BusinessMagazin

Tag: greva

  • Zeci de mii de pasageri Lufthansa, afectaţi de greva piloţilor prelungită până vineri

    Compania a anunţat într-un comunicat că 42 dintre cele 85 de zboruri intercontinentale cu plecare din Germania prevăzute joi urmau să fie anulate, o măsură ce apare după ce piloţii şi-au prelungit greva începută miercuri – vizând iniţial doar serviciile interne – până vineri.

    Aproximativ 750 de zboruri interne au fost anulate miercuri, afectând aproximativ 80.000 de pasageri.

    Sindicatul piloţilor Cockpit şi-a chemat miercuri membrii care operează zboruri pe distanţe mici şi medii să intre în grevă.

    Este a 13-a acţiune de protest prin întreruperea muncii în ultimul an, după ce sindicatul şi patronatul nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la intenţia firmei de a creşte vârsta de pensionare de la 55 la 60 de ani.

    Sindicatul a avertizat compania, marţi, că cei aproximativ 9.300 de membri ai organizaţiei pot susţine protestele timp de mai mulţi ani dacă va fi necesar.

    Acţiunile de protest ale piloţilor, lansate în aprilie, au produs Lufthansa pierderi în valoare de aproximativ 220 de milioane de euro.

    Lufthansa depune eforturi să-şi restructureze operaţiunile şi să taie costurile, din cauza competiţiei companiilor aeriene low-cost şi unor noi actori, pe piaţă, din Orientul Mijlociu.

    Fraport, operatorul aeroportului din Frankfurt, a anunţat că se aşteaptă ca anul acesta numărul de pasageri care tranzitează cel mai important nod aerian din Germania să crească cu 2-3%. Anul trecut, numărul pasagerilor a crescut cu 2,6% – la 59,6 de milioane – în pofida grevelor care au avut loc începând din aprilie.

     

  • Minerii de la Complexul Energetic Oltenia aflaţi în greva foamei cer ca ministrul Gerea să vină să discute cu ei

    Minerii de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) aflaţi în greva foamei solicită, într-un comunicat de presă, demiterea managerului privat al unităţii, Laurenţiu Ciurel, pe motiv că acesta ”a luat în derâdere protestul salariaţilor”.

    De asemenea, protestatarii susţin că doar prezenţa ministrului Energiei, Andrei Gerea, la Târgu Jiu poate scoate complexul energetic din ”criza profundă economică şi socială” în care se află.

    Vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie (FNME), Dumitru Pârvulescu, afirmă că asupra protestatarilor au fost făcute presiuni pentru a renunţa la acţiune, ei acuzând administraţia că le impune angajaţilor să devină membri doar în sindicatele pe care conducerea Complexului Energetic Oltenia le agreează la negocieri.

    Pârvulescu mai spune că protestul a fost declanşat din cauza lipsei unui contract colectiv de muncă valabil pe anul în curs în cadrul CE Oltenia şi a oricăror negocieri cu administraţia pe această temă.

    Trei dintre cei 32 de mineri care miercuri se aflau în greva foamei au renunţat la protest în cursul nopţii, după ce starea de sănătate li s-a înrăutăţit. Unul dintre aceştia a fost dus la spital de un echipaj al Ambulanţei, dar nu a rămas internat, preferând să meargă acasă.

    În schimb, la acţiunea de protest au aderat alţi angajaţi, astfel că numărul acestora a ajuns în prezent la 35.

    În paralel, cei 80 de mineri blocaţi de marţi seară în subteranul minei Tehomir continuă protestul, refuzând să iasă la suprafaţă, după ce managerul privat Laurenţiu Ciurel a refuzat miercuri seară să discute cu ei.

    Ciurel s-a întâlnit însă cu o delegaţie formată din patru mineri, care i-au spus că protestatarii vor să primească la disponibilizare şase salarii compensatorii, nu unul sau două, cum oferă administraţia CEO, iar în urma negocierilor nu s-a ajuns la niciun acord.

    Conform vicepreşedintelui FNME, Dumitru Pârvulescu, unul dintre minerii aflaţi în galeria minei Tehomir a luat decizia de a intra şi el în greva foamei. Ceilalţi mineri blocaţi în subteran au primit apă şi alimente de la colegii aflaţi la suprafaţă.

    Mina de la Tehomir este ultima mină de subteran din Oltenia care mai funcţionează, aceasta urmând însă să fie închisă în cursul acestui an.

    Luni seară, doi mineri de la Complexul Energetic Oltenia au intrat în greva foamei în faţa sediului din Târgu Jiu al unităţii. Ulterior, acestora li s-au alăturat alţi angajaţi, astfel că miercuri 32 de salariaţi aderaseră la această formă de protest.

    Minerii din Valea Jiului şi-au exprimat, miercuri, solidaritatea cu colegii lor din judeţul Gorj, liderii de sindicat anunţând că orice tergiversare guvernamentală de a rezolva tensiunile din zonele miniere din România poate conduce la mişcări sociale de amploare.

    La mijlocul lunii februarie, aproximativ patru mii de mineri şi energeticieni au participat la un miting de protest în centrul municipiului Târgu Jiu, nemulţumiţi de conducerea Complexului Energetic Oltenia şi de reducerile de personal şi de salarii preconizate de administraţie.

    Complexul Energetic Oltenia a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexelor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW.

  • Piloţii de la Lufthansa anunţă o grevă de o zi pentru miercuri

    Sindicatul Vereinigung Cockpit a organizat 12 greve pe termen scurt în ultimele luni, care au afectat diverse unităţi ale companiei. În centrul conflictului se află planul Lufthansa de a reduce sumele plătite piloţilor care se pensionează anticipat.

    Sindicatul a anunţat greva luni noaptea, precizând că negocierile de săptămâna trecută nu au condus la niciun progres. Filialele low-cost Germanwings şi Eurowings nu vor fi afectate de grevă, au mai anunţat reprezentanţii piloţilor.

    Companii aeriene naţionale, ca Lufthansa, se confruntă în ultima perioadă cu o concurenţă tot mai puternică din partea unor companii europene low-cost şi unor operatori majori din zona Golfului. În acest context, Lufthansa a anunţat că intenţionează să lanseze servicii low-cost.

     

  • FNSA: Aproximativ 30.000 de salariaţi din 1.850 de instituţii au participat la greva de avertisment

    Aproximativ 30.000 de funcţionari publici din 1.850 de primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora şi-au întrerupt activitatea între 10.00 şi 10.30 pentru a face grevă de avertisment.

    “Menţionăm că alături de organizaţiile membre, la această acţiune au participat şi s-au solidarizat cu noi şi alte organizaţii, federaţii/sindicate, care nu fac parte din structura FNSA, precum şi salariaţi care nu sunt membri de sindicat, cărora le mulţumim pe această cale pentru mesajul de unitate transmis colegilor”, au preceizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie.

    Potrivit acestora, acţiunea de protest a salariaţilor din administraţia publică locală a fost generată de ”dezinteresul manifestat de către reprezentanţii Guvernului faţă de problemele majore cu care se confruntă salariaţii din acest sector de activitate şi faţă de situaţia disperată în care se află aceştia ca urmare a faptului că sunt şi rămân cea mai slab plătită categorie de salariaţi din sistemul bugetar”.

    “În cazul în care, în cel mai scurt timp, reprezentanţii Guvernului României nu îşi vor manifesta intenţia reală de a soluţiona revendicările salariaţilor din primăriile, consiliile judeţene şi instituţiile subordonate acestora de pe întreg teritoriul ţării, FNSA va iniţia procedura de consultare a membrilor de sindicat, în vederea obţinerii acordului scris al acestora pentru declanşarea grevei generale în administraţia publică locală din România”, mai spun reprezentanţii FNSA.

    În Bucureşti, peste 250 de funcţionari din Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) şi Primăria Sectorului 3 au întrerupt activitatea, solicitând să li se acorde tichete de masă în acest an, dar şi creşteri salariale, şi au ameninţat că intră în grevă generală.

    Funcţionarii publici din cele două instituţii s-au adunat, pentru 30 de minute, în faţa sediilor, unde şi-au prezentat revendicările şi au făcut apel la colegii lor care nu au intrat în grevă de avertisment să se solidarizeze.

    La Cluj, peste jumătate din cei 1.000 de angajaţi ai Primăriei Cluj-Napoca au participat la greva de avertisment de o jumătate de oră, în condiţiile în care nu toţi salariaţii sunt membri de sindicat.

    Vicepreşedintele Sindicatului “Civitas” din Primăria Cluj-Napoca, Remus Mureşan, a declarat, corespondentului MEDIAFAX că activitatea nu a fost întreruptă, de exemplu, la Centrul de Informare pentru Cetăţeni (CIC).

    “La unele ghişee s-a lucrat, cum sunt cele de la CIC, în condiţiile în care mulţi angajaţi de aici nu sunt membri de sindicat. Avem 600 de semnături din partea angajaţilor Primăriei clujene, membri de sindicat, pentru participarea la grevă dintr-un total de peste 1.000 de salariaţi. Noi am pus afişe, am anunţat angajaţii că este grevă de avertisment. Am transmis şi la primăriile din comune unde avem membri anunţuri de grevă”, a spus Mureşan.

    Sindicaliştii afiliaţi FNSA din Primăria Galaţi nu au făcut grevă pentru că nu au avut timp să se organizeze.

    Preşedintele Sindicatului Independent din Primăria Galaţi, Adriana Enache, spune că membrii sindicatului pe care îl reprezintă nu au întrerupt vineri dimineaţă programul obişnuit, motivând că s-au primit târziu comunicatele privind organizarea grevei de avertisment iniţiate de FNSA şi nu a mai fost timp pentru depunerea tuturor documentelor necesare în vederea declanşării unui protest, aşa cum prevede cum legea.

    “Suntem solidari cu acţiunile FNSA numai că am primit târziu comunicatele şi nu ne-am putut organiza să depunem documentele pentru protest în cadrul primăriei”, a spus Adriana Enache.

    Ea a precizat că din cei 212 membri ai Sindicatului Independent din Primăria Galaţi, numai 31 şi-au manifestat intenţia de a protesta, la această instituţie fiind aproximativ 400 de angajaţi.

    Nici la Consiliul Judeţului Galaţi nu a fost grevă deoarece sindicatul din instituţie, care reprezintă aproximativ 100 de angajaţi, dintr-un număr total de 140, nu este afiliat FNSA.

    Totuşi, liderul Sindicatului Independent din Consiliul Judeţului Galaţi, George Stoica, a spus că este şi el solidar cu acţiunile FNSA.

    Revendicările sindicaliştilor de la FNSA vizează reglementarea şi liberalizarea acordării, începând cu anul 2015, a tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi salariaţii din administraţia publică locală, în limita bugetelor locale aprobate prin hotărâri de consiliu, şi creşteri salariale sau aplicarea, începând cu acest an, a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Sindicaliştii mai spun că salariile din administraţia publică sunt inacceptabil de mici, între 900 şi 1.900 de lei, în condiţiile în care unii angajaţi lucrează cu fonduri europene şi au responsabilităţi foarte mari.

  • Petroliştii din SUA au declanşat cel mai amplu conflict de muncă din ultimii 35 de ani

    Protestul a fost declanşat după ce sindicatul nu a reuşit să ajungă la un acord cu patronatele pentru prelungirea contractului de muncă, expirat duminică, relatează Bloomberg.

    Sindicatul a respins cinci oferte de contract făcute de Royal Dutch Shell în numele conpaniilor petroliere, de la începerea negocierilor, pe 21 ianuarie.

    United Steelworkers nu a mai declanşat o grevă la nivel naţional din 1980, când protestul a durat trei luni.

    O grevă a tuturor membrilor USW ar putea întrerupe 64% din producţia de carburanţi din Statele Unite.

    Shell şi reprezentanţii sindicatului au început negocierile pe fondul celei mai mari scăderi a preţurilor petrolului de după 2008.

    “Shell a refuzat să ne prezinte o contraofertă şi a părăsit masa negocierilor. Nu am avut altă soluţie decât să anunţăm greva”, a declarat preşedintele USW, Leo Gerard.

    Ray Fisher, un purtător de cuvânt al Shell, a afirmat într-un comunicat că grupul rămâne dedicat rezolvării diferendelor cu USW şi speră că discuţiile vor fi reluate cât mai curând.

    USW a cerut angajatorilor, între care Exxon Mobil şi Chevron, majorări substanţiale ale salariilor, reguli mai stricte pentru prevenirea oboselii personalului şi măsuri de păstrare a muncitorilor membri de sindicat, în locul angajării de personal extern, cu contract.

    Rafinăriile afectate de grevă, din California, Washington, Kentucky şi Texas, aparţin companiilor Tesoro, Marathon Petroleum, Shell şi LyondellBasell Industries.

    Persoane aproapiate situaţiei au precizat că şi alte rafinării sunt pe cale să se alăture protestului.

    Acţiunile companiilor de rafinare membre ale indicelui Standard&Poor’s 500 şi-au dublat valoarea din 2012, ultima oară când a fost negociat un acord cu sindicatul.

    Marathon şi Tesoro au intrat în 2012 între cele mai performante 10 acţiuni ale S&P 500.

    Producătorii de carburanţi din SUA au profitat de dezvoltarea puternică a activităţilor de producţie de petrol din ţară, susţinută de exploatarea zăcămintelor de şist. Creşterea producţiei a contribuit la scăderea preţului petrolului american cu 55% din iunie 2014.

    Acordul de muncă între sindicat şi patronate se referă la salarii, beneficii, sănătate şi siguranţă.

  • Belgia, paralizată de o grevă naţională împotriva măsurilor de austeritate decise de Guvern

    Mişcarea de protest de 24 de ore intervine după o serie de greve la nivel regional, care au afectat deja puternic activitatea ţării în ultimele trei săptămâni, şi denunţă programul de economii de 11 miliarde de euro anunţat de noul Guvern condus de liberalul Charles Michel, format la începutul lunii octombrie.

    Coaliţia aflată la guvernare la Bruxelles, care îi include şi pe naţionaliştii flamanzi din formaţiunea N-VA, ceea ce reprezintă o premieră în istoria regatului, are, de asemenea, în vedere creşterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, începând din 2030.

    Greva a început duminică seara în transporturi: după ora locală 22.00 (23.00, ora României), niciun avion nu a mai decolat sau aterizat la aeroporturile din Belgia, ceea ce reprezintă 600 de zboruri anulate doar la aeroportul internaţional din Bruxelles, după ce controlorii de trafic aerian au decis să se alăture mişcării de protest.

    Zborurile au fost deviate către aeroporturi din ţările vecine, în Franţa (Lille), Olanda (Maastricht şi Amsterdam) şi Germania (Koln), iar autobuze au fost introduse pentru transportul pasagerilor spre şi de la aeroporturile din Bruxelles şi Charleroi, al cărui director a menţionat o “adevărată catastrofă”.

    De asemenea, circulaţia trenurilor a fost oprită duminică seara, iar niciun tren Thalys, TGV sau Eurostar (spre Londra) nu va tranzita luni Belgia. Navigaţia comercială spre şi din porturile din Zeebruges şi Anvers a fost suspendată începând de duminică din motive de securitate.

    Niciun autobuz, tramvai sau metrou nu urmează să circule în Flandra şi în Valonia. Un sindicat al şoferilor de camioane a ameninţat că va bloca autostrăzile luni dmineaţa.

    – “Pichete” în faţa companiilor

    În acelaşi timp, şcolile, creşele, închisorile, administraţiile, dar şi spitalele, unde toate consultaţiile şi operaţiile care nu reprezintă o urgenţă au fost anulate, s-au solidarizat cu greva organizată de cele trei mari sindicate FGTB (socialist), CSC (creştin) şi CGSLB (liberal). La rândul său, Asociaţia sindicală a magistraţilor (ASM) s-a alăturat grevei, deşi a denunţat “punerea în pericol a serviciilor publice”. De asemenea, programele radio vor fi oprite, iar ediţiile tipărite ale cotidienelor belgiene nu vor apărea luni.

    Totodată, activitatea sectorului industrial şi de distribuţie, cum ar fi poşta sau serviciile de salubrizare, va fi diminuată sau oprită. Accesul la companii, zone de de activitate şi zone industriale riscă să fie blocat de “pichete” ale greviştilor. În acest context, organizaţiile patronatelor belgiene s-au adresat primarilor din ţară, precum şi autorităţilor regionale, cărora le-au cerut să intervină împotriva acestor “pichete”, întrucât salariaţii care doresc să muncească sunt împiedicaţi să ajungă la locul de muncă.

    Sindicatele au întrunit numărul record de 120.000 de persoane la manifestaţia organizată la 6 noiembrie la Bruxelles. Sindicatele belgiene sunt nemulţumite de reducerile din serviciile publice, cultură sau transporturi decise pentru următorii cinci ani de noul Guvern, care, de asemenea, are în vedere să renunţe în 2015 la indexarea salarială prin care, în fiecare an, salariile sunt mărite în raport cu inflaţia.

    Considerat de opoziţie şi sindicate adevăratul lider al coaliţiei de la Bruxelles, deşi nu a fost inclus în Guvern, liderul N-VA şi primar al oraşului Anvers, Bart de Wever, a criticat în ultimele zile acţiunea sindicatelor belgiene.

    El a denunţat o “grevă politică”, susţinută de Partidul Socialist prin intermediul sindicatului FGTB, iar ulterior a acuzat sindicatele că “prezintă informaţii false oamenilor” în legătură cu scăderea puterii de cumpărare. O tentativă de “diversiune”, a răspuns, în replică, secretarul general al FGTB, Marc Goblet, în timp ce colega sa din sindicatul creştin CSC, Marie-Hélène Ska, l-a îndemnat pe De Wever să facă noi calcule. O întâlnire cu Guvernul este prevăzută în cursul acestei săptămâni, dar sindicatele au avertizat deja că ar putea organiza începând din ianuarie noi acţiuni de protest.

  • O nouă GREVĂ la Lufthansa, anunţată pentru joi

    Greva, a 11-a începând din aprilie, care urmează unei încetări a lucrului timp de 36 de ore ce s-a încheiat marţi la miezul nopţii, a fost anunţată pentru joi, la ora locală 03.00 (04.00, ora României), până la ora locală 23:59 (vineri, 00:59, ora României), de către sindicatul piloţilor Vereinigung Cockpit, într-un comunicat emis marţi seara.

    Conflictul social declanşat în primăvară s-a intensificat în compania aeriene germană în ultimele zile, printr-o grevă de 36 de ore, de luni de la miezul nopţii, care a condus la anularea a peste 1.000 de zboruri.

    Aceste anulări au vizat legături atât cu plecare, cât şi cu sosire la Frankfurt, dar şi de pe numeroase aeroporturi internaţionale, ca Londra, Seul, Dubai, Tel Aviv sau Buenos Aires.

    Filialele Germanwings şi zborurile pe distanţă scurtă şi medie nu sunt, în schimb, afectate de greva de joi, a precizat sindicatul.

    Piloţii Lufthansa se opun modificării unor condiţii la finalul carierei. Ei vor să păstreze posibilitatea de a se pensiona anticipat la 55 de ani, cu 60% din salariu până la vârsta oficială de pensionare, de 65 de ani.

    Lufthansa reuşeşte uneori să evite problemele cauzate de greve, punând să zboare alţi piloţi, dintre care unii ocupă alte funcţii în cadrul companiei, şi avertizându-i în avans pe pasageri.

  • Piloţii Lufthansa intră din nou în grevă începând de luni

    Această grevă, a zecea începând din aprilie, va conduce la anularea a sute de zboruri, potrivit previziunilor companiei, citate de agenţia germană de presă DPA. Zborurile interne şi cele către Europa cu plecare din Frankfurt şi Munchen vor fi afectate cu precădere, dar nu şi zborurile de lung curier, potrivit DPA.

    Greva va începe luni la prânz (13.00 ora României) şi se va încheia la miezul nopţii (01.00 ora României). Aceasta ar urma să afecteze zborurile de scurt şi mediu curier din Germania, precum şi cele de lung curier, a declarat într-un comunicat sindicatul piloţilor Vereinigung Cockpit, care a anunţat deja vineri seara eşecul negocierilor cu conducerea gigantului aerian, sugerând posibilitatea unei noi greve.

    Zborurile de marfă ale Lufthansa Cargo ar urma să fie, de asemenea, afectate de această mişcare socială începând cu ora 02.00 GMT (04.00 ora României) şi până cu puţin înainte de miezul nopţii.

    Germanwings, filiala low cost a Lufthansa, nu este afectată de grevă, a adăugat sindicatul.

    Sindicatul piloţilor Cockpit susţine că responsabilitatea eşecului negocierilor care au loc din octombrie revine conducerii Lufthansa, prima companie aeriană din Europa, “în pofida tuturor eforturilor piloţilor de a se ajunge la un compromis”.

    “Trebuie găsită o soluţie (…) Suntem pe punctul de a reuşi dar negocierile trebuie să se reia şi să fie duse la capăt”, a declarat duminică pentru presa germană un alt purtător de cuvânt al Lufthansa, Barbara Schädler.

    “Suntem în continuare convinşi că o soluţie nu va putea fi găsită decât împreună şi la masa de negocieri”, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Lufthansa, într-un comunicat.

  • Grevă fără precedent la Deutsche Bahn. Traficul feroviar, puternic perturbat

    Transporturile regionale şi de periferie erau cele mai perturbate, în timp ce numeroşi germani se îndreptau către locurile de muncă.

    Greviştii din cadrul Sindicatului GDL (Gewerkschaft Deutscher Lokomotivführer) au extins greva joi dimineaţa, aşa cum au anunţat, la transportul de pasageri, după ce au declanşat acţiunea miercuri, în transportul de marfă.

    La Berlin abia o treime dintre trenurile urbane S-Bahn circula joi la prima oră, antrenând ambuteiaje matinale mai importante decât de obicei.

    Utilizatorii acestor servicii au fost avertizaţi cu privire la grevă, cea mai lungă din ultimii 20 de ani, iar cea mai mare parte era pregătită în acest sens.

    În Renania de Nord-Westfalia (vest), regiunea cel mai dens populată din Germania, în zonele oraşelor Köln şi Düsseldorf traficul regional a fost afectat puternic de grevă.

    În Bavaria (sud), cel puţin 50% dintre trenurile regionale au fost anulate, potrivit Deutsche Bahn. La München, al doilea cel mai important oraş din ţară, trenurile S-Bahn, foarte aglomerate la orele de vârf, circulau în regim de unul pe oră.

    Sindicatul GDL a îndemnat la grevă mai întâi în transportul de marfă, începând de miercuri, la ora 14.00 GMT (16.00, ora României), extinsă după aceea la transpportul de pasageri începând de joi de la ora 1.00 GMT (3.00, ora României).

    Traficul feroviar urmează să revină la normal luni, începând de la ora 3.00 GMT (5.00, oar României).

    Această grevă are loc în contextul în care Germania marchează în weekend 25 de ani de la demolarea Zidului Berlinului. Aproximativ două milioane de vizitatori sunt aşteptaţi cu această ocazie în capitala germană.

    În centrul conflictului de află atât revendicări privind acordarea unei creşteri de salariu şi reducerii orelor de muncă, cât şi un diferend cu privire la reprezentativitatea sindicatului, care vrea să negocieze cu Deutsche Bahn în numele altor categorii decât conductorii. Compania refuză.

    Conflictul, care a izbucnit în septembrie, are o amploare neobişnuită în Germania, o ţară cunoscută pentru calitatea dialogului social. Presa şi reprezentanţi politici au criticat această grevă dură, care îngrijorează mediile economice într-un context fragil.

  • Ministrul Justiţiei s-a întâlnit cu fiul disidentului Gheorge Ursu, după ce acesta a intrat în greva foamei

    “L-am invitat pe domnul Ursu, în încercarea de a găsi o soluţie la problemele ridicate de domnia sa. Am examinat, împreună, documentele prezentate de domnul Ursu şi aspectele care nu au fost avute în vedere în cursul soluţiilor pronunţate de magistraţi de-a lungul timpului, în cauzele care au avut ca obiect uciderea tatălui său, disidentul Gheorghe Ursu. Am convenit să avem, în perioada imediat următoare, şi alte întâlniri, în funcţie de procedurile derulate în urma memoriilor depuse de domnul Andrei Ursu”, a spus ministrul Justiţiei, referitor la întâlnirea pe care a avut-o marţi cu Andrei Ursu.

    Tot miercuri, Guvernul a anunţat că premierul Victor Ponta a luat act de apelul lui Andrei Ursu şi a cerut Ministerului Justiţiei toate măsurile legale pentru soluţionarea acestui dosar.

    Fiul disidentului Gheorge Ursu a intrat, marţi, în greva foamei, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare, el arătând că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit, ci a acceptat să vorbească cu el doar după ce a intrat în greva foamei.

    Până acum, pentru moartea lui Gherorghe Ursu său au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă a lui Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

    Pentru trimiterea în faţa justiţiei lui Marian Pîrvulescu, procurorul Dan Voinea, care la momentul respectiv era şef al Parchetelor Militare, a disjuns cauza.

    Înainte însă ca Pîrvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache. “După ce procurorul Dan Voinea a fost înlocuit de la şefia Parchetelor Militare, cel care i-a luat locul, Ion Vasilache, a muşamalizat dosarul”, susţine Andrei Ursu.

    Fiul disidentului Ursu a precizat că dosarul “a dispărut”, iar la plângerile pe care le-a făcut s-a dat, invariabil, soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP).

    Andrei Ursu a mai spus că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit. “Abia astăzi (marţi – n.r.), când am intrat în greva foamei, domnul Cazanciuc m-a chemat la el, să stăm de vorbă”, a adăugat fiul lui Gheorghe Ursu.

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, printr-o rezoluţie din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofiţer de securitate Marin Pârvulescu, cel care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu. Soluţia a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucureşti, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofiţer de securitate.

    Judecătorul Tribunalului Militar Bucureşti a susţinut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziţia sa la regim fiind “nesemnificativă”. Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar “un privilegiat” al regimului: şi-a făcut concediile în străinătate, “neexistând practic ţară din Europa nevizitată de acesta”, nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informaţii despre Ursu şi nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

    Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

    Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris.