, cu brandul Salveza, prezent şi în Galeriile Lafayette şi pe a cărei creatoare a întâlnit-o într-una din desele călătorii în Dubai. „Mi-a povestit cum bunica ei a creat parfumuri pentru familia regală şi a continuat acest obicei al familiei, la rândul ei creând pentru casa regală şi, de asemenea, creând multe parfumuri pentru VIP-uri“, explică Anca Marcu modul cum se construieşte reputaţia unui brand oriental.

  • Camera trimite la publicare o hotărâre de constatare a votului în cazul deputatului Ion Ochi

    Secretarul Camerei Marcel Ciolacu a făcut acestă precizare, arătând că s-a discutat mai mult în şedinţa Biroului despre decizia Curţii Constiuţionale cu privire la publicarea hotărârii în cazul lui Ion Ochi.

    “S-a decis că se va publica o hotărâre de constatare a votului”, a spus Ciolacu.

    Liderul deputaţilor PSD Marian Neacşu a arătat, la rândul său, că ar fi fost “un non sens” să fie publicată o hotărâre de respingere a solicitării Parchetului în cazul deputatului Ochi.

    “Partea finală a dezbaterii din şedinţa de Birou Permanent a fost dedicată acestui scop şi cred că am găsit soluţia cea mai corectă, pentru că nu putem să adoptăm o hotărâre de respingere, este un non sens, motiv pentru care hotărârea pe care o va semna preşedintele de şedinţă astăzi va fi o hotărâre care pur şi simplu constată rezultatul votului. Mie mi se pare mai corectă această abordare”, a menţionat Neacşu.

    Camera Deputaţilor a respins, miercuri, cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului PSD Ion Ochi, fiind înregistrate 108 voturi “pentru” şi 152 “împotrivă”, alte patru voturi fiind anulate.

  • Parlamentul a abrogat o hotărâre care limita la 3.000 numărul forţelor SUA de pe teritoriul României

    În expunerea de motive a proiectului de abrogare a Hotărârii se arată că Hotărârea Parlamentului din 2007 privind aprobarea intrării şi staţionării forţelor SUA pe teritoriul României prevedea faptul că numărul maxim al membrilor forţelor Statelor Unite ale Americii ce se pot afla la un moment dat pe teritoriul României nu poate depăşi 3.000.

    Ulterior a fost adoptată Legea nr. 291 din 2 noiembrie 2007 care implementează un regim juridic general, făcând distincţie între scopurile diferite şi actori juridici diferiţi care aprobă intrarea, staţionarea şi tranzitul forţelor armate pe teritoriul naţional, fără a impune o limitare a numărului de militari.

    Potrivit expunerii de motive, din interpretarea celor două acte normative reiese diferenţa de tratament între forţele armate ale statelor membre NATO şi aliate în sensul că doar pentru forţele aparţinând SUA există un plafon numeric.

    Totodată, proiectul de hotărâre urmăreşte abrogarea expresă a dispoziţiilor căzute în desuetudine şi care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea generală din Legea nr. 291/2007, se mai arată în expunerea de motive.

     

  • Vlad Sterescu vorbeşte despre succes la MEET THE CEO: Sângele de antreprenor îmi circulă prin vene pentru totdeauna

    Compania americană Computer Generated Solutions (CGS), furnizor de software, servicii IT şi outsourcing, şi-a deschis la Bucureşti sediul central pentru Europa în noiembrie 2007, pentru a răspunde cererii în crestere pentru servicii de externalizare. CGS a intrat pe piaţa româneasca în 2006, prin achizitia furnizorului local de servicii de call-center EasyCall, redenumit apoi CGS Romania, tranzactie finalizata in luna octombrie a anului 2006 şi estimata la acea vreme la opt milioane de euro. Vlad Sterescu a fost unul dintre cei trei fondatori ai EasyCall. În prezent, este director general al CGS România.

    În 2012, CGS România a avut o cifră de afaceri de peste 29 de milioane de euro (în creştere cu peste 7% faţă de anul precedent), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    “La început, am alergat după clienţi. Ulterior mi-am dat seama că în România anilor 2003, pe lângă că nu se ştia ce este un call center, nu prea se ştia nici ce este outsourcingul. A fost o perioadă între 2003 şi 2005 în care noi şi Softwin am educat piaţa. Un alt turning point în viaţa mea de antreprenor a fost de a asculta pe acţionarii mei mai experimentaţi decât mine. De la început, m-am bazat pe un client mare – Connex. La un moment dat, a venit la noi şi concurentul lor cel mai mare care ne-a solicitat serviciile. Decizia mea a fost să refuzăm cererea, dar acţionarii mi-au spus că nu e bine să te bazezi pe un singur client mare. Apoi, în 2006 am avut pe masă două oferte: una de la un fond de investiţii şi alta de la un jucător strategic. Ca acţionar, îţi doreşti cumva să rămâi legat de firmă, dar, tot la sfatul celorlalţi acţionari, care au zis că suntem într-o bulă şi urmează ceva rău, am decis să vindem tot. Cheia succesului în cazul meu au fost echipa şi oamenii de care am avut noroc să mă înconjoare”, povestea Vlad Sterescu în cadrul evenimentului BM Storytellers.

    Vlad Sterescu va vorbi despre aventura sa antreprenorială în cadrul evenimentului MEET THE CEO, organizat de revista Business Magazin în 27 februarie 2015.

  • Un antreprenor care şi-a dat demisia din firma în care lucra are acum propria afacere şi rulează 650.000 de euro pe an

    Elian Solutions, furnizorul de soluţii de gestiune a resurselor companiilor (ERP) bazate pe platforme Microsoft a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 650.000 de euro, o creştere de peste 100% faţă de 2013, când veniturile companiei erau de 320.000 de euro. Compania a fost fondată în urmă cu şapte ani de Iulian Motoi şi Mihaela Antoniu, doi absolvenţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Iulian Motoi şi Mihaela Antoniu s-au cunoscut în 2006, când Iulian Motoi a început să lucreze pe implementare pentru un integrator de soluţii IT&C, potrivit unui interviu anterior acordat Ziarului Financiar. „În multele ore state peste program la ultima firmă pentru care am lucrat ne-am tot întrebat dacă am putea face ceea ce lucram la momentul respectiv, dar mai bine decât ne coordonau alţii să o facem. Firma respectivă crescuse foarte mult într-o perioadă şi oamenii noi nu mai erau trimişi la traininguri, ci direct în producţie, per total, începuse să fie dezorganizare. Aşa că în 2008 am început să lucrăm pe cont propriu, am obţinut primul contract în şase luni şi la scurt timp am semnat parteneriatul cu Microsoft pentru a implementa Microsoft Dynamics NAV“, explica Iulian Motoi motivele pentru care s-a lansat în antreprenoriat în interviul acordat Ziarului Financiar.

     În cursul anului 2014, portofoliul Elian s-a extins cu 11 clienţi. Dintre aceştia, şapte au beneficiat de servicii de implementare, iar patru de servicii de mentenanţă, după schimbarea partenerului.

    Printre noii clienţi se numără: Bittnet, Magic Solutions, Industrial Software, Stentor, El Dorado, Euro Fittings, Green Toner, Kapsch, Binzel, Vertical Design, Totem Communication. Totodată, anul trecut, Elian Solutions şi-a adăugat în portofoliu şi un client din SUA –  ILG (International Laser Group Inc.).

    Valoarea medie a unui contract de implementare în 2014 a fost de circa 30.000 euro, potrivit reprezentanţilor companiei.  Elian Solutions a atins în 2014 o cifră de afaceri de circa 650.000 de euro, o creştere de peste 100%, faţă de 320.000 euro în 2013.

    “Pentru 2015, targetăm în primul rând companiile locale, deşi istoricul implementărilor ne arată că Dynamics NAV este preferat în special de companiile multinaţionale, care înţeleg mai bine valoarea şi avantajele acestui sistem în comparaţie cu soluţiile locale: numărul mare de implementări la nivel global, care determină un număr foarte scăzut de bug-uri în varianta standard, precum şi posibilitatea de migrare la un alt partener“, declară Iulian Motoi, Managing Partner Elian Solutions.  

    Elian Solutions, implementator al sistemului ERP Microsoft Dynamics NAV, are în vedere pentru acest an extinderea portofoliului cu 20 de clienţi noi, precum şi introducerea în ofertă a celui de-al doilea sistem ERP – Microsoft Dynamics AX.

    Cel de al doilea sistem ERP – Microsoft Dynamics AX va fi introdus în portofoliul Elian Solutions în cea de-a doua parte a anului şi vizează întreprinderile de mari dimensiuni, cu fluxuri de business complexe, compania propunându-şi ca acest an să marcheze şi primele implementări pentru noul sistem. 

    În ceea ce priveşte comportamentul clienţilor, potrivit Elian Solutions, în cele mai multe situaţii, directorul general este cel care ia decizia finală privind implementare unui sistem ERP, dar în urma consultărilor cu directorul operaţional, directorul de vânzări şi directorul IT.

    “O poziţie aparte o ocupă managementul financiar-contabil fiindcă, de obicei, ERP-urile nu sunt suficient de “prietenoase” cu necesităţile informaţionale ale celor din acest domeniu. Informaţia există, dar nu este întotdeauna structurată corespunzător aşteptărilor acestora. Noi am customizat soluţia noastră, astfel încât ea să fie cât mai aproape şi de nevoile informaţionale ale celor din domeniul financiar-contabil,“ a adăugat Iulian Motoi, Managing Partner Elian Solutions.   

     

  • “Prima casă” va beneficia de o suplimentare de 400 milioane de lei

    Prin proiectul de act normativ, ministerul propune realocarea pentru programul “Prima casă” a peste 400 de milioane de lei din plafonul destinat Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, în condiţiile în care din acest plafon, pentru anul 2014, în sumă de 100 milioane euro (respectiv 445 milioane lei), nu a fost acordată nicio garanţie, ca urmare a faptului că nu au fost depuse cereri în acest sens.

    De la începutul anului 2014, numărul de garanţii acordate este de peste 16.556, iar finanţările accesate sunt de aproximativ 299 milioane euro, respectiv 1,3 miliarde lei. Bilanţul la zi al Programului “Prima Casă” arată că ritmul de depunere al solicitărilor de garantare a ajuns la circa 140 solicitări/zi.

    La data de 1 iulie 2014 plafonul total aferent anului 2014 (exclusiv plafonul destinat achiziţionării locuinţelor construite prin ANL) a fost integral alocat, Ministerul Finanţelor Publice primind multe cereri de suplimentare de la finanţatorii înscrişi în program, deoarece aceştia nu mai dispuneau de sume pentru onorarea dosarelor deja existente. 

    Programul “Prima casă” a fost implementat începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2009 şi are ca obiect facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziţia sau construirea unei locuinţe, prin contractarea de credite garantate de stat. De la lansarea programului până în prezent au fost acordate peste 124.809 garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 10,6 miliarde lei. Valoare medie a finanţării accesate în cadrul programului este de 38.216 euro, iar 31% din valoarea garantiilor acordate a fost destinată achiziţiei de imobile construite între anii 2008-2014.

    Programul “Prima Casă”s-a derulat atât în valută cât şi în lei, până la jumătatea anului 2013, când prin hotărâre de guvern s-a instituit numai creditarea în lei. Băncile participante la Program sunt: BRD, CEC, BCR, Transilvania, Leumi, Credit Agricole, Raiffeisen, Bancpost, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo, Millennium, UniCredit, Piraeus, ING şi MARFIN.

  • Ce faci când băieţii răi ţin frâiele?

    Să o luăm în ordine, cumva: unu, băieţii răi taie capete. Capete de oameni care îşi fac doar meseria, informează, şi nu prea au de-a face cu precepte religioase sau cu noua ordine mondială sau cu altele de acest fel. Şi curge sânge roşu, cald, omenesc, degeaba. Iar cei ce ar trebui să fie băieţii buni se indignează în faţa camerelor de luat vederi şi zic nişte vorbe bine ticluite de specialişti în comunicare, vorbe care nici nu rezolvă situaţia, nici nu pun apărători în jurul gâturilor şi nu ajută nici rudele celor care s-au prăpădit.

    Mă rog, scriu înaintea unei întâlniri a NATO care ar putea lua oareşce decizii, deşi, sincer, nu cred. Preventiv, spun clar că aici nu este vorba despre religie, ci despre inşi cu apucături ciudate, care folosesc religia drept paravan.

    Doi: alţi băieţi răi zic: „Bucata asta de pământ este a mea!“ şi o iau. Băieţii răi nu sunt numai răi, ci sunt şi şmecheri, lucrează prin interpuşi şi iau apă de gură ca să mascheze mirosul de usturoi. Dar, chiar şi aşa, cu interpuşi, din nou curge sânge cald, omenesc, şi oameni sunt alungaţi din case şi dezbrăcaţi şi puşi să danseze, umili, sub ameninţarea armelor; pentru că băieţii răi au suflete de artişti, le place dansul şi trupul uman dezgolit. Iar băieţii buni se indignează din nou şi vin cu fraze întortocheate în faţa camerelor de luat vederi şi pe urmă nimic.

    Băiatul Rău numărul unu e aşa de rău, încât răspunde cu „out-of-office“ la telefonul Băiatului Bun numărul unu, prilej pentru ultimul de a plânge, iarăşi, în faţa camerelor de luat vederi. Îi dau, totuşi, o bilă albă preşedintelui francez Hollande, pentru suspendarea livrării navei de tip Mistral; este un gest care mi se pare curajos şi cu valoare de simbol, măcar pentru faptul că puţini îşi permit să piardă sume de ordinul miliardelor de euro.

    Alţi băieţi fac pur şi simplu ce le taie capul, iar când nu au nimic de făcut stabilesc vinovăţii, fac pomeni electorale, stârnesc conflicte şi dispute aiurea. Merg în cea mai puternică economie a lumii, dar nu-i duce capul să ia o delegaţie de oameni de afaceri, cum bine au remarcat colegii mei de la Ziarul Financiar. Instituţionalizează oportunismul politic, pentru că unde-i lege, nu-i tocmeală, nu? Nu mai adaug nimic, deschideţi orice site de ştiri şi puneţi degetul la întâmplare pentru a completa lista.Vedeţi dumneavoastră, pe băieţii răi nu-i pui la punct cu o postare pe Twitter sau cu un like pe Facebook. Pentru a-i dovedi pe băieţii răi, trebuie înainte de toate să porţi o discuţie cu tine însuţi, cetăţean al lumii.

    Un fragment de istorie: în jurul anului 60 înainte de Hristos Roma era la cheremul unui senator pe nume Lucius Sergius Catilina, şeful unei cete de depravaţi uniţi de lăcomie şi dorinţa de a face avere. Ei i-au netezit calea unui rege namibian pe nume Jugurtha, care a mituit un grup important de senatori, determinându-i să treacă cu vederea actele sale de piraterie, indiferent de efecte. Efectele au fost că romanii au pierdut controlul mării, iar comerţul exterior s-a oprit cu totul.

    Practic, Jugurtha le-a demonstrat mândrilor romani, stăpânii lumii, că la ei totul este de vânzare şi că banii au învins onoarea. A fost nevoie de un Cicero care să dovedească trădarea şi să acţioneze, punându-şi viaţa în pericol. Ciudat, mai târziu romanii şi-au dat seama că au avut mereu la îndemână mijloacele de a lupta; a fost nevoie doar de un grup de furioşi care au venit şi au demonstrat neputinţa în care s-a complăcut naţia şi că până la urmă a fost o simplă problemă de voinţă politică şi socială. 

    Aşa că zic: poate că ar trebui doar un grup de furioşi în lupta cu băieţii răi.
    Ilustrez cu „Cicero denunţându-l pe Catilina“, frescă de Cesare Maccari, aflată în sediul Senatului italian.)


  • Pricopie: Diplomele, gestionate sută la sută de Ministerul Educaţiei. Avem mandat oficial să trecem la tipărirea lor

     “Miercuri a trecut, în şedinţa de guvern, o hotărâre prin care diplomele sunt gestionate de Ministerul Educaţiei Naţionale sută la sută şi vor fi tipărite de Imprimeria Naţională. Avem mandat legal, oficial, să procedăm la tipărirea diplomelor”, a spus ministrul Educaţiei.

    Pricopie nu a estimat o dată de la care va începe tipărirea diplomelor, dar a precizat că demersurile au început.

    Candidaţii care au promovat bacalaureatul anul acesta vor primi adeverinţe, în locul diplomelor, după ce DNA a demarat o anchetă privind monopolul unei companii private pe această activitate.

    Problema eliberării de adeverinţe în loc de diplome a apărut în contextul anchetei procurorilor anticorupţie care cercetează modul în care compania Romdidac, ce funcţiona până în 1989 ca direcţie în Ministerul Învăţământului, a primit dreptul exclusiv de a furniza diplomele şcolare şi universitare, girat succesiv, după 1990, de şefii acestei instituţii.

    Ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a determinat Ministerul Educaţiei să renunţe la colaborarea cu Romdidac şi să facă demersurile necesare pentru care realizarea diplomelor să se facă de către stat, prin Imprimeria Naţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro