Tag: Hollywood

  • OSCAR 2015: Lista nominalizărilor din acest an

    • Cel mai bun film:

    “American Sniper”, de Clint Eastwood, “Birdman”, de Alejandro Gonzalez Inarritu, “Boyhood”, de Richard Linklater, “The Grand Budapest Hotel”, de Wes Anderson, “The Imitation Game”, de Morten Tyldum, “Selma”, de Ava DuVernay, “The Theory of Everything”, de James Marsh, şi “Whiplash”, de Damien Chazelle

    • Cel mai bun actor:

    Steve Carell pentru rolul din “Foxcatcher”, Bradley Cooper, pentru interpretarea din “American Sniper”, Benedict Cumberbatch, pentru “The Imitation Game”, Michael Keaton, pentru “Birdman”, iar Eddie Redmayne, pentru “The Theory of Everything”.

    • Cea mai bună actriţă:

    Marion Cotillard pentru rolul din “Deux jours, une nuit”, Felicity Jones pentru “The theory of everything”, Julianne Moore pentru “Still Alice”, Rosamund Pike pentru “Gone Girl”, Reese Witherspoon pentru “Wild”.

    • Cea mai bună regie:

    Alejandro Gonzalez Inarritu pentru regia filmului “Birdman”, Richard Linklater, pentru “Boyhood”, Bennett Miller, pentru “Foxcatcher”, Wes Anderson, pentru “The Grand Budapest Hotel”, iar Morten Tyldum, pentru “The Imitation Game”.

    Cea de-a 87-a gală de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 22 februarie, la Los Angeles.

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • A apărut primul trailer pentru Star Wars Episode VII: The Force Awakens – VIDEO

    Primul trailer pentru Episode VII: The Force Awakens a fost lansat vineri pe contul de Youtube al LucasFilm Ltd.

     Star Wars: Episodul VII va ajunge pe ecrane în decembrie 2015, conform site-ului imdb.com. Deşi are o nouă echipă de producători şi un nou regizor, printre actori se vor regăsi şi cei care au dat viaţă personajelor în filmele din anii ’70, respectiv Harrison Ford, Mark Hamill şi Carrie Fisher.

    Acţiunea acestui nou episod va fi plasată la 30 de ani după cea din Episodul VI: Întoarcerea cavalerului Jedi. Surse din echipa de producţie au declarat că bugetul se va situa în jurul valorii de 200 de milioane de dolari, iar filmările sunt programate să înceapă în curând la Abu Dhabi.

     

  • Omul se întoarce în spaţiu. Cel puţin în filme

    Încasările mari aduse de filme precum „Avatar“, „Independence Day“ sau „Star Trek“ au încurajat studiourile să prezinte publicului mai mult explozii decât întrebări existenţiale. Cu toate acestea, producătorii unor filme precum „Gravity“ sau „Interstellar“ par că au găsit formula ideală pentru a prezenta atât efecte speciale de ultimă generaţie, cât şi poveşti cu înţeles. Asistăm oare la renaşterea genului science fiction?

    Site-ul Wikipedia listează 220 de filme (sunt luate în calcul doar filmele distribuite în cinematografe) care au, la bază, ideea omului în spaţiu. Până în 1950, doar trei filme abordaseră acest subiect. Au urmat trei decade în care genul science fiction a prins avânt şi peste o sută de filme au ajuns în cinematografele din toată lumea.

    Pe cât de diverse au fost în tematică şi calitate, toate aceste filme şi seriale au fost dovezi certe că viaţa pe Pământ nu era decât o fracţiune din ceea ce se întâmplă în univers. Cei care îşi imaginau că dacă rasa umană ar putea călători suficient de departe ar trăi aventuri fabuloase, ar vizita nenumărate planete şi ar întâlni  reprezentanţi ai altor rase puteau, în sfârşit, să asocieze imagini acestor concepte.

    Filmele ultimilor zece ani au avut ca subiect central fie rămăşiţe ale civilizaţiei umane („I Am Legend“), fie invazii ale unor creaturi distructive („Cloverfield“, „Transformers“). Ideea omului în spaţiu a fost abandonată, cu excepţia unor remake-uri precum „Total Recall“ sau „Star Trek“. Chiar şi acesta din urmă, însă, a trădat conceptul seriei originale despre explorarea unor lumi noi. Vă aduceţi, probabil, aminte: „To boldly go where no man has gone before“.

    O explicaţie interesantă vine de la Mark Bould, un profesor de film din cadrul Universităţii de Vest din Anglia: „După evenimentele din 11 septembrie, toate filmele cu extratereştri au fost realizate astfel încât să pară că americanii sunt victimele unui atac iraţional, cel mai bun exemplu fiind «Cloverfield». Chiar dacă îl credem pe Spielberg, care a declarat că remake-ul său după «Războiul lumilor» a avut intenţia de a arăta comportamentul unei societăţi în stare de şoc, este evident că filmul prezintă Statele Unite drept un personaj nevinovat“.

    Lăsând la o parte aceste teorii, există o serie de factori uşor de măsurat care au influenţat trecerea pe plan secund a acestui gen de film. În primul rând, misiunile spaţiale nu au mai beneficiat de acoperire media aşa cum se întâmpla în timpul războiului rece sau chiar în anii ’90. În al doilea rând, ideea de încălzire globală a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale ultimilor ani, astfel încât era de aşteptat ca schimbarea climatică să ajungă şi pe marile ecrane.

    OMUL ÎN SPAŢIU, SUBIECT DE FILM ÎNCĂ DIN 1902

    „O călătorie spre Lună“ („Le voyage dans la lune“) este primul film care a tratat subiectul oamenilor în spaţiu. Realizat în 1902, „O călătorie spre Lună“ este un film franţuzesc mut în regia lui Georges Melies. Povestea urmăreşte un grup de astronauţi care călătoresc spre Lună într-o capsulă propulsată de un tun, explorează suprafaţa Lunii, sunt capturaţi de un grup de extratereştri, evadează şi apoi se întorc pe Terra.

    Filmul a fost un succes internaţional şi a deschis drumul pentru producţiile ce foloseau efectele speciale. Influenţa sa asupra regizorilor din anii ’20 sau ’30 este evidentă, iar Georges Melies este considerat un pionier al genului science fiction. Pelicula a dispărut în 1929 şi a fost regăsită în 1993, pentru ca în 2011 un studio din Statele Unite să lanseze o versiune remasterizată.

    „O călătorie spre Lună“ a fost ales printre cele mai bune filme ale secolului XX de către The Village Voice. Imaginea capsulei care aterizează pe Lună rămâne una dintre cele mai cunoscute din lumea cinematografică şi a fost de nenumărate ori preluată în alte producţii.

    „Avatar“ este, cel puţin din punctul de vedere al încasărilor, cel mai de succes film realizat vreodată. Cu încasări cumulate de peste 3 miliarde de dolari, povestea desfăşurată pe Pandora l-a ajutat pe James Cameron să îşi depăşească propriul record, pe care îl stabilise în 1997 cu „Titanic“. Criticii au avut reacţii împărţite în ceea ce priveşte „Avatar“, una din nemulţumiri fiind legată de scenariul filmului şi consistenţa relaţiilor dintre personaje.

    James Cameron a trebuit să aştepte ani de zile pentru ca tehnologia să se dezvolte suficient de mult pentru „Avatar“. Regizorul a explicat că a preferat să nu grăbească producţia decât să fie nevoit, ulterior, să convertească filmul la formatul 3D. „După «Toy Story» au apărut alte zece filme realizate pe calculator, pentru că toata lumea credea că succesul venea din noua tehnologie şi nu din personajele cuceritoare şi realizate magnific“, a declarat James Cameron, citat de Deadline.com. „Acum, lumea converteşte filmele de la 2D la 3D, ceea ce noi nu am făcut, şi se aşteaptă la acelaşi rezultat, când de fapt nu fac decât să acţioneze împotriva universalizării 3D, prin scoaterea pe piaţă a unor produse inferioare“, a mai comentat Cameron.

  • Probleme la Oscar: nu se găsesc cinci roluri feminine mari, care să merite premiul

    La bărbaţi până acum preferinţele se îndreaptă spre tineri sau veterani, care apar în filme care aflate deja pe ecrane sau care nu au fost lansate încă: Eddie Redmayne – “The Theory of Everything”, Benedict Cumberbatch – “The Imitation Game”, Michael Keaton – ” Birdman”, Steve Carell  – “Foxcatcher”, Ellar Coltrane “Boyhood”,   Miles Teller – “Whiplash”, Kevin Costner – “Black and White”, Al Pacino – “The Humbling”, Jack O’Connell – “Unbroken”, Bradley Cooper – “American Sniper” sau  Mark Wahlberg – “The Gambler”.

    La roluri feminine este secetă, pentru că lansările din toamnă au fost puţine: Reese Witherspoon în “Wild” este cea mai notabilă. Asta înseamnă pârtie pentru tinere precum Jenny Slate şi pentrui producţii independente, precum “Obvious Child”. O licăr de lumină îl aduce “Still Alice” şi Julianne Moore în rolul unei profesoare care se confruntă cu un început de Alzhemer, un rol care o plasează în poziţia de favorită la premiu.

    Problema rolurilor feminine nu este nouă: în 2013 Martha Lauzen, directoare la Center for the Study of Women in Television and Film din San Diego a analizat 300 de filme lansate în 2013. Studiul concluziona că femeile reprezentau 15% dintre rolurile principale, 29% dintre personajele principale şi 30% din personajele cu un rol vorbit.

    Cinematograful comercial în schimb, ignorat de regulă de votanţii de la Oscar, beneficiază în schimb de serviciile unor nume precum Angelina Jolie – “Maleficent” şi Jennifer Lawrence – seria “Hunger Games”.
     

  • Ebola nu ajunge numai în spitale, ci şi în televizoare. Şi ar putea scumpi şi ciocolata

    The Hot Zone prezintă originile şi evoluţiile virusurilor ce declanşează febra hemoragică, Ebola şi Marburg în Africa. este adevărat că Ridley Scott (Alien) lucrează la acest proiect de circa un an împreună cu producătoarea Linda Obst, dar proiectul a devenit extrem de actual în momentul în care Ebola a început să se răspândească în Vestul Africii.

    În altă ordine de idei, Nestle se pregăteşte să facă faţă impactului epidemiei de Ebola din Africa de Vest, în condiţiile în care preţul pentru cacao creşte din cauza temerilor că boala ar putea ajunge şi în Coasta de Fildeş, sursa a circa 40% din cacaua produsă la nivel mondial. Compania este în alertă, chiar dacă grupul nu are fabrici în cele mai afectate trei state, Sierra Leone, Liberia şi Guinea, spune directorul general Paul Bulcke.

    Coasta de Fildeş este pe o listă de 13 state cărora Organizaţia Mondială a Sănătaţii le-a cerut săptămâna trecută să fie pregătite pentru cazuri de Ebola, pentru a se asigura că epidemia nu se răspândeşte. Nestle crede că trimestrul patru al anului ar putea fi dificil, din cauza epidemiei, a tulburărilor politice  şi creşterii preţurilor materiilor prime. În ultima lună, preţul contractelor futures pentru cacao a crescut cu 16%.

     

  • Adăpost de vreme rea: cum îşi asigură bătrâneţea vedetele de la Hollywood (GALERIE FOTO)

    Printre primii care au făcut acest pas, scrie Financial Times, se numără Clint Eastwood, care în 1971 şi-a cumpărat micul hotel Hog’s Breath Inn din Carmel, California, pe care între timp l-a vândut, dar în schimb deţine din 1986 Mission Ranch Hotel din aceeaşi localitate – o fostă fermă de lactate construită în 1850 şi dezvoltată pentru uz turistic.

    La rândul său, Robert de Niro este proprietarul Greenwich Hotel din New York, amenajat astfel încât să fie un loc unde şi lui să-i placă să stea. O noapte de cazare costă aici 500 de dolari, iar cei care se cazează acolo pot vedea un film la cinematograful din dotarea hotelului ori se pot relaxa la un spa sau la piscina amenajată într-o clădire tradiţională japoneză adusă din Kyoto.

    Francis Ford Coppola are şi el afaceri în turism, în Belize, Guatemala sau Argentina, ultimul hotel, Palazzo Margherita, fiind deschis în 2012 în localitatea italiană Bernalda. O cameră costă aici 390 de dolari pe noapte.

  • Idei de afaceri: cum să-ţi promovezi brandul cu caricaturi (GALERIE FOTO)

    Create de diverşi artişti pe pereţii localului, ca plată pentru mesele luate acolo, caricaturile au ca subiect vedete şi şefi de companii din industria filmului. Pentru ca lucrările să nu se piardă însă de tot, patronii s-au gândit să le desprindă de pe pereţi şi să le ofere familiilor celor portretizaţi ori să le scoată la licitaţie, donând banii obţinuţi pentru scopuri caritabile.

    Printre vedetele imortalizate pe pereţii localului se numără Farrah Fawcett şi Lee Majors, James Garner, Telly Savalas, John Wayne sau Gene Hackman.

  • Jocul de jumătate de miliard de dolari va produce de trei ori mai mulţi bani decât investiţia

    „Destiny este jocul pe care ne-am dorit întotdeauna să îl facem“, a declarat Harold Ryan, preşedintele Bungie. „Am visat la acest univers ani de zile, aşa că suntem entuziasmaţi să deschidem porţile şi să lăsăm jucătorii să intre în contact cu ceea ce am creat.“

    Destiny este un joc de tip First Person Shooter realizat de compania Bungie şi distribuit de Activision, în baza unui contract ce a inclus de asemenea şi publicarea jocului de mare succes Halo. În joc, evenimentele se petrec în timp real, astfel că nu există un scenariu ce se respectă de fiecare dată când un jucător parcurge o misiune. Sistemul nu este unul nou, fiind folosit şi de compania Electronic Arts în Need for Speed World.  Franciza Halo, primul proiect de succes al celor de la Bungie, a adus încasări de peste 3,4 miliarde de dolari, iar jocurile s-au vândut în peste 50 de milioane de exemplare.

    „Suntem foarte mândri de ceea ce am realizat cu Halo, atrăgând milioane de jucători, dar prin Destiny ne dorim crearea unui univers din care jucătorul să simtă că face parte“, a spus Pete Parsons, COO al Bungie. „Ca să reuşim asta, am adăugat cel mai important element: conectivitatea. Jucătorii se pot întâlni în cadrul jocului, pot parcurge misiuni împreună.“

    Destiny nu este doar cel mai scump joc produs vreodată; el a costat mai mult chiar decât cel mai costisitor film din istorie. Bugetul de 500 de milioane nu înseamnă, însă, doar salariile programatorilor şi echipamentul de lucru; o mare parte a banilor a mers către marketing. Costul uriaş reprezintă primul pas în lansarea unei francize, nu doar a unui joc. Judecând după succesul seriei Halo, suma de 500 de milioane de dolari va fi recuperată destul de repede. În prima zi după lansare, vânzările au atins 500 de milioane de dolari. Cei de la Bungie se aşteaptă ca veniturile să ajungă la peste 1,5 miliarde de dolari în primul an şi se pare că vor atinge această ţintă.

    Primele detalii referitoare la Destiny au apărut în 2009, însă primele informaţii oficiale au fost făcute publice de către cei de la Bungie la sfârşitul anului 2012. Programatorul-şef al companiei spunea la acea vreme că intenţia este de a crea un univers „care să aibă o viaţă proprie“.  Povestea este plasată într-un viitor apocaliptic, ce vine după o perioadă de expansiune şi pace, o „epocă de aur“. Într-o perioadă în care oamenii au colonizat majoritatea planetelor din sistemul solar, un eveniment numit „Colapsul“ a dus omenirea în pragul dispariţiei. Singurii supravieţuitori locuiesc pe Pământ, transportaţi aici pe o navă spaţială. Unii dintre cei rămaşi au devenit Gardienii, cei care apără ultimul oraş de pe Pământ. Jocul se concentrează pe Gardieni şi lupta lor împotriva celor care vor să extermine oamenii.

    Destiny a fost lansat în versiuni pentru PC şi pentru consolele PlayStation 4 şi Xbox One. Cei de la Bungie au anunţat însă că vor lansa în curând o versiune grafică compatibilă cu PlayStation 3 şi Xbox 360. Primul addon va fi lansat, cel mai probabil, în luna decembrie, şi va conţine mai multe misiuni şi hărţi. Jocul poate fi achiziţionat la un preţ de bază de 60 de dolari, însă Activision a lansat şi versiuni speciale cu un preţ mai ridicat.

    Pentru a putea rula Destiny este nevoie de un sistem performant, însă, la fel ca în cazul consolelor, compania va lansa şi o versiune pentru calculatoarele de generaţie mai veche.

  • Aţi spus ceva rău de comunişti? (VIDEO)

    Soluţia o reprezintă coproducţiile, ceea ce presupune colaborarea cu case de filme chineze, situarea unor scene din film în China, distribuire de actori din această ţară în roluri de mai mică importanţă ori chiar plasarea de produse ale unor companii chineze. Totodată, studiourile hollywoodiene care vor să-şi distribuie filmele în China trebuie să nu prezinte Partidul Comunist într-o lumină proastă.

    Cum ţara asiatică a depăşit deja Japonia, devenind a doua piaţă de film ca mărime a lumii, iar în primul trimestru al anului valoarea pieţei de film chineze s-a situat la mai bine de un miliard de dolari, studiourile americane se conformează, mai ales că se preconizează ca piaţa chineză să o întreacă până în 2020 chiar pe cea americană.

    Un motiv al creşterii cererii de filme din China o reprezintă viteza de dare în folosinţă a noilor cinematografe, astfel că ţara va ajunge să aibă un cuvânt tot mai greu de spus în privinţa blockbusterelor produse în SUA şi a modului cum sunt ele realizate. Nici măcar monştrii din filme nu se mai opresc doar la Statele Unite, ci provoacă stricăciuni sau se luptă şi prin Asia, cum ar fi ultimul film “Godzilla” ori ultimul film din seria “Transformers” – “Age of Extinction”, parţial filmat la Hong Kong şi în China.

  • Actriţa Lauren Bacall, figură emblematică a Hollywoodului, a murit la vârsta de 89 de ani

    “Cu profundă durere, dar şi cu multă recunoştinţă pentru viaţa ei incredibilă, confirmăm decesul lui Lauren Bacall”, a aunţat familia Bogart într-un mesaj publicat pe contul său pe contul său de Twitter, @HumphreyBogart.

    Actriţa americană a decedat în urma “unui accident cerebral”, informează site-ul dedicat celebrităţilor TMZ.

    Saptămânalul Variety precizează că ea a murit la domiciul său, în imobilul Dakota din New York.

    Lauren Bacall a fermecat cinematograful hollywoodian, în cei peste 60 de ani de carieră, prin vocea profundă şi ochii săi albaştri.

    Nascută pe 16 septembrie 1924, la New York, Betty Joan Perske, numele adevărat al actriţei, a fost singura fiică a unor imigranţi evrei din familia fostului preşedinte israelian Shimon Peres.

    Ea a devenit celebră cu rolul din filmul “To Have and Have Not” al lui Howard Hawks, la vârsta de 19 ani, în 1944, alături de Humphrey Bogart, cu care a format un cuplu legendar. A fost soţia lui Bogart timp de 12 ani, până la decesul actorului, în 1957.