BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Ofensiva de 500 de miliarde a Germaniei: Reţeaua feroviară învechită devine prioritate naţională pentru salvarea economiei

    Germania îşi face din refacerea reţelei feroviare o prioritate absolută, într-un efort masiv de revitalizare economică finanţat printr-un fond uriaş de infrastructură în valoare de 500 de miliarde de euro. Obiectivul: scoaterea celei mai mari economii europene din stagnarea care o macină de trei ani, informează Financial Times.

    Potrivit unor surse apropiate planului, vicecancelarul şi ministrul de finanţe Lars Klingbeil intenţionează să aloce până la 10,5 miliarde de euro în 2025 pentru modernizarea reţelei de trenuri, cea mai mare parte a sumei urmând să ajungă la compania de stat Deutsche Bahn. În total, 22 de miliarde de euro sunt rezervate pentru investiţii în infrastructură anul viitor.

    Pe lângă reţeaua feroviară, guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz va mai direcţiona în acest an 3 miliarde de euro către extinderea acoperirii cu internet de mare viteză şi 1 miliard pentru modernizarea podurilor.

    După 2025, investiţiile anuale în infrastructură vor creşte până la 35 de miliarde de euro, ritm care se va menţine până cel puţin în 2029, conform planurilor guvernamentale.

    Aceste măsuri fac parte dintr-un amplu pachet de reforme şi investiţii strategice, care urmează să fie aprobate de Parlament în luna septembrie. Fondul de infrastructură pe 12 ani, împreună cu investiţiile masive în apărare şi cu un nou pachet de reduceri fiscale pentru companii în valoare de 46 de miliarde de euro, reprezintă pilonii principali ai noii strategii economice a coaliţiei.

    Adoptarea fondului este programată pentru şedinţa de guvern din 24 iunie, în paralel cu aprobarea bugetului pe 2025 — document rămas nefinalizat după prăbuşirea fostei coaliţii conduse de Olaf Scholz în noiembrie 2024, din cauza unui blocaj bugetar major.

  • Se caută un premier, ce nume se vehiculează la bursa zvonurilor: Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, şi fost ministru de Finanţe în guvernul Cioloş, şi Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen şi fostul preşedinte al Consiliului Fiscal

    PSD, PNL, UDMR, USR şi minorităţile, adică partidele care încearcă să formeze noul guvern, au ajuns în stadiul în care caută un premier, având în vedere că liderii politici Ilie Bolojan, PNL, şi Sorin Grindeanu, PSD, nu ar mai fi interesaţi, pentru că nu ar fi agreaţi de toată lumea.  

    Vineri dimineaţă, la bursa zvonurilor, se aduceau în discuţie pentru poziţia de premier numele Ancăi Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei şi fost ministru de finanţe în guvernul Cioloş, dar şi a lui Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, şi fostul preşedinte al Consiliului Fiscal. 

    Aceste nume au fost aduse în discuţie de către televiziuni, citând surse din mediul politic. 

    Dacă până la începutul săptămânii varianta unui premier politic era bătută în cuie, de marţi, după ce preşedintele Nicuşor Dan a spus că toate variantele sunt pe masă – premier politic, premier tehnocrat, rotativă – s-au reluat zvonurile privind cel care să vină la Palatul Victoria. 

    De trei săptămâni, partidele pro-europene tot încearcă să ajungă la un numitor comun în privinţa pachetului de austeritate fiscală care ar trebui aprobat şi implementat repede, astfel încât România să intre pe un trend de reducere a deficitului bugetar, de control al creşterii datoriei publice. 

    După trei săptămâni de discuţii tensionate, ultimele date arată că partidele nu au reuşit să ajungă la o înţelegere. 

    În discuţie este invocată suma de 30 de mld. lei necesară reîncadrării bugetului într-un deficit de 7% din PIB, care ar proveni din 10-15 mld. lei reduceri de cheltuieli şi 15-20 mld. lei din creşterea taxelor şi impozitelor. 

    Niciun partid, niciun lider politic nu ar vrea să fie la guvernare când se măresc taxele şi impozitele şi nici când se reduc cheltuielile.  

    România a intrat în criză de timp, pentru că pieţele financiare externe şi Comisia Europeană, cei mai mari creditori ai României, aşteaptă un plan coerent şi credibil de reducere a deficitului bugetar, de echilibrare a finanţelor publice, astfel încât România să nu fie retrogradată la categoria junk-nerecomandată investiţiilor- de către agenţiile de rating. 

  • Într-un gest fără precedent, Tánczos Barna, ministerul Finanţelor, a cerut public demiterea conducerii Salrom şi Apele Române. ”Această iresponsabilitate nu poate rămâne fără consecinţe”

    Într-un gest fără precedent, Tánczos Barna, ministerul Finanţelor, a cerut public demiterea conducerii Salorm şi Apele Române, atât în şedinţa de guvern de joi, cât şi pe pagina sa oficială de Facebook, din cauza modului în care au gestionat situaţia din Praid. 

    ”Este inacceptabil ce s-a întâmplat ieri la Praid! În timp ce, la faţa locului, reprezentanţii ministerelor, experţi internaţionali, autorităţile pentru situaţii de urgenţă şi autorităţile locale lucrează pentru a proteja populaţia şi a găsi cele mai bune soluţii pentru gestionarea dezastrului minier, la Bucureşti guvernul a acordat sprijin financiar imediat pentru cei care trăiesc din turism, iar organizaţii civile şi oameni simpli au început să doneze pentru a-i ajuta pe localnici. Între timp, cele două companii se ceartă între ele, ignoră deciziile experţilor, lasă zeci de mii de oameni fără apă şi agravează şi mai mult daunele provocate mediului”, a spus ministrul. 

    Ministrul susţine că trebuie traşi la răspundere cei care au greşit şi că a cerut în Guvern ca directorii celor două companii să fie demişi de urgenţă şi înlocuiţi. 

    ”Această iresponsabilitate nu poate rămâne fără consecinţe — trebuie traşi la răspundere cei care au greşit. De aceea, am cerut astăzi colegilor din Guvern să ia măsurile necesare pentru ca directorii celor două companii să fie demişi imediat şi să fie numiţi în locul lor oameni care pot ţine situaţia sub control”. 

    Constantin Dan Dobrea este directorul general al Salrom, mandat pe care l-a primit în 2024 şi pe care îl are până în 2028. Anterior, el a fost membru în CA din 2022.

    Sorin Lucaci este directorul general al Apele Române, funcţie pe care o deţine din 2022. 

     

  • Omul din umbră care repară Franţa: Cum rescrie Eric Lombard revoluţia lui Macron prin dialog, nu prin forţă. Miza: salvarea bugetului şi supravieţuirea politică a guvernului

    În ministerul unde Emmanuel Macron şi-a început spectaculoasa transformare a economiei şi politicii franceze, un nou personaj discret rescrie bunul mers al lucrurilor: Eric Lombard, omul care reconfigurează viziunea prezidenţială într-un proiect mai modest, mai atent şi profund pragmatic.

    Potrivit Bloomberg, Lombard, un tehnocrat blând, dar redutabil, în vârstă de 67 de ani, a preluat conducerea Ministerului de Finanţe şi Economie la finalul anului trecut. Spre deosebire de abordarea ideologică şi uneori teatrală a lui Macron, Lombard aplică metode rafinate la nivelul negocierilor.

    Această schimbare de paradigmă vine pe fundalul unei înfrângeri usturătoare pentru Macron: un pariu electoral eşuat în 2023 i-a slăbit controlul asupra puterii şi a stârnit o reacţie negativă din partea pieţelor financiare. Acum, preşedintele are nevoie mai mult ca niciodată de strategia calmă şi abilă a lui Lombard pentru a trece printr-un parlament profund divizat un buget esenţial şi un plan de economii de aproximativ 40 de miliarde de euro.

    Lombard şi-a început deja misiunea prin discuţii directe, inclusiv cu adversarii politici ai preşedintelui, pentru a câştiga timp şi a evita o criză majoră în toamnă. Dacă nu va reuşi să obţină un minim consens, guvernul riscă colapsul, ceea ce ar însemna un nou dezastru politic pentru Macron, aflat în ultimii doi ani ai mandatului său.

    Cu toate acestea, într-un gest care arată că preşedintele nu renunţă la instrumentele de presiune, Macron a declarat luni că nu exclude varianta unor alegeri anticipate: „Îmi doresc să nu ajungem la o nouă dizolvare, dar nu sunt genul care renunţă la o putere constituţională”, a spus el.

    Lombard foloseşte această abordare atât în plan intern, cât şi în relaţiile internaţionale – de la obţinerea unui tratament mai indulgent din partea Uniunii Europene privind regulile fiscale, până la detensionarea legăturilor comerciale cu administraţia Trump.

    Până acum, strategia a dat rezultate: în pofida unui climat politic tensionat, Lombard a reuşit să treacă bugetul pentru 2025, aducând o gură de aer după luni de haos legislativ.

    „Este metoda corectă, indiferent de circumstanţe”, a declarat el într-un interviu acordat în cadrul summitului G7 de luna trecută, desfăşurat în Canada. „Fie că vorbim de partide politice sau de marile puteri economice, cheia rămâne dialogul, echilibrul şi niciodată impunerea cu forţa.”

    Instalat de noul premier Francois Bayrou, după prăbuşirea guvernului condus de Michel Barnier şi în plină criză bugetară, Lombard s-a apucat imediat de treabă: negocieri discrete chiar şi în timpul sărbătorilor de iarnă, gestionarea fracturilor parlamentare şi readucerea în parametri a pieţei obligaţiunilor.

  • Nicuşor Dan are patru opţiuni pentru a forma guvernul. Pe care o va alege?

    ♦ România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană ♦ Democrativa care a creat această gaură este chemată acum să salveze România ♦ După ce a promis că anul viitor va reduce deficitul la 7% din PIB, România primeşte o palmă de la Comisia Europeană: deficitul va fi 8,6% în 2025 ♦ Nicuşor Dan are patru variante pentru a forma guvernul: Marea Democrativă Naţională, un guvern de tehnocraţi, alegeri anticipate sau un guvern de manageri profesionişti, veniţi din economia privată.

    Eşti de acord ca guvernul să nu depăşească limita de 3% deficit bugetar, fără aprobare prin referendum? – este întrebarea dezbătută de Nemo, Hofi şi Adrian Sârbu la ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC. România este, încă din 2020, în procedură de deficit bugetar excesiv şi este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a luat măsuri, în ultimii ani, de reducere a deficitului bugetar. 

    Preşedintele Nicuşor Dan are două priorităţi: să formeze guvernul şi să reducă deficitul bugetar.

    Nicuşor Dan poate lua măsuri de reducere a deficitului bugetar prin creşteri de venituri la buget, adică prin taxe, sau prin scăderi de costuri bugetare, cum sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor. Dacă deficitul nu va fi redus, România riscă pierderea fondurilor europene şi intrarea în incapacitate de plată.

    „Pactul de stabilitate şi creştere spune clar: 3% din PIB deficit bugetar şi 60% datorie publică. Nu sunt numai norme europene. Sunt normele de bun-simţ ale unei administrări eficiente.

    Democrativa a depăşit limitele bunului-simţ“, spune Adrian Sârbu.

    Deficitul bugetar al România a ajuns pe primul loc în Europa: 8,7% din PIB, conform calculelor făcute de guvernul Ciolacu. Calculele Comisiei Europene arată însă alte cifre: deficitul, care include amânările de plată, a fost de 9,3% din PIB. ­

     

    „Eu cred că e mai mult, cu cheltuielile ascunse.

    Democrativa face alba-neagra şi cu deficitul. Sunt doctori în economie: când au o cheltuială pe care nu au plătit-o, nu o mai prevăd în deficit. 

    Acum, că a câştigat Nicuşor Dan, democrativii se aşteptau ca doamna Ursula von der Leyen să închidă ochii, că e Democrativă şi la Bruxelles.

    O mână spală pe alta.

    Dar n-a fost aşa. Acum Comisia Europeană vine şi spune: nu vă încadraţi în promisiune, deficitul bugetar va fi de 8,6% din PIB în 2025 şi, mai grav, o să săriţi de gradul de îndatorare de 60% din PIB“, explică Adrian Sârbu.

     

    Distribuţia locurilor în Parlamentul României, 2024

     

    Cine a făcut deficitul bugetar?

    „În 2023 au guvernat PSD cu PNL. 

    În 2024? Aceiaşi.

    Deficit cât cuprinde.  

     

    În 2025, Noua Democrativă, cu UDMR.

    Distribuţia locurilor în Parlamentul României, 2025 

     

    De un an de zile, noi le-am spus democrativilor câteva adevăruri.  Şi unul din ele era: «Atenţie cu deficitul pe scările istoriei».

    E ca în povestea lui Ion Creangă, «prostia omenească»: cade drobul de sare şi omoară copilul.

     

    Copilul este bugetul României, eşti TU.

    Acum nu mai vorbim de domnul Ciolacu. Vine domnul Nicuşor Dan şi NU vorbeşte despre cine a creat această gaură bugetară.

    De ce?

     

     Pentru că cine a creat această gaură este chemat să salveze România.

    Sunt pompierii care au dat foc. Şi acum tot ei sunt chemaţi să stingă incendiul.

    O să stingă focul cu foc“, spune Adrian Sârbu.

     

     

     

    Salvarea României este un guvern de antreprenori, care va restructura bugetul şi va aşeza economia pe panta creşterii de 5% pe an

    Nicuşor Dan are, în teorie, trei variante pentru a forma guvernul. El poate face un guvern cu partidele PNL-USR-UDMR, cu PSD şi minorităţi în coadă: Marea Democrativă Naţională. Sau un guvern de tehnocraţi. Dar are şi varianta alegerilor anticipate.

     

    „Se pare că domnul Nicuşor Dan nu vrea foarte tare anticipate. Dar le va face. Probabil la toamnă. După ce se vor epuiza matematic ipotezele.

    Cum poţi să faci un guvern cu patru partide, când partidul pe care tu-l urăşti cel mai mult, PSD-ul, spune de la început: Dom’le, nu faci acest guvern cu cine vreţi şi cum vreţi!

    Faci cu noi şi ca noi!

    La vremuri noi, tot noi.

    Soluţia pe care domnul Nicuşor Dan n-o va aplica este ca impostorii-doctori de partid să plece. Să ia o pauză.

    Toţi s-au făcut de râs în toate felurile şi, mai grav, ne-au făcut şi pe noi de râs în faţa Europei.

    Să ia o mică pauză şi să-i lase pe oamenii serioşi la guvernare.

    Cum spunea domnul Nicuşor Dan: «Vrem să arătăm că suntem oameni serioşi!».

    Dacă suntem serioşi, domnule Preşedinte Uşor Ales, să aducem oameni serioşi.

    Antreprenori din economia reală, care ştiu să administreze bugetul, ţara.

    Asigură-le sprijin politic, dacă ai atâta credibilitate ca preşedinte.

    Aşa au votat şi spectatorii noştri: vrem un guvern de profesionişti veniţi din economia privată, singura care generează valoare în România.

    Pentru că doar economia privată generează valoare. Restul nu.

    Şi, în noile condiţii, cu siguranţă vom reuşi.

    Cu oameni, profesionişti, nu cu partide de incompetenţi, impostori-doctori“, afirmă Adrian Sârbu.

     

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o minivacanţă şi o zi liberă în timpul săptămânii

    În a prima jumătate a lunii iunie, românii care lucrează la stat sau la privat vor avea parte de o minivacanţă de trei zile, ca urmare a faptului că urmează sărbătorirea Rusaliilor. Astfel, ziua de 8iunie va fi zi liberă cu ocazia sărbătorii primei zi de Rusalii, ziua de 9 iunie este a doua zi de Rusalii care va fi considerată, de asemenea, liberă. Ziua de 8 iunie pică duminică, în timp ce ziua de 9 iunie pică în timpul săptămânii, respectiv ziua de luni.

    Zilele libere rămase în anul 2025 sunt:

    • 15 august (vineri – Sfânta Maria);
    • 30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);
    • 1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);
    • 25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

     

     

     

     

     

  • Horia Cardoş, fondator Agroland, companie de 110 mil. lei care simte direct ritmul agriculturii româneşti: Viitorul Guvern să trateze mai serios problema evaziunii. În ceea ce priveşte încurajarea mediului de business, nu avem niciun fel de aşteptări

    Horia Cardoş, cel care a fondat Agroland în 2009 în Timişoara şi a transformat-o în cea mai mare reţea de magazine agricole din România, cu activăţi în mai multe ramuri din agribusiness, spune că nu are aşteptări de la viitorul guvern pentru sprijinirea mediului de business, dar speră ca autorităţile să trateze mai serios problema evaziunii fiscale.

    “Avem vecini cu noi magazine care au câte un bon pe zi. Deci la acest nivel, sperăm ca guvernanţii noştri să fie mai atenţi pentru că sunt zone foarte mari încă în România care nu sunt fiscalizate. În ceea ce priveşte încurajarea mediului de business, nu avem niciun fel de aşteptări”, a spus Cardoş la un eveniment organizat la Bursa de Valori Bucureşti, acolo unde acţiunile Agroland se tranzacţionează la o evaluare de 110 mil. lei. Cardoş are o deţinere de 68%.

    Pe 4 iunie, preşedintele Nicuşor Dan a declarat, în prima sa conferinţă de presă de la Palatul Cotroceni, că evaziunea fiscală reprezintă “o chestiune de securitate naţională” şi ar trebui să fie o prioritate pentru Serviciul Român de Informaţii, al cărui rol, în opinia sa, trebuie să “oprească la a furniza aceste informaţii către ANAF şi parchete”.

    Autorităţile spuneau în 2024 că evaziunea fiscală în România este estimată la aproximativ 10% din PIB, ceea ce echivalează cu pierderi anuale de 32–33 de miliarde de euro pentru bugetul de stat.

    Principalele surse de evaziune sunt în comerţul cu amănuntul, servicii prestate populaţiei, agricultură şi construcţii, unde tranzacţiile în numerar şi lipsa bonurilor sunt încă larg răspândite.​

  • Restart pentru motorul Europei: Germania lansează cel mai amplu plan de relaxare fiscală din ultimul deceniu – un pachet de 46 de miliarde de euro pentru revitalizarea industriei şi atragerea investiţiilor

    Germania pregăteşte un pachet economic de proporţii pentru a scoate cea mai mare economie a zonei euro din mlaştina stagnării. Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz intenţionează să adopte în această vară un plan de reduceri fiscale pentru companii în valoare de 46 de miliarde de euro, măsuri ce se vor întinde până în 2029, informează Financial Times.

    Ministrul de finanţe Lars Klingbeil, social-democrat, va prezenta oficial planul miercuri, în cadrul unei şedinţe de guvern. Potrivit proiectului de lege consultat de Financial Times, deducerile fiscale se vor aplica pentru investiţii în echipamente noi şi vehicule electrice, cu scopul declarat de a repoziţiona Germania ca un magnet pentru investiţii şi inovaţie.

    „După o perioadă de stagnare economică, este esenţial să creştem semnificativ potenţialul economiei germane”, se arată în textul proiectului.

    Aceste măsuri fiscale vin în completarea unui uriaş program de investiţii publice finanţat din datorii, în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, menit să modernizeze forţele armate şi infrastructura învechită a Germaniei — pilonul central al strategiei economice a cancelarului Merz.

    În paralel, guvernul a promis subvenţii pentru costurile la electricitate în sprijinul industriei manufacturiere aflate sub presiune. A fost creat chiar şi un minister dedicat reducerii birocraţiei şi digitalizării administraţiei publice.

    Conform planului, de la 1 iulie, companiile vor putea deduce 30% din valoarea echipamentelor noi între 2025 şi 2027. Din 2028, impozitul federal pe profit, în prezent 15%, va fi redus gradual până la 10% — apropiind Germania de media OCDE. Totuşi, taxa locală pe afaceri de aproximativ 14% rămâne în vigoare, rezultând un impozit total de circa 24%.

    În plus, 75% din valoarea vehiculelor electrice achiziţionate de firme va putea fi amortizată în primul an, diminuând astfel venitul impozabil. Se pregătesc şi noi stimulente fiscale pentru cercetare şi dezvoltare, menite să stimuleze inovarea şi competitivitatea.

    „Este o gură de oxigen binevenită pentru sectorul industrial german”, spune Robin Winkler, şeful departamentului macroeconomic Germania la Deutsche Bank.

    Economiştii salută măsurile, dar avertizează că adevărata provocare rămâne simplificarea reglementărilor şi reducerea birocraţiei — obstacole majore pentru mediul de afaceri din Germania.

    „Este un pas bun pentru atractivitatea Germaniei ca destinaţie de investiţii, dar reformele structurale vor fi mai dificile şi mai importante”, subliniază Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg.

    Coaliţia condusă de Merz, formată din creştin-democraţi şi social-democraţi, intenţionează să adopte pachetul legislativ prin ambele camere ale parlamentului până la sfârşitul verii.

  • Dacă creştere economică nu e, nimic nu e. Economia şi companiile intră acum într-o menghină fiscală despre care nu ştim cum va arăta şi mai ales cum se va sfârşi. Pot/vor băncile să preia rolul de motor al revenirii creşterii economice în locul stimulilor fiscali? Răspunsul la ZF Bankers 2025

    Nu putem controla creşterea economică, spune Tanczos Barna, ministrul Finanţelor.

    De aici vine una dintre problemele cu care se va confrunta România, guvernul, comaniile şi noi toţi în perioada următoare: scăderea semnificativă a creşterii economice şi poate  chiar intrarea într-o scădere economică.

    Dincolo de problema deficitului bugetar – de unde să reduci cheltuielile, de unde să creşti veniturile pentru a obţine 30-50 de miliarde de lei, cea mai mare problemă est legată de încetinirea semnificativă a creşterii economice, de scăderea consumului, ceea ce are un impact direct şi imediat în încasările Ministerului de Finanţe din TVA, accize etc.

    Dacă până acum, adică în ultimii cinci ani, problema deficitului bugetar nu se vedea pentru că aveam o creştere economică semnificativă – unde sunt vremurile cu o creştere economică de 4% pe an, faţă de 0,2% acum -, iar creşterea de cheltuieli plus deficitul puteau fi acoperite din această creştere economică.

    De altfel, creşterea economică semnificativă şi stabilitatea politică erau principalele motive pentru care băncile internaţionale, marile fonduri de investiţii străine, creditorii internaţionali trimiteau miliarde şi miliarde de euro în România pentru a finanţa deficitul bugetar şi creşterea datoriei publice.

    Creşterea economică a dispărut, iar stabilitatea politică şi parcursul euro-atlantic al României au fost puse la îndoială ca niciodată. Capitalurile străine au plecat, românii cu bani şi-au schimbat leii în euro, cursul valutar leu/euro şi-a pierdut stabilitatea, dobânzile la lei au început să crească din nou, iar toată lumea a făcut câţiva paşi în spate. Bine că nu s-a plecat din ţară.

    Problema este că nu mai putem impulsiona creşterea economică prin stimulii fiscali  – creşterea salariilor şi pensiilor, creşterea cheltuielilor publice, atragerea de capital şi investitori străini.

    De asemenea, merg foarte greu atragerea şi cheltuirea fondurilor europene, care ar mai fi acoperit o parte din necesarul de finanţare din economie.

    Pieţele financiare au devenit dintr-odată tensionate, guvernul se împrumută mai greu şi mai scump, cursul valutar leu/euro rămâne sub presiune, iar în orice moment capitalurile pot să plece dacă cei care au preluat acum puterea – Nicuşor Dan & company – nu se vor mişca mai repede şi nu vor veni cu un guvern stabil şi credibil.

    În condiţiile în care stimulii fiscali dispar unul după altul, ar putea sistemul bancar să preia rolul de susţinere a creşterii economice?

    Băncile sunt extrem de prudente după pierderile înregistrate în criza anterioară, creditarea, în special a companiilor, a rămas mult în urma creşterii businessului şi economiei, cel puţin în ultimul deceniu, în care am avut, cel puţin din punct de vedere statistic, cea mai bună perioadă economică din istoria României.

    Economia şi companiile vor intra acum într-o menghină fiscală, despre care nu ştim cum va arăta şi mai ales cum se va sfârşi.

    Companiile vor avea nevoie de o nouă finanţare, în condiţiile în care finanţarea comercială – credit-furnizor – şi finanţarea fiscală se vor diminua. Dar aici intervine bancabilitatea firmelor, în special bancabilitatea firmelor româneşti mici şi mijlocii, ca să nu mai vorbim de cele micro care, cel puţin ca număr, sunt baza economiei.

    Cum vor evolua dobânzile la lei, cum va evolua cursul valutar leu/euro, cum se va finanţa şi la ce dobândă Ministerul de Finanţe, cum vor arăta politicile de risc bancar în noile condiţii adverse de piaţă, sunt întrebări care vor fi puse în discuţie la ZF Bankers & Insurance Summit 2025, care va avea loc luni-marţi-miercuri, începând cu ora 09.00.

    Cei mai importanţi bancheri, cei mai importanţi şefi de trezorerii din cadrul băncilor, directorul operaţiunilor de piaţă din BNR, şeful Trezoreriei Statului şi nu numai vor fi prezenţi pentru prima dată în faţa cititorilor şi publicului ZF după tensiunea alegerilor prezidenţiale.

    Economia, companiile, guvernul care va veni la Palatul Victoria au mai multe întrebări decât răspunsuri pentru ce va urma pe termen scurt.

    Deciziile care se vor lua nu sunt indiferente, mai ales că România are nevoie de finanţare, are nevoie de băncile locale şi de băncile străine, are nevoie de investiţii, atât româneşti cât şi străine, are  nevoie de Bruxelles şi de fondurile europene pentru a ieşi din situaţiaa tensionată actuală şi a reveni pe o creştere economică susţinută.

    Puteţi vedea mai jos agenda integrală a ZF Bankers & Asigurări 2025

     

    08:50 – 09:00 Overview Romanian Banking Market. Ce s-a întâmplat în ultimul an, care sunt principalele tendinţe din piaţă, ce urmează?

    Cristian Hostiuc, director editorial, Ziarul Financiar

     

    09:00 – 09:30 Cum arată stabilitatea financiară a României în 2025? Care sunt principalele provocări?

    Matei Kubinschi, Director adjunct Directia de Stabilitate Financiara, Banca Naţională a României (BNR)

     

    09:30 – 11:00 Panel 1. Cum arată sistemul bancar în 2025? Impactul schimbărilor politice, economice, sociale şi de business asupra sistemului bancar. Perspectivele sistemului bancar pentru următorul an în noile condiţii de piaţă. CEO overview.

    Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

    Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România

    Dana Dima (Demetrian) , vicepreşedinte, BCR

    Alessio Cioni, CEO, Intesa Sanpaolo Bank Romania

    Mustafa Tiftikcioğlu, CEO, Garanti BBVA România

    Samir Karia, CEO, Citi România

     

    11:00 – 11:30 Perspectiva pieţei bancare actuale din punctul de vedere al celei mai mari bănci din România. Provocările actuale şi viitorul apropiat.

    Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania

     

    11:30 – 11:45 Ce e nou în legislaţia bancară, ce este nou în tranzacţiile bancare din punct de vedere juridic

    Alexandra Manciulea, partener şi coordonator departamentul Banking & Financial services Filip & Company

     

    11:45 – 12:00 Care sunt planurile Băncii de Investiţii şi Dezvoltare a României? Care sunt produsele şi serviciile pe care le va oferi, cum va fi interacţiunea cu băncile şi cu economia?

    Dan Sandu, director general, BID – Banca de Investiţii şi Dezvoltare a României

     

    12:00 – 13:00 Cum merge piaţa bancară pe zona de corporate, cine mai face investiţii, care sunt sectoarele finanţate de bănci, cum vor evolua dobânzile, cum au evoluat structurile de finanţare în proiectele mari

    Cosmin Călin, director executiv Large Corporate Banca Transilvania

    Bogdan Cernescu, Managing Director – Head of Corporate Banking, BCR

    Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate, Raiffeisen Bank

    Raluca Ţintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING Bank

    Bogdan C. Stoica, Deputy Managing Partner Popovici Niţu Stoica & Asociaţii

     

    13:00 – 13:15 Care sunt tendinţele pe piaţa de retail şi cum se văd în tranzacţiile bancare efectuate? Cum pot fi atraşi mai mulţi români în sistemul bancar – prin intermediul plăţilor electronice? Care sunt programele care câstigă teren?

    Mihai Cismaşiu-Buda, Principal, Data & Services, Mastercard – România, Croaţia, Israel

     

    13:15 – 14:15 Cum merge piaţa de retail bancar, care mai este apetitul românilor de a lua credite de consum/ credite imobiliare/ ipotecare, cum rezistă clienţii la creşterea dobânzilor, cum se digitalizează şi automatizează zona de retail? Cum merg parteneriatele de tip bancassurance dintre bănci şi companiile de asigurări?

    Antoaneta Curteanu, preşedinte, Alpha Bank Romania

    Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte retail, BRD

    Adina Călin, director Direcţia Produse şi Servicii Bancare, CEC Bank

    Codruţa Furtună, director vânzări şi distribuţie, Allianz-Ţiriac Asigurări

    Ştefan Toderiţă, Head of Sales, Mastercard

    Costi Stratnic, vicepreşedinte al Directoratului, OMNIASIG

    Dan Niculae, Managing Director, Imobiliare.ro Finance

     

    14:15 – 15:15 Cât de mult câştigă teren băncile de tip neobanking. Care va fi impactul inteligenţei artificiale asupra pieţei bancare în atragerea şi analiza clienţilor. Care sunt tehnologiile viitorului pe piaţa bancară, cât de mult teren câştigă companiile non bancare care oferă servicii care tradiţional aparţineau băncilor

    Cristian Mustaţă, director executiv adjunct, Distribuţie Retail, BCR/George

    Robert Anghel, director general adjunct Business Salt Bank

    Costin Mincovici, Chief Credit Risk Officer, tbi bank

    Andrada Tănase, partener, Regulatory Advisory Deloitte Romania

    Lucian Daia, CTO, Zitec

    Citiţi mai multe pe zf.ro:

    Urmează ZF Bankers & Asigurări 2025 – 2-3-4 iunie, Hotel Marriott Bucureşti. Cum va evolua sistemul bancar în continuare? Pot/vor să preia băncile rolul de motor al creşterii economice în locul stimulului fiscal?

    Care va fi impactul scăderii economice şi al businessului asupra sistemului bancar? Pot să fie băncile un motor de creştere economică având în vedere că stimulii fiscali dispar? Cum arată ultimul deceniu pentru bănci

    Băncile, faţă în faţă cu tensiunea următorilor ani. Cine va dori să câştige teren, cine va dori să se protejeze mai mult de schimbările economice, politice şi sociale care vor veni? Topul ceclor mai mari bănci după active în anul 2024 şi comparaţie cu anul 2014

    Cei mai importanţi bancheri din România – Omer Tetik, Banca Transilvania, Mihaela Bîtu, ING, Zdenek Romanek – Raiffeisen, Dana Dima, BCR, Mustafa Tiftikcioğlu, Garanti, etc., vin luni şi marţi la ZF Bankers 2025 pentru a discuta evoluţia pieţei bancare, evoluţia businessului şi a economiei în viitorul imediat, în noile condiţii de piaţă

  • Ungaria lui Viktor Orban cedează sub presiunea turbulenţelor economice. Guvernul de la Budapesta recunoaşte că nu poate susţine creşterea salariilor

     

    Guvernul Ungariei a anunţat că planurile privind majorarea salariului minim din 2026 ar putea fi anulate în contextul unei creşteri economice mai slabe decât estimările iniţiale. Oficialii de la Budapesta recunosc că, în cazul în care dinamica economică sau salarială va rămâne în urmă faţă de prognoze, acordul privind majorările va fi renegociat, scrie Bloomberg.

    În noiembrie 2023, executivul a convenit cu sindicatele şi angajatorii o creştere de 40% a salariului minim pe termen de trei ani, mizând pe stimularea consumului ca motor principal al veniturilor fiscale, dar şi ca factor-cheie în menţinerea sprijinului pentru Fidesz, partidul lui Viktor Orban, care se pregăteşte de alegeri în 2026.

    Această revizuire a aşteptărilor survine într-un context în care promisiunile optimiste ale guvernului, care anticipa un „start în forţă” al economiei în 2025, încă nu s-au materializat.

    Premierul Viktor Orban avertiza recent că provocările economice vor persista şi în anul următor, sub influenţa războiului din Ucraina.

    Forintul, s-a menţinut stabil la 403,8 pentru un euro, situându-se astfel printre cele mai performante monede din pieţele emergente.

    Datele statistice recente arată o creştere anuală de 8,4% a salariului mediu brut în martie, sub estimările iniţiale, marcând o încetinire faţă de saltul de 15% bifat la finalul lui 2023.

    În paralel, în condiţiile unor constrângeri bugetare care limitează capacitatea de stimulare fiscală, autorităţile au anunţat planuri pentru un ajutor alimentar special destinat pensionarilor, sub forma unui voucher în valoare de 30.000 forinţi (aproximativ 85 de euro), măsură prezentată recent printr-un clip postat pe reţelele sociale.