Tag: fotbal

  • Ce averi au cei mai bogaţi fotbalişti care joacă în campionatul englez de fotbal

    Premiere League, campionatul englez de fotbal, este unul dintre cele mai competitive campionate din lume, dar şi unul dintre cele mai bogate. Echipe precum Manchester City sau Chelsea care dau sume uluitoare pentru transferurile jucătorilor şi plătesc salarii fabuloase. Aşadar era evident ca anumiţi jucători să strângă nişte averi impresionante. Ziarul Sunday Times a realizat lista celor mai bogaţi fotbalişti care joacă în Premiere League

    5. Samir Nasri – 22 milioane de lire sterline. Deşi acesta a fost împrumutat de Manchester City la Sevilla, tânărul jucătorul încasează de la clubul englez 120.000 de lire pe săptămână.

    4. Cesc Fabregas – 29 milioane de lire sterline. A început la Arsenal apoi a plecat la Barcelona după care s-a întors în Premiere League, dar la Chelsea. Câştigă 156.000 de lire săptămânal.

    3. David Silva – 31 milioane de lire. Joacă la City încă din 2010 când s-a transferat de la Valencia. Acum câştigă 160.000 de lire pe săptămâna.

    2. Sergio Aguero – 33 milioane de lire. Atacantul argentinian câştigă 220,000 de lire pe săptămână, iar din 2011 când s-a alăturat clubului Manchester City a înscris 152 de goluri.

    1. Conduce detaşat Wayne Rooney cu o avere impresionantă de 88 de milioane de lire sterline. Căpitanul lui Manchester United a jucat doar în Anglia, mai întâi la Everton apoi la United, timp în care a devenit unul dintre cei mai celebraţi jucători de fotbal britanici.

  • Ce averi au cei mai bogaţi fotbalişti care joacă în campionatul englez de fotbal

    Premiere League, campionatul englez de fotbal, este unul dintre cele mai competitive campionate din lume, dar şi unul dintre cele mai bogate. Echipe precum Manchester City sau Chelsea care dau sume uluitoare pentru transferurile jucătorilor şi plătesc salarii fabuloase. Aşadar era evident ca anumiţi jucători să strângă nişte averi impresionante. Ziarul Sunday Times a realizat lista celor mai bogaţi fotbalişti care joacă în Premiere League

    5. Samir Nasri – 22 milioane de lire sterline. Deşi acesta a fost împrumutat de Manchester City la Sevilla, tânărul jucătorul încasează de la clubul englez 120.000 de lire pe săptămână.

    4. Cesc Fabregas – 29 milioane de lire sterline. A început la Arsenal apoi a plecat la Barcelona după care s-a întors în Premiere League, dar la Chelsea. Câştigă 156.000 de lire săptămânal.

    3. David Silva – 31 milioane de lire. Joacă la City încă din 2010 când s-a transferat de la Valencia. Acum câştigă 160.000 de lire pe săptămâna.

    2. Sergio Aguero – 33 milioane de lire. Atacantul argentinian câştigă 220,000 de lire pe săptămână, iar din 2011 când s-a alăturat clubului Manchester City a înscris 152 de goluri.

    1. Conduce detaşat Wayne Rooney cu o avere impresionantă de 88 de milioane de lire sterline. Căpitanul lui Manchester United a jucat doar în Anglia, mai întâi la Everton apoi la United, timp în care a devenit unul dintre cei mai celebraţi jucători de fotbal britanici.

  • Ce au căutat românii pe Google? Reţetă “cocovan”, mămăligă pentru peşte sau cum se manifestă hernia de disc

    Campionatul European de Fotbal, jocul Pokemon Go, iPhone 7 sau alegerile din SUA sunt câteva dintre elemente care au marcat anul 2016, iar acest lucru se vede şi din căutările pe Google. Alături de momente anuale recurente, precum bacalaureatul, evaluarea naţională sau Black Friday, care se regăsesc în căutările populare din fiecare an, în 2016 Brexit-ul, cutremurele sau Jocurile Olimpice au fost evenimente care au suscitat interesul în căutare în ţara noastră.

    Iubitorii pescuitului din România au vrut să afle cum se face mămăliga pentru momeala de peşti, cei ai muzicii s-au întrebat cine este Carla’s Dreams, în timp ce topul căutărilor în materie de filme este condus de Suicide Squad. Poate cea mai „delicioasă” căutare este „reţeta cocovan”, o adaptare fonetică a reţetei franţuzeşti „Coq au vin”. 

    Cele mai populare căutări

    1. Euro 2016
    2. Rezultate bac 2016
    3. Filme online 2016
    4. Rezultate evaluare naţională 2016
    5. Pokemon go
    6. iPhone 7
    7. Calendar ortodox 2016
    8. Slither.io
    9. Răspunsuri Pixwords
    10. Donald Trump

    Evenimentele anului

    1. Campionatul European de Fotbal 2016
    2. Bacalaureat
    3. Evaluare naţională
    4. Jocurile olimpice de la Rio
    5. Black Friday 2016
    6. Admitere liceu
    7. Romania-Polonia
    8. Brexit
    9. Alegeri SUA
    10. Cutremur

     

    Cum se/ cum să…?

    1. Cum se programează PC să se oprească?
    2. Cum se face mamaligă pentru momeala la peşti
    3. Cum se deplastifiază o hârtie
    4. Cum să fac un împrumut la bancă
    5. Cum se trasează un teren de fotbal
    6. Cum se joacă jocul slither.io
    7. Cum se bea cafeaua verde
    8. Cum se manifestă hernia de disc
    9. Cum se cultivă şofranul
    10. Cum se face un site

    Cine este…?

    1. Cine e Carla’s Dreams
    2. Cine este cucuveaua mov
    3. Cine e invizibil
    4. Cine este autorul tabloului Dejunul pe iarbă
    5. Cine este Donald Trump
    6. Cine este Nicuşor Dan
    7. Cine este preşedintele SUA
    8. Cine este noul primar al Constanţei
    9. Cine este Mariana Moculescu
    10. Cine este Dorian Popa

    Reţete

    1. Reţetă cocovan
    2. Empanadas reţetă
    3. Reţetă negresă
    4. Pancakes reţetă
    5. Mini pavlova reţetă
    6. Socată reţeta bunicii
    7. Cea mai bună reţetă ketchup
    8. Suc de roşii reţetă pentru iarnă
    9. Reţetă aluat pizza pufos
    10. Reţetă griş cu lapte

    Filme

    1. Suicide squad
    2. The revenant
    3. Deadpool
    4. Selfie 69
    5. Me before you
    6. Batman vs Superman
    7. Doctor strange
    8. Now you see me 2
    9. Fifty shades of black
    10. Dirty grandpa

    Tehnologie

    1. iPhone 7
    2. Samsung galaxy s7
    3. Samsung j5
    4. iPhone 6s
    5. Huawei p9 lite
    6. Samsung galaxy grand prime
    7. Huawei p9
    8. Huawei p8 lite
    9. Note 7
    10. Samsung a5

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • Studiu FIFPro: Peste 45% dintre jucătorii de fotbal câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună

    FIFPro a realizat un studiu la nivel mondial cu privire la condiţiile de lucru în fotbalul profesionist masculin, Raportul Global cu Privire la Ocuparea Forţei de Muncă FIFPro 2016, în urma căruia a reieşit că peste 45% dintre jucătorii de fotbal câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună.

    Studiul a fost realizat de către Universitatea din Manchester (Marea Britanie), în baza chestionarelor completate de aproape 14.000 de fotbalişti activi din 54 de ţări şi 87 de ligi din Europa, America şi Africa. Este considerată cea mai mare cercetare cu privire la sportivii profesionişti, utilizând date care au fost furnizate direct de sportivi.

    Prin intermediul unui chestionar, jucătorii au fost invitaţi să răspundă la 23 de întrebări, cu privire la subiecte ca: salarii, contracte, transferuri, antrenamente, meciuri trucate, violenţă, siguranţa locului de muncă, sănătate, bunăstare şi educaţie.

    Majoritatea jucătorilor au cariere scurte şi fragile, conform studiului. Aceştia se confruntă des cu neplata salariilor, nu au un viitor sigur şi de cele mai multe ori nu sunt pregătiţi pentru viaţă de după o carieră în fotbal. Având contracte cu o durată medie de doi ani, fotbaliştii îşi desfăşoară activitatea într-un mediu foarte competitiv şi fragmentat.

    Mai mult de 45% din jucătorii de fotbal chestionaţi câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună. Salariul mediu la nivel mondial variază între 1.000 de dolari şi 2.000 de dolari pe lună. Doar fotbaliştii care evoluează la cel mai ridicat nivel competiţional cîştigă foarte mult: doar 2% dintre fotbalişti încasează anual 720.000 de dolari net sau mai mult.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un avion de pasageri s-a prăbuşit în apropiere de oraşul columbian Medellin. La bord se aflau şi membrii echipei braziliene de fotbal Chapecoense

    Un avion de pasageri cu aproximativ 72 de persoane la bord s-ar fi prăbuşit în cursul nopţii de luni spre marţi în zona Medellin, informează autorităţile columbiene şi presa locală, potrivit The Associated Press şi The Telegraph.

    Primarul oraşului Medellin, Federico Gutierrez a declarat că avionul s-a prăbuşit într-o zonă muntoasă în apropiere de oraş, cu puţin timp înainte de miezul nopţii.

    Oficialul columbian a mai spus că ambulanţe şi serviciile de intervenţie au fost trimise la locul accidentului, anunţând că este posibil să existe supravieţuitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Becali, condamnat la 7 ani şi 4 luni de închisoare pentru dare de mită

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat, joi, pe Ioan Becali la o pedeapsă contopită de 7 ani şi 4 luni ani de închisoare pentru dare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    În cazul lui Ioan Becali, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au anulat eliberarea condiţionată din dosarul Transferurilor. Decizia nu este executorie.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea: Pavilionul central Romexpo va fi transformat într-o sală polivalentă cu 15.000 de locuri

    Pavilionul central al Romexpo va fi transformat într-o sală polivalentă cu 15.000 de locuri, vestiare, loje şi tot ce e necesar pentru desfăşurarea de activităţi sportive, mai puţin rugby şi fotbal, potrivit primarului general al Capitalei, Gabriela Firea.

    “Pavilionul central al Romexpo va fi transformat într-o sala polvalentă, cu 15.000 de locuri, cu vestiare, loje, cu tot ce e necesar desfăşurării activităţilor
    sportive. În maximum un an şi jumătate se vor putea obţine toate avizele şi Bucureştiul va putea organiza evenimente de amploare”, a declarat, miercuri, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

    Autorităţile estimează că într-un an de zile, sala va fi amenajată.

    “Noi estimăm că într-un an de zile sala va putea fi amenajată. Practic, clădirea rămâne la fel la exterior, structura de rezistenţă rămâne la fel, doar la interior se vor face modificări. Aici se vor putea organiza toate evenimentele, mai puţin fotbal şi rugby”, a declarat preşedinte Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban.

  • Felicitări! România a câştigat 13 medalii de aur la Campionatul Mondial de fotbal tenis

    România a cucerit 13 medalii de aur din 13 puse în joc la Campionatul Mondial de Fotbal Tenis din Cipru (13-19 noiembrie 2016).

    De asemenea, Anemaria Gherghel a cucerit titlul de cea mai bună jucătoare a turneului, iar România a fost desemnată cea mai bună ţară a acestei competiţii.

    Marius Stoenică a fost ales cel mai bun jucător al competiţiei, iar titlul de cel mai bun antrenor l-a obţinut Frederico Tavares Tchabass, care este şi preşedintele Federaţiei Române de Fotbal Tenis.

    „Am depăşit cu mult obiectivul propus la plecarea din ţară, acela de 9 medalii de aur. Este flatant să facem legea de o asemenea manieră la nivel mondial în fotbal tenis, în condiţiile în care se află sportul românesc. Deja mă gândesc la următoarea ediţie a Campionatului Mondial, pe care încep să o pregătesc”, a declarat Frederico Tavares Tchabass.

    Medalii de aur au fost cucerite în următoarele probe:

    1. simplu senioare – Anemaria Gherghel, care a învins în finală o jucătoare din Cipru de Nord
    2. simplu juniori – David Lică, care a învis în finală un jucător din Ungaria
    3. simplu seniori – Florin Purice, care a învins în finală un jucător din Croaţia
    4. Dublu juniori  – Daniel Popovici, Răzvan Molea, David Lică, Darius Pufu – adversară echipa Ungariei
    5. Dublu fete  – Anemaria Gherghel, Florina Chiar, Ana-Maria Rizescu, Paula Paraschiv – adversară echipa Danemarcei
    6. Dublu mixt U 21  – Mariana Lică, Paula Paraschiv, Norbert Varo, Marius Stoenică – adversară echipa Ungariei
    7. Dublu seniori mixt (Anemaria Gherghel, Florina Chiar, Marius Stoenică, Sebastian Jecu) – adversar Moldova
    8. Dublu seniori (Lucian Purice, Florin Purice, Marius Stoenică, Răzvan Păuna) – adversar Franţa
    9. Triplu fete (Letiţia Bivolaru, Anemaria Gherghel, Florina Chiar, Ana-Maria Rizescu, Mariana Lică, Paula Paraschiv) – adversar Danemarca
    10. 10.Triplu juniori (Daniel Popovici, Răzvan Molea, David Lică, Darius Pufu) – adversar Ungaria
    11. Triplu mixt U21 (Mariana Lică, Paula Paraschiv, Norbert Varo, Marius Stoenică, Răzvan Vornicu) – adversar Moldova
    12. Triplu mixt seniori (Anemaria Gherghel, Florina Chiar, Ana-Maria Rizescu, Lucian Purice, Florin Purice, Nicuşor Ilinca) – adversar Ungaria
    13. Triplu seniori (Lucian Purice, Marius Stoenică, Răzvan Păuna, Lorin Petrescu, Adrian Cârstea, Ovidiu Pintea) – adversar Franţa

    Antrenorii lotului tricolor sunt: Frederico Tavares Tchabass, Ionuţ Dina, Dorina Păuna, Druncea Dima şi Gyula Varo

    Sursa:romani-buni.info

  • Paradoxul din fotbal: două dintre cluburile cu cele mai mari venituri sunt în insolvenţă

    Cluburile de fotbal profesionist din România care au înregistrat cele mai mari venituri în 2015, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal.

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro. Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.