BusinessMagazin

Tag: grup

  • Grupul EMI, furnizor european în domeniul soluţiilor industriale de acces, a preluat compania românească KADRA

    Grupul EMI, furnizor european în domeniul soluţiilor industriale de acces, cu afaceri de 38 milioane euro în 2023, a preluat compania românească KADRA, furnizor de soluţii integrate pentru automatizarea şi managementul accesului.

    „Prin primirea KADRA şi a fondatorilor săi în familia Grupului EMI, continuăm să punem în practică strategia noastră de consolidare a prezenţei în sectorul sistemelor de acces. Această colaborare îşi propune să pună în valoare expertiza specifică pe care fiecare companie o are în domeniul său predilect, KADRA având o contribuţie importantă cu cei 30 de ani de experienţă în furnizarea de soluţii de acces pentru sectoare diverse. Vom căuta în continuare noi parteneriate în zonele noastre geografice de tradiţie, parteneriate în cadrul cărora le propunem antreprenorilor autonomie operaţională, alături de toate beneficiile de a fi parte a unei platforme mari de soluţii şi servicii pentru automatizarea accesului, alimentată de resurse importante şi sprijin financiar din partea partenerilor noştri de la Innova Capital şi Morphosis Capital”, a declarat Jérôme France, CEO al Grupului EMI

    În urma încheierii parteneriatului cu KADRA, Grupul EMI devine lider regional în sistemele industriale de acces, oferind şi servicii de montaj şi mentenanţă.

    Furnizorul român se alătură de la 1 decembrie grupului EMI, care include în prezent EMI Romania, Decran Belgia şi Slovacia şi Access Systems Belgia.

    Ambele companii vor continua să funcţioneze din punct de vedere operaţional în mod independent, ca entităţi juridice separate. Parteneriatul va permite optimizarea resurselor, a prezenţei tehnice din teren şi îmbunătăţirea calităţii soluţiilor şi serviciilor livrate.

    „Vedem această colaborare ca pe un mare avantaj atât pentru KADRA, cât şi pentru Grupul EMI”, a declarat Octavian Fanea, CEO KADRA. „Este o oportunitate pentru companiile noastre să-şi pună laolaltă expertiza din domeniile în care fiecare excelează. Suntem onoraţi să fim parteneri în Grupul EMI, care devine din ce în ce mai puternic, care a depăşit deja graniţele României şi intenţionează să continue să crească prin noi achiziţii valoroase în Europa Centrală şi de Est”.

    Această colaborare marchează al treilea parteneriat concretizat de Grupul EMI în mai puţin de doi ani, în linie cu obiectivul de a realiza cel puţin două tranzacţii anual.

    Grupul EMI are o echipă de 300 de specialişti, din care aproape 200 în România.

     

  • Anunţul momentului. Un gigant european cu afaceri de 27 mld. euro, este la un pas de FALIMENT, producând mari pierderi băncilor şi investitorilor

    Noi subsidiare ale grupului imobiliar austriac Signa sunt aşteptate să se declare în insolvenţă chiar în această săptămână, pe fondul unei crize tot mai mari în sectorul imobiliar european, scrie FT. 

    Signa, care deţine clădirea Chrysler Building din New York, precum şi numeroase proiecte de profil înalt şi mari magazine în Germania, Austria şi Elveţia, este controlată de magnatul austriac Rene Benko.

    Dificultăţile sale fac din acest grup cea mai mare victimă potenţială a prăbuşirii sectorului imobiliar, declanşată de cea mai mare creştere a costurilor de împrumut din istoria de 25 de ani a monedei euro, care a afectat cel mai mult Germania şi Suedia.

    Signa nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

    Grupul, care îşi evaluează activele la 27 de miliarde de euro, este alcătuit din numeroase filiale.

    Acesta s-a împrumutat masiv de la bănci, inclusiv de la Julius Baer din Elveţia, care a dezvăluit că are o expunere de peste 600 de milioane de franci elveţieni (677,58 milioane de dolari).

    Vineri, Signa Real Estate Management şi-a cerut insolvenţa la un tribunal local din Berlin, au declarat mai multe persoane care au cunoştinţă de acest lucru.

    Cererea a semnalat o înrăutăţire a condiţiilor pentru grup, care, potrivit unei alte persoane care are cunoştinţă despre acest subiect, căuta să obţină o nouă finanţare pentru a rezista până la sfârşitul anului.

  • Grupul german dm drogerie markt, activ pe seg­mentul drogheriilor din România, a încheiat anul financiar 2022-2023 cu o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, plus 58% faţă de anul precedent

    Grupul german dm drogerie markt, activ pe seg­mentul drogheriilor, care are în România 139 de ma­­gazine, a încheiat anul financiar 2022-2023 (1 octombrie – 30 septembrie) cu o cifră de afaceri de peste 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 58% faţă de anul precedent, potrivit reprezentanţilor companiei, care au oferit aceste informaţii în cadrul unei conferinţe de presă.

    “În România am avut o dezvoltare puternică. La 30 septembrie 2023 aveam 1.634 de colegi, cu 35% mai mulţi decât în anul anterior, am reuşit să dezvoltăm reţeaua de filiale, ajungând la 139, o creştere de peste 10%, şi mă bucură foarte mult că am avut o creştere de peste 58% a cifrei de afaceri. Clienţii ne apreciază tot mai mult, iar în cifre se transpune în peste 1,3 miliarde de lei”, a spus Ivana Martinakova, CEO al dm drogerie markt. Ea este absolventă a Brno International Business School şi în 2016 a preluat operaţiunile locale ale dm România.

    Compania are distribuţie pe tot teritoriul ţării şi reprezentanţii săi spun că au crescut pe toate palierele: a crescut frecvenţa de cumpărare, a crescut preţul coşului mediu, a crescut numărul de clienţi, iar per total aceasta a fost de 58%

  • Grupul media Ringier a anunţat miercuri că va închide ediţia print a Gazetei Sporturilor şi că se va concentra în viitor pe ediţia digitală GSP.ro

    Grupul media elveţian Ringier a anunţat miercuri la Bucureşti că va închide ediţia print a Gazetei Sporturilor din cauza scăderii drastice a vânzărilor print, şi că în viitor se va concentra pe ediţia digitală GSP.ro, căreia îi va mări componenta de video sportiv. 

    ”Decizia de a renunţa la ediţia tipărită a Gazetei Sporturilor a fost luată pe baza a numeroase analize. Divizia print înregistra pierderi majore”, a menţionat Ringier Sports Media Group, proprietarul Gazetei Sporturilor, conform informaţiilor publice.

    În 2024, Gazeta Sporturilor ar fi făcut 100 de ani, trecând printr-un secol de evenimente politice, economice, sociale. Apariţia Internetului a schimbat drastic peisajul media la nivel global, noile generaţii preferând să citească ziarele şi să îşi ia informaţiile online, cumpărând mai puţin sau chiar deloc varianta print. 

    Decizia de a se renunţa la ziarul print a venit pe neaşteptate. De mai multe luni, Ringier se confruntă cu tensiuni interne la divizia de publishing. 

    Multe branduri consacrate la nivel mondial se concentrează acum mai mult pe variantă digitală, în a-şi urmări publicul, audienţa, şi clienţii de publicitate. 

    Ringier, compania de media din Elveţia care a venit la Bucureşti la începutul anilor 90, a avut o istorie zbuciumată cu ziarele de sport din România pe care le-a deţinut, Prosport şi Gazeta Sporturilor. 

    În prezent, Ringier mai deţine în România ziarul Libertatea şi reviste de femei.

    Prin audienţa cumulată pe online cu toate produsele deţinute, Ringier este unul dintre cei mai mari publisheri locali în zonă digitală. De altfel, Ringier mai deţine eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, şi imobiliare.ro, cel mai important site de anunţuri imobiliare online.   

    Conform informaţiilor publice, în urma acestei restructurări, Ringier a renunţat la poziţia editorială deţinută la Gazeta Sporturilor de Cătălin Tolontan, unul dintre cei mai cunoscuţi ziarişti de sport din România. 

  • Michael Kaiser, Sezamo.ro: Ne-a fost puţin frică de categoria de fructe şi legume proaspete, dar surpriza este că ele sunt cele mai vândute

    Fructele şi legumele proaspete reprezintă categoria care se vinde cel mai bine în piaţa din România pentru magazinul online Sezamo, parte a grupului ceh Rohlik, deşi compania a avut iniţial reţineri faţă de această categorie de produse, a explicat Michael Kaiser, director comercial Sezamo.ro, în cadrul videoconferinţei ZF Malluri & Centre Comerciale `23.

    „Nouă ne-a fost frică puţin la început de legume şi fructe, clientul vrea să le pipăie, să le miroasă, să vadă cum arată şi ne-a fost frică de cum se va dezvolta. Dar supriza este că cele mai vândute sunt fructele şi legumele, cu o pondere de aproape 20% din coşul zilnic. Clientului îi place că sunt proaspete, de la producători locali, producători mici”.

    Grupul ceh s-a născut în 2014, iar la începutul pandemiei s-a extins către Ungaria, urmând mai apoi intrarea în pieţele din Austria, Germania, respectiv România în 2022. Compania are un singur depozit în România la acest moment şi activează doar în zona Bucureşti-Ilfov.

    „Depozitul nostru are o capacitate foarte mare faţă de cum suntem astăzi. Avem cel mai mare depozit din grup, din acest depozit putem să facem zilnic peste 10.000 de comenzi şi asta este încă o estimare conservatoare. Însă, aşa cum este traficul în Bucureşti şi odată cu creşterea numărului de comenzi ne gândim şi la al doilea depozit tot în Bucureşti. Abia după ce ne stabilizăm bine în Bucureşti ne gândim şi la alte oraşe”.

    Alte declaraţii:

    • Creştem cam cu 50% în fiecare lună faţă de luna trecută, suntem în creştere accelerată.
    • Pe lângă produsele de bază mergem şi la producători locali de la care avem ouă de ţară, carne proaspătă, legume, fructe. Punem mare focus pe produse bio
    • Avantajul unui shop onine ste că şi în 2023 am creat categorii de sine stătător pe care nu le poţi găsi într-un super sau hipermarket, toate la un, cum ar fi produsele plant based pe care le-am pus la începutul anului şi unde avem peste 2.000 de produse. Este un shop în shop.

  • Grupul bulgar Eurohold, din care face parte Euroins România, ameninţă Guvernul României cu un arbitraj internaţional dacă nu se plătesc prejudiciile aduse grupului

    Eurohold şi Euroins Insurance Group (EIG), holdingul şi grupul din Bulgaria din care face parte Euroins România au informat oficial Guvernul României cu privire la intenţia de a solicita un arbittraj internaţional pentru a proteja investiţia grupului în România, exceptând cazul în care disputa actuală privind cazul Euroins România este soluţionară rapid, iar prejudiciile cauzate grupului sunt compensate corespunzător, au transmis reprezentanţii grupului bulgar.

    Holdingul a transmis deja guvernului român o notificare în acest sens, care reprezintă primul pas formal către iniţierea unui arbitraj internaţional pentru investiţii în temeiul tratatului pentru protecţia investiţiilor, semnat între guvernele Bulgariei şi României. „Dacă nu ajungem la o înţelegere acceptabilă într-o perioadă rezonabilă de timp, ne vom proteja investiţia printr-un arbitraj internaţional”, a explicat Todor Danailov, CEO al EIG.

  • Grupul HTEC, companie de tehnologie intrată anul trecut pe piaţa locală, a deschis un centru de inginerie la Cluj. Urmează Iaşi şi Timişoara

    HTEC Group, companie globală de servicii de tehnologie, consultanţă şi software cu sediul în San Francisco, a anunţat astăzi inaugurarea unui centru de excelenţă în inginerie în Cluj, urmând ca în perioada următoare să se extindă în alte două oraşe principale din ţară: Iaşi şi Timişoara.

    “Sectorul tehnologic din România a cunoscut o creştere semnificativă şi susţinută în ultimele două decenii, iar deschiderea unui birou aici este o decizie firească pentru noi, (…) Cu încă două birouri deja în curs de înfiinţare în România – Iaşi şi Timişoara – continuăm să ne extindem prezenţa pe această piaţă de o importanţă strategică.”, spune Sabin Pilipautanu, Country Director şi primul angajat al Grupului HTEC în România.

    HTEC lucrează cu start-up-uri, corporaţii, investitori şi companii din Fortune 500, livrând servicii digitale complexe. Datorită palmaresului în materie de dezvoltare inovatoare în diverse domenii şi industrii, HTEC a devenit una din companiile tech cu cea mai rapidă creştere din SE Europei, dezvoltându-se 100% an de an.

     

  • Grupul Cris-Tim pune pe piaţă lactate sub brandul Cris-Tim, înlocuind Mugura, după investiţii de peste 20 de milioane de euro făcute în ultimii zece ani la Eco-Ferm

    Cris-Tim, liderul pieţei de mezeluri din România, deţinut de Radu şi Cristina Timiş, începând din această lună pune piaţă lactate sub brandul Cris-Tim, înlocuind Mugura, după investiţii de peste 20 de milioane de euro făcute în ultimii zece ani la Eco-Ferm, companie care face parte din grup, potrivit reprezentanţilor săi.

    Până în această toamnă, lactatele produse la Eco-Ferm, în localitatea Boldeşti (jud. Prahova) au fost comercializate sub numele Mugura. Decizia de schimbare a brandului are loc într-o piaţă puternic competitivă şi în continuă schimbare, dar şi ca răspuns la evoluţia preferinţelor consumatorilor şi la nevoia de a oferi produse lactate de calitate superioară sub un brand de încredere.

    „Brandul Cris-Tim a devenit cel mai iubit brand şi prima alegere a consumatorilor de produse din carne preparată şi ambalată în cei peste 30 de ani de activitate constantă, consecventă şi consistentă pe piaţa din România. Ei bine, acum, extindem această încredere şi în categoria de lactate, aducând din marea familie Cris-Tim, gustul autentic al laptelui proaspăt şi curat din EcoFerm direct pe masa tuturor familiilor din România”, a spus Radu Timiş Jr., CEO al Cris-Tim.

    Lactatele Cris-Tim nu conţin ingrediente adăugate precum lapte praf, amidon, arome sintetice, gelatină, grăsimi vegetale sau adaosuri de proteină, iar laptele provine de la cele 2.100 de vaci din rasa Holstein cresc la Eco-ferm şi ascultă muzică clasică toată ziua.

    „Pentru a produce un lapte de înaltă calitate ştim că hrana naturală este esenţială. Hrănirea  văcuţelor cu fân proaspăt, iarbă şi furaje de calitate superioară influenţează semnificativ gustul şi compoziţia laptelui. Laptele produs în astfel de condiţii oferă un conţinut mai ridicat de substanţe nutritive bogat in proteine, vitamine şi minerale esenţiale. Laptele românesc are un gust autentic, uşor de recunoscut, iar laptele produs la Cris-Tim este supus unor standarde stricte de siguranţă alimentară, asigurându-ne că este un produs sănătos pentru consum”, a spus Cristina Licu, directorul de calitate al Cris-Tim Family Holding.

    EcoFerm are o producţie anuală de 11 milioane de litri de lapte şi o capacitate de procesare de 60.000 de litri pe zi. Hrana celor 2.100 de animale este exclusiv asigurată de ceea ce se cultivă – grâu, porumb, orz, lucernă şi triticale – pe cele 1.300 de hectare ale fermei, iar fertilizarea se face în proporţie de 50% cu îngrăşăminte naturale. 

    Lactatele vor fi comercializate în retailul modern, cât şi în magazinele proprii ale Cris-Tim. De asemenea, ei au spus că pe lângă reţetele consacrate vor fi aduse la raft şi gusturi noi la raft – caşcavalul cu trufe, cu ardei, cu nucşoară si alte specialităţi. „Pe zona de lactate, strategia de business va avea aceeaşi piloni ca şi în categoria mezelurilor, unde Cris-Tim este liderul industriei atât ca volum, cât şi valoare.”

    Grupul Cris-Tim, fondat de familia Timiş acum trei decenii ca o mică afacere, este astăzi liderul pieţei de carne preparată şi ambalată şi al pieţei de ready meals. Grupul este şi cel mai mare jucător cu capital românesc de pe piaţa locală care deserveşte 18 ţări europene, două fiind în afara Uniunii Europene. Peste 35% dintre produsele exportate sunt din categoria de salamuri, urmate îndeaproape de mici, parizer, specialităţi şi cârnaţi. Exportul este prioritar în strategia de creştere a grupului Cris-Tim, cu o pondere anuală în cifra de afaceri de peste 12% la acest moment.

     

  • Liderii BRICS vor să facă din grup o contrapondere la dominaţia occidentală a instituţiilor globale, dar acesta este măcinat de interese contrare

    BRICS rămâne un grup disparat. China ţine să-i arate Vestului că încă are prieteni, însă India înclină din ce în ce mai mult către Vest, ca şi Brazilia.

    Relaţia dintre China şi India este una tensionată, complicând procesul decizional în cadrul grupului. În timp ce China se concentrează pe extinde­rea grupului, India, temătoare de dominaţia chineză, insistă împotriva unei extinderi grăbite.

    Brazilia încearcă să profite de pe urma războiului purtat de Rusia în Ucraina, conform Deutsche Welle. Cu războiul perturbând aprovizio­na­rea cu alimente, în special în Africa, Brazilia se transformă într-un furni­zor care ar putea acoperi golurile lăsate de scăderea livrărilor din Rusia şi Ucraina.

    Între timp, încă de la începutul războiului, Kievul speră să determine ţările BRICS să se îndepărteze de Rusia şi chiar să se reorienteze către Ucraina la un anumit punct.

    Însă, oficial, liderii BRICS în­cear­că să se folosească de summitul aflat în prezent în desfăşurare în Johannesburg pentru a transforma grupul, care include China, Rusia, Africa de Sud, Brazilia şi India, într-o contrapondere la dominaţia occi­dentală a instituţiilor mondiale, însă diviziunile dintre aceştia au ieşit la suprafaţă chiar din prima zi a reu­niunii, scrie Reuters.

    Tensiunile în creştere generate de războiul din Ucraina şi rivalitatea din ce în ce mai acerbă dintre Beijing şi SUA au determinat China şi Rusia să încerce să întărească BRICS.

    Preşedintele chinez Xi Jinping nu a fost prezent la eveniment în pofida prezenţei omologilor săi din Africa de Sud, Brazilia şi India. Comentariile sale au fost transmise de ministrul chinez al comerţului Wang Wentao.

    Declaraţiile preşedintelui brazi­lian Luiz Inacio Lula da Silva au in­dicat o divergenţă de viziuni în cadrul blocului, despre care analiştii politici spun că întâmpină de multă vreme dificultăţi în a-şi contura o viziune coerentă a rolului său în ordinea mondială.

    „Nu vrem să devenim o contra­pondere la G7, G20 sau SUA“, a de­clarat Lula. „Vrem doar să ne orga­nizăm“.

    Dincolo de problema extinderii, creşterea gradului de utilizare a mo­nedelor locale ale statelor membre în tranzacţiile comerciale şi financiare pentru reducerea dependenţei de dolarul american se află de asemenea pe agenda summitului.

    Totuşi, organizatorii sud-africani spun că nu vor exista discuţii privitoare la o monedă unică BRICS, o idee lansată de Brazilia ca alternativă la dependenţa de dolar.

    Banca de dezvoltare creată de ţările BRICS intenţionează să înceapă creditarea în monedele sud-africană şi braziliană ca parte a planului de reducere a dependenţei de dolar şi promovare a unui sistem financiar internaţional mai multipolar, a declarat preşedintele acesteia, potrivit Financial Times.

    Dilma Rousseff, fost lider brazilian care conduce acum New Development Bank, a adăugat că banca analizează cereri de aderare la grup venite din partea a aproximativ 15 ţări, urmând probabil să aprobe admiterea a patru sau cinci, fără a preciza care sunt acestea.

    „Ne aşteptăm să acordăm împrumuturi cuprinse între 8 şi 10 miliarde de dolari în acest an. Ţinta este ca aproximativ 30% din împrumuturi să fie în monedă locală“.

    Banca Brics a încercat de asemenea să se distingă de Banca Mondială şi FMI prin necrearea de liste de condiţii politice pentru împrumuturi.

    „Ne vom transforma într-o bancă importantă pentru ţările aflate în curs de dezvoltare şi pieţele emergente. Focusul nostru va fi să fim o bancă creată de ţările aflate în curs de dezvoltare pentru ele însele“, a concluzionat Rousseff.

    Banca intenţionează de asemenea să-şi emită primele obligaţiuni în rupia indiană până în octombrie, scrie Reuters. În acelaşi timp, India a convins 22 de ţări să-şi deschidă conturi bancare speciale pentru a tranzacţiona în moneda locală, rupia, ca parte a planurilor de dedolarizare, scrie timesofindia.com.

     

  • Germanii de la Stada, care construiesc o fabrică de medicamente în Turda, au avut vânzări globale de peste 2 mld. euro în S1/2023. „Subsidiara din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale grupului”

    Grupul farmaceutic Stada, cu prezenţă în România de peste trei decenii, care construieşte o fabrică de medicamente în Turda, judeţul Cluj, a raportat vânzări totale de 2,1 miliarde de euro în primul semestru din 2023, la nivel de grup. Faţă de S1/2022, vânzările au crescut cu 16% anul acesta. La rezultate a contribuit şi subsidiara locală.

    „Performanţele obţinute de Stada la nivel global (…) reprezintă şi o garanţie a continuării planurilor investiţionale anunţate deja, România fiind una dintre ţările beneficiare. Compania subsidiară din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale Grupului. În acelaşi timp, aduce pe piaţa locală resurse financiare pentru construcţia facilităţii de producţie din Turda, adăugând know-how de producţie şi supply chain internaţional, transformând astfel România într-un adevarat hub farmaceutic regional”, a spus Mihai Fugarevici, country manager Stada România, potrivit unui comunicat de presă.

    Stada vinde produse în 120 de ţări, are 20 de fabrici, iar numărul de angajaţi la nivel global a depăşit 13.000 de persoane. În total, în România, Stada are peste 200 de produse distincte în portofoliu. În România, prezenţa Stada include sediul din Bucureşti, un laborator de testare a produselor în Timişoara, dar şi un depozit de medicamente, tot în Timişoara. În plus, compania investeşte 50 mil. euro într-o fabrică de medicamente de la zero

    La nivel de segmente de business, zona de consumer healthcare – medicamente fără reţetă şi suplimente alimentare, au adus peste 870 mil. euro la vânzările grupului din primul semestru din 2023, cu 19% mai mult faţă de perioada similară din anul trecut. Doar acest segment a adus astfel în primele şase luni din an 42% din totalul cifrei de afaceri de pe toate pieţele pe care grupul activează.

    Recent, Stada a achiziţionat mai multe branduri de picături de ochi din portofoliul francezilor de la Sanofi, din portofoliul de consumer healthcare.

    Al doilea segment ca pondere în businessul global al Stada este cel de medicamente generice, care a adus 756 mil. euro în primele şase luni din an, adică 37% din totalul businessului.

    Iar medicamentele biosimilare, al treilea segment al Stada, au ocupat restul de vânzări ale grupului, circa 432 mil. euro în S1/2023, ceea ce înseamnă 21% din vânzările totale.

    „Scopul, valorile şi strategia Stada reprezintă baza pentru creşterea noastră de două cifre în vânzări şi profit. Prin acest input, suntem pe drumul cel bun pentru a depăşi vânzări de 4 miliarde euro şi EBITDA de 1 miliard euro în acest an”, a precizat Peter Goldschmidt – CEO-ul Grupului Stada.

    Grupul Stada este unul dintre cele mai mari companii farma­ceu­tice din Germania şi a intrat pe piaţa ro­mâ­nească printr-o sub­si­diară în anul 1992. Com­pania a mizat pu­ter­nic pe dezvol­tarea por­to­foliului de su­pli­mente alimentare, achi­ziţio­nând pro­ducă­to­rul ceh Walmark în 2019 într-o tran­zacţie interna­ţio­nală. În ianuarie 2022 a fost anunţată o investiţie de 50 milioane de euro într-o fabrică de medicamente în România, în oraşul Turda, judeţul Cluj.

    Este prima investiţie străină în piaţa farmaceutică din ultimii zeci de ani, iar în total sunt estimate să se creeze 375 de noi locuri de muncă. Fabrica va fi construită în parcul industrial Arieş din Turda până în toamna lui 2024.