BusinessMagazin

Tag: firme

  • Guvernul vrea să ajute magazinele din mall-uri. Le plăteşte jumătate din chirie

    Guvernul vrea să ajute magazinele din mall-uri care nu au avut activitate în timpul epidemiei de Covid-19. Cabinetul îşi propune să plătească jumătate din chiria magazinelor. Specialiştii estimează că aproximativ 3.000 de firme ar putea primi ajutorul guvernamental.

    Guvernul se gândeşte să ajute firmele care au avut activitatea suspendată în perioada stării de urgenţă şi alertă.

    Pentru această activitate, va fi alocată suma de 160 de milioane de lei.

    Granturile nerambursabile nu vor depăşi 800.000 de euro de beneficiar şi sunt echivalentul a 50% din valoarea chiriei pe luna februarie, pentru cel mult trei luni.

    Se estimează că 3.000 de firme vor primi granturi pentru a acoperi 50% din costurile chiriei.

  • Cu ce au fost înlocuite fructele de la birou. Unele firme îşi „răsfaţă” acum angajaţii cu bonusuri de 1.000 de lei lunar dacă lucrează de acasă, iar ei pot face ce vor cu aceşti bani

    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, Tax Partner la KPMG România.

    În acest context, companii din toată lumea, inclusiv din România, îşi adaptează schemele de beneficii extra-salariale acordate angajaţilor. Dacă anterior pandemiei, companiile  care „se băteau” pentru forţa de muncă acordând beneficii precum baruri de prosecco (în cadrul unor firme de IT) sau fructe şi cafea la birou, acum resursele financiare alocate acestor „răsfăţuri” pot fi direcţionate înspre angajaţii care lucrează de acasă.

    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.

    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.

    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.

    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.

    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (in dezbatere publica pana pe 3 septembrie) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonantei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).

    Astfel, companiile care îndeplinesc conditiile din ordonanta 132 pot aplica pentru obtinerea sprijinului financiar de la stat, insa alte facilitati nu exista in mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeste un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanta)”, punctează Mădălina Racoviţan.

    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.

    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.

    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii carea lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”

    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”.

    Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”

    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.


     

  • Consiliul Concurenţei a publicat lista neagră a 35 de companii implicate în investigaţii privind trucarea unor licitaţii

    Consiliul Concurenţei a publicat lista neagră a companiilor implicate în investigaţii privind trucarea unor licitaţii, fiind menţionate în total 35 de firme în şapte anchete derulate de instituţia de control.

    O parte importantă din firmele vizate sunt din domeniul energetic, precum Electrica, Energobit, AEM, investigate pentru colaborarea în licitaţii pentru contracte de furnizare în perioada 2008-2015, sau de pe piaţa lucrărilor de construcţii de conducte de gaze, inclusiv Inspet, Condmag sau Armax, acuzate de denaturarea procesului competitiv în achiziţile publice organizate de Transgaz în 2011.

    Vezi aici lista publicata de COnsiliul Concurenţei. 

    Alte investigaţii au vizat piaţa comercializării contoarelor şi echipamentelor de măsurare a energiei electrice, cea a serviciilor de întreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor naţionale sau pentru lucrări de marcaje rutiere.

    Un proces separat a vizat firmele Siveco şi Intrarom pentru realizarea unei practici concertate de împărţire a pieţei, în cadrul procedurii de achiziţie publică „Servicii de extindere şi dezvoltare a sistemului informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură”, organizată de APIA, în anul 2008.

    În acest context, Consiliul Concurenţei şi ANAP au elaborat un document care clarifică modalităţile prin care o companie, care a fost sancţionată pentru participarea la o înţelegere de tip cartel, vizând trucarea de licitaţii, poate fi reabilitată dacă se află în situaţia de a fi exclusă de la o procedură de atribuire.

  • 30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

    Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

    Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

    Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
    Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

    Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?
    Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

    În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

    Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    „Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

    Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.
    Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.

    Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

    Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

    La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

    Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.

    În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.  

    Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău
    Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 10.769
    Profit net: 1,2 mld. lei

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

    Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.

    Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
    Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.145
    Profit net: 134  mil. lei

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

    În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

    Dan Ostahie, fondator al Altex
    Cifră de afaceri: 4 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 3.546
    Profit net: 75,4  mil. lei

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.

    Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.

    Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)
    Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
    Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei


    Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

    După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

    Prin ’90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.

    Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex
    Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 2.039
    Pierdere netă: 44 mil. lei

    Ştefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.

    În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

    Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.

    Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA
    Cifră de afaceri: 1 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.956
    Profit net: 14 mil. lei

    Medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.

  • ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al doilea trimestru din 2020. Verifică dacă lucraţi la o companie cu datorii

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2020, conform legislaţiei în vigoare.
     
    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.
     
    Obligaţiile fiscale pentru T2 2020 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2020. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.
     
    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.
     
    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.
     
    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori
     
    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Contzilla.ro: Eliminarea raportărilor semestriale, angajarea pensionarilor, transferul părţilor sociale şi alte propuneri legislative cu impact pentru firme

    În cursul lunii iulie au fost înregistrate la Senat câteva propuneri legislative cu impact asupra contabilităţii şi obligaţiilor pe care le au firmele din Romania, astfel:

    1.Eliminarea obligaţiei de a depune raportări contabile semestriale pentru firmele mici, cu cifra de afaceri  sub 1 milion de euro în exerciţiul financiar precedent, modificându-se astfel prevederile legii contabilităţii care arată că Ministerul Finanţelor Publice poate stabili întocmirea şi depunerea la unităţile sale teritoriale a situaţiilor financiare sau a unor raportări contabile şi la alte perioade decât anual, în cadrul exerciţiului financiar. Potrivit proiectului de ordin aferent anului curent, plafonul cifrei de afaceri pentru care firmele au obligaţia depunerii raportărilor contabile semestriale a fost stabilit la 220.000 lei, la fel ca în anul precedent. Prin majorarea plafonului la 1.000.000 euro, foarte multe firme ar urma să fie degrevate de această obligaţie de raportare.

    Raportările contabile semestriale sunt raportări intermediare, care nu sunt însoţite de procedurile clasice anuale de închidere contabilă precum inventarierile, reevaluarile, etc şi nici nu  sunt publice, aşa cum sunt indicatorii de final de an, publicaţi pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor.

    2.O altă propunere legislativă inregistrată la Senat aduce în discuţie problema reintegrării pe piaţa muncii a pensionarilor care îşi doresc să îşi continue activitatea în domeniile în care au activat anterior pensionării. Aceasta ar aduce obligaţii suplimentare pentru firmele cu cifra de afaceri peste 5.000.000 lei .Mai concret, se propune ca societăţile comerciale cu capital privat, care, la finalul ultimului an fiscal au avut o cifră de afaceri mai mare de 5.000.000 lei, să fie obligate să angajeze cu contract individual de muncă, persoane din rândul pensionarilor, cu experienţă, cu titlul de consilier în domeniile de activitate ale societăţii comerciale respective. Pentru partea din salariul cuvenit care nu depăşeşte salariul minim brut pe economie, aceştia ar urma să fie scutiţi de contribuţii sociale (CAS şi CASS). Numărul de astfel de contracte de muncă nu va putea depăşi însă un consilier pensionar la 5 persoane angajate care nu au atins vârsta de pensionare. Pentru firmele cu cifră de afaceri sub plafon, astfel de angajări sunt opţionale, dar se păstrează aceleaşi facilităţi fiscale.

    3.Simplificarea procesului de transfer de părţi sociale din SRL către terţi. În prezent, în Romania, acest proces se realizează în două etape şi durează cel puţin 30 de zile.

    Propunerea prevede posibilitatea asociaţilor societăţilor cu răspundere limitată să stabilească prin actul constitutiv reguli proprii cu privire la condiţiile transferului parţilor sociale către terţi, eliminarea pragului minim de 200 lei a capitalului social al  SRL-urilor, a obligaţiei vărsării sale înaintea înregistrării şi prezentarea foii de vărsămant în procedura de înregistrare, precum şi eliminarea sancţionării administratorilor care încep operaţiunile în numele SRL-ului înainte de vărsarea capitalului social.

    Pe lângă aceste propuneri înregistrate la Senat, pe site-ul Ministerului de Finanţe a fost publicat un proiect care aduce câteva clarificări în domeniul contabil, mai precis, în ce priveşte amortizarea activelor firmelor.

    Potrivit reglementărilor existente, amortizarea valorii activelor imobilizate reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a acestora pe întreaga durată de utilizare economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau de altă valoare care substituie costul. Aşa cum sunt formulate acum, reglementările contabile nu prevăd expres tratamentul aplicabil cheltuielilor cu amortizarea pe perioada neutilizării imobilizărilor.

    Referitor la evaluarea imobilizărilor corporale, reglementările menţionează că, prin derogare de la evaluarea pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie, entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluări în situaţiile financiare întocmite pentru acel exerciţiu. Însă în situaţia în care entităţile decid să treacă de la metoda reevaluării imobilizărilor corporale la metoda costului, reglementările contabile nu prevăd expres care este noua valoare amortizabilă a respectivelor active.

    Clarificările care se aduc în acest sens, sunt că pe durata neutilizării activelor, amortizarea acestora nu este nici întreruptă, nici diminuată, iar în cazul trecerii de la metoda reevaluării la metoda costului, se va determina cheltuiala cu amortizarea pe baza valorii activului, corectată cu ajustările impuse de modificarea respectivei politici contabile.

  • BestJobs: Jumătate din români cred că firmele locale au fost mai afectate de pandemie decât cele străine şi 9 din 10 spun că ar trebui susţinute mai mult în această perioadă dificilă

    Majoritatea românilor (87%) consideră că firmele cu capital autohton ar trebui susţinute mai mult în această perioadă, pentru a putea depăşi cât mai repede efectele economice cauzate de pandemia de Covid-19 şi a putea menţine locurile de muncă, iar 54% cred că firmele locale au fost mai afectate decât cele străine, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs.
     
    Astfel, aproape 85% sunt de părere că  în contextul actual  ar trebui cumpărate în primul rând produse româneşti, în sprijinul business-urile locale.  În acelaşi timp, mai mult de jumătate dintre respondenţi spun  că, de la izbucnirea pandemiei, preferă să cumpere mai mult produse româneşti.

    Totuşi, doi din zece afirmă că  nu şi-au propus să aleagă cu precădere produse româneşti de la raft, iar tot atâţia spun că nu acordă atenţie provenienţei produselor pe care le cumpără, optând în continuare pentru aceleaşi branduri pe care le puneau în coş şi înainte de pandemie. 

    Schimbarea de comportament vine în contextul în care aproape 54% consideră că firmele cu capital românesc au fost mai afectate de efectele pandemiei decât firmele străine.

    Doar puţin peste un sfert dintre respondenţi consideră că o companie românească ar reprezenta  un loc de muncă mai sigur decât o companie străină în această perioadă, în timp ce 38% afirmă că nu ştiu unde ar mai putea găsi un loc de muncă pe care să-l considere sigur în contextul actual.

    Practic, doar 30% dintre respondenţii la sondajul BestJobs spun că preferă să lucreze într-o companie cu capital românesc în această perioadă în locul unei companii străine, iar un sfert afirmă că sunt mai liniştiţi dacă angajatorul ar fi o companie de stat. Peste 46% dintre respondenţi sunt deja angajaţi în companii româneşti, iar 35% lucrează în companii străine, în timp ce doar 5% sunt angajaţi la stat.

    În ceea ce priveşte evoluţia din perioada următoare a companiei pentru care lucrează, 40% se aşteaptă la o revenire după perioada mai dificilă din primul semestru.

    În schimb, 12% se tem că situaţia companiei va continua să se deterioreze, iar 10% mizează pe stagnare. Perspectivele sunt incerte pentru mai mult de 20% dintre angajaţi, acestora fiindu-le foarte greu să aprecieze ce se va întâmpla cu angajatorul şi care va fi situaţia lor profesională până la finalul anului.

    Semnalele la nivelul angajaţilor sunt totuşi pozitive. O treime consideră că sunt şanse ca angajatorul pentru care lucrează să facă recrutări anul acesta, iar aproape 23% mizează cel puţin pe stagnarea numărului de angajaţi din companie.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 5 – 20 iulie 2020, pe un eşantion de 1.024 de utilizatori de internet.

     

  • Nimeni nu scapă de pandemia de COVID-19. Unul dintre cele mai celebre companii de spectacole trage cortina: se pregăteşte de faliment şi lasă mii de oameni din toată lumea fără locuri de muncă

    Compania a acumulat datorii de aproape un miliard de dolari şi a fost nevoită să dea afară aproximativ 3.500 de angajaţi. Cirque du Soleil urmăreşte o reeşalonare a datoriilor sale prin intermediul ajutorului oferit de guvernul canadian şi de firmele private. De asemenea, organizaţia Cirque du Soleil a primit o infuzie de capital în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a plăti anumite datorii restante către angajaţi şi partenerii afectaţi de oprirea spectacolelor.

    Cirque du Soleil a fost înfiinţat pe 16 iunie 1984 în Canada, de Guy Laliberté şi Gilles Ste-Croix, şi a devenit cel mai mare producător de circ contemporan al lumii.

    Compania a avut dificultăţi financiare şi la început, când a fost ajutată de granturi de la guvern, însă după mai multe eşecuri în anii ‘80,  s-a extins rapid în anii ‘90 şi 2000, crescând de la un spectacol la 44 în peste 300 de oraşe de pe fiecare continent, cu excepţia Antarcticii. Compania avea 4.900 de angajaţi din 50 de ţări şi genera venituri anuale de aproximativ 1 miliard de dolari.

    În aprilie 2015, Guy Laliberté a vândut 90% din companie grupurilor de investiţii TPG Capital, Fosun Capital Group şi La Caisse de dépôt et placement du Québec în schimbul a 1,5 miliarde de dolari, păstrând doar 10% din companie. Sub noii proprietari, compania a început un program de restructurări astfel încât să se concentreze pe creşterea profitabilităţii. În 2017, compania a cumpărat Blue Man Group, un alt grup cunoscut, axat pe spectacole muzicale.

    Pandemia de COVID-19 a forţat compania să îşi suspende toate cele 44 de spectacole pe care le avea în toată lumea.

    „Timp de 36 de ani, Cirque du Soleil a fost o organizaţie extrem de profitabilă şi de succes. Totuşi, din cauza veniturilor zero generate de închiderea forţată a tuturor spectacolelor noastre din cauza COVID-19, managementul a decis să acţioneze decisiv în scopul protejării viitorului companiei.” 
    Daniel Lamarre, preşedintele şi CEO-ul Entertainment Group

  • Taxele au fost amânate oficial până în 25 octombrie

    Guvernul te-a pus iar pe jar. Săptămâna trecută ţi-a transmis că a adoptat o ordonanţă de urgenţă care dă firmelor posibilitatea de a-şi amâna plata taxelor până la sfârşitul lui octombrie. Ai urmărit de atunci în fiecare zi Monitorul Oficiala. Ştiai că, dacă nu este publicată Ordonanţa până pe 25 iunie, atunci de pe 26, firmele ar urma să plătească dobânzi şi penalităţi de întârziere. Guvernul Orban a discutat din nou acest act normativ şi i-a dus câteva modificări, scrie Mediafax.ro.  

    Astfel, nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere,  pentru obligaţiile fiscale care au devenit scadente după data de 21 martie 2020, sau pentru ratele din graficele de eşalonare.

    O altă noutate este aceea că persoanele juridice care închiriază plaje vor beneficia, doar pentru sezonul estival 2020, de scutirea de la plata tranşei a doua, pentru contractele de închiriere. În plus, Sectorul HORECA este scutit de impozitul specific pentru 90 de zile, iar livrările de măşti de protecţie individuale şi ventilatoare medicale pentru terapie intensivă sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

     

  • Taxele au fost amânate oficial până în 25 octombrie

    Guvernul te-a pus iar pe jar. Săptămâna trecută ţi-a transmis că a adoptat o ordonanţă de urgenţă care dă firmelor posibilitatea de a-şi amâna plata taxelor până la sfârşitul lui octombrie. Ai urmărit de atunci în fiecare zi Monitorul Oficiala. Ştiai că, dacă nu este publicată Ordonanţa până pe 25 iunie, atunci de pe 26, firmele ar urma să plătească dobânzi şi penalităţi de întârziere. Guvernul Orban a discutat din nou acest act normativ şi i-a dus câteva modificări, scrie Mediafax.ro.  

    Astfel, nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere,  pentru obligaţiile fiscale care au devenit scadente după data de 21 martie 2020, sau pentru ratele din graficele de eşalonare.

    O altă noutate este aceea că persoanele juridice care închiriază plaje vor beneficia, doar pentru sezonul estival 2020, de scutirea de la plata tranşei a doua, pentru contractele de închiriere. În plus, Sectorul HORECA este scutit de impozitul specific pentru 90 de zile, iar livrările de măşti de protecţie individuale şi ventilatoare medicale pentru terapie intensivă sunt scutite de TVA cu drept de deducere.