BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Real Estate. Cum să investeşti în imobile fără să fii proprietar?

    Vicenţiu Vlad şi Alex Constantin au mizat pe „dragostea” pentru imobiliare a românilor şi au lansat prima platformă locală de crowdfunding în acest domeniu. Care sunt avantajele investiţiilor în real estate fără act de proprietate?

     

    Din anul 2022 a intervenit regulamentul european care s-a transformat în legislaţiile naţionale, astfel că există legea crowdfundingului în România şi, ca urmare a acestei acestei legi, am primit această autorizaţie de crowdfunding –  suntem astfel prima platformă de crowdlending, asta înseamnă că facilităm împrumuturi pe platforma noastră” a explicat Vicenţiu Vlad, CEO al companiei, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.  Stockestate Crowdfunding a fost înfiinţată de Vicenţiu Vlad şi de Alex Constantin, care este CTO şi se ocupă de aspectele tehnologice ce ţin de această platformă. „Ideea a venit din pasiunea noastră, în primul rând ca antreprenori, şi este o îmbinare între domeniul real estate, în care investim de mai mulţi ani offline, şi componenta de banking. Avem ambii expertiză în banking şi componenta tehnologie.” Ideea a fost susţinută de o schimbare în reglementarea europeană: crowdfundingul există oarecum de 10 ani – ca trend în Europa, a început să să formeze după criza din 2008, în care a scăzut încrederea în bănci şi s-au căutat noi forme alternative de finanţare; treptat s-au născut platformele de crowdfunding, activitate nereglementată până în anul 2022. Mai exact, Stock.estate este o platformă de investiţii imobiliare, un marketplace în care există două componente: dezvoltatorii imobiliari care caută mereu finanţare pentru a-şi dezvolta proiectele, iar cealaltă componentă este reprezentată de investitori, cei care doresc să îşi diversifice veniturile investind într-un produs alternativ, potrivit explicaţiilor lui Vicenţiu Vlad.

    Platforma Stock.estate administrată de societatea Stockestate Crowdfunding şi a fost autorizată de ASF în luna august a anului trecut, având ca obiectiv acordarea de împrumuturi prin punerea în legătură a investitorilor interesaţi să acorde finanţare cu dezvoltatorii de proiecte imobiliare. Prin intermediul acesteia, dezvoltatorii pot obţine finanţări de la o serie de investitori pe perioade de până la 60 de luni.  Potrivit lui Vicenţiu Vlad, pentru ca dezvoltatorii să se înscrie în acest proiect, ei trebuie să dovedească o finanţare „sănătoasă”, respectiv aceasta să fie compusă din trei elemente – contribuţia şi banii cu care vine dezvoltatorul, finanţarea bancară, 20% fiind procentul reprezentat de finanţarea alternativă. „Este un best practice care este folosit după ce ai primit autorizaţia de construire şi te afli într-un stadiu mai avansat cu un proiect”, a mai spus Vicenţiu Vlad. Proiectele incluse pe această platformă trec printr-un proces de due diligence, în care ei fac o verificare a aspectelor ce ţin de legalitate – spre exemplu, existenţa autorizaţiei de construire – apoi acest proces include şi o  componenta comercială, adică un studiu de piaţă din care să reiasă dacă proiectul respectiv va avea succes (dacă este poziţionat bine, dacă are o diferenţiere în comparaţie cu alte dezvoltări aflate în zona respectivă şi dacă dezvoltatorul are deja o tracţiune validată prin alte contracte închise sau conversaţii cu alţi investitori pentru a aduce la bun rezultat proiectul); iar cea de-a treia componentă a procesului este cea economică, adică o analiză a firmei.  „Cel mai important este ca dezvoltatorul să aibă un istoric dovedit, odată ce ai construit, iar clienţii tăi au fost mulţumiţi, ai mai multe şanse să faci alte proiecte bune; sunt de asemenea importante şi aspectele financiare ale firmei, este important ca aceasta să fie sănătoasă din punctul de vedere al bilanţului.” Vicenţiu Vlad spune că până acum proiectul a fost primit cu interes de dezvoltatori – având avantajul, prin comparaţie cu o finanţare convenţională sau bancară,  că ei reuşesc să ofere acest credit într-o perioadă mai scurtă, trecând mai rapid prin procesele necesare. „Ne adresăm tuturor dezvoltatorilor imobiliari – ne-am uitat în partea de turism în ultima perioadă, fiindcă este o nişă foarte productivă care merită să fie exploatată.”

    Carte de vizită Vicenţiu Vlad

    1. Anterior activităţii din România, unde a fondat stock.estate şi a investit şi într-o pensiune turistică, a dobândit o experienţă în domeniul militar, unde a fost locotenent în armata italiană;

    2. A obţinut o licenţă în Ştiinte Strategice la Universita deli Studi di Modena e Reggio Emilia şi a urmat două programe masterale, în Relaţii Internaţionale (Universita degli Studi Niccolo Cusano) şi în Ştiinţe Strategice şi Militare (Universita degli Studi di Torino).

    Sursa: LinkedIn

    În ceea ce îi priveşte pe investitorii înscrişi pe platformă, ei pot fi deopotrivă persoane fizice sau persoane juridice. „Procesul de onboarding este foarte rapid, durează undeva la cinci minute, prin care se face o descriere a investitorului – dacă este un investitor sofisticat sau nesofisticat. Trece apoi prin procese reglementate la nivel european, cum ar fi împotriva spălării de bani şi, odată ce trece de aceste procese, investitorul analizează proiectele promovate în platformă şi poate să decidă în care să investească.”  Tichetul minim de investiţie este de zece euro. „Randamentele sunt foarte atrăgătoare dacă facem o comparaţie cu alte produse investiţionale. Dacă vorbim de crowdfunding, acestea vor fi cuprinse între 10 şi 20%, undeva de trei ori mai mult decât randamentul unei investiţii într-un imobil. Dacă cumperi o garsonieră şi o închiriezi, probabil o să mergi pe un 5% anual.” În prezent, Stock.estate are două proiecte active, dintre care unul oferă un randament de 15% anual şi celălalt de 16% raportat la euro. „Bineînţeles, este un produs diferit, prin urmare există şi nişte riscuri asociate la investiţia respectivă. Comparând cu investiţia într-o garsonierăt, tu garsoniera o cumperi, eşti proprietar în CF, o să ai un randament mai mic, dar garsoniera tot timpul rămâne acolo. Şi proiectul pe care noi îl finanţăm există, dar vorbind despre un proiect aflat în dezvoltare – nu ştim ce poate interveni. Există totuşi există un risc minor, care este răsplătit cu un randament mai mare.” Unul dintre proiectele în curs de finanţare alternativă se află în Poiana Braşov, se numeşte Gran Chalet şi este un complex de 98 de apartamente de vacanţă care o să aibă scopul de a fi închiriate în regim hotelier. Proiectul este finalizat în proporţie de 65% complet şi vânzările au ajuns la peste 50%. „Am deschis campania la început de noiembrie, am strâns deja o primă tranşă de 50.000 euro pentru ei; în decembrie se desfăşoară o nouă tranşă.” Al doilea proiect este Sibiu, iar dezvoltatorul se numeşte Novarion Experience, proiectul dezvoltat de ei având un masterplan ambiţios – antreprenorul vrea să construiască un cartier întreg, cu servicii integrate, în apropiere de lacul Binder. Pentru acest proiect au strâns până acum 20.000 de euro.

    Perioada minimă în care investitorii pot să îşi recupereze banii este de şase luni, mergând până la 60 de luni pentru acest împrumut. „În acest moment, pentru cele două campanii active, maturitatea se ajunge la 24 de luni şi dobânzile sunt plătite semestrial. Ca exemplu: pentru campania care este promovată la un randament de 16%, după primele şase luni vor fi plătiţi 8% din randament, după 12 luni alţi 8% şi tot aşa, la final se rambursează principalul plus ultima tranşă de 8%.” „În principiu, atunci când începe dezvoltarea, dezvoltatorul are un business plan şi un buget, aşadar va avea un cash-flow pe toată durata dezvoltării şi îşi va pune această rambursare de 8% la început, care reprezintă pentru el un cost de finanţare. Practic, aşa cum are costuri de dezvoltare pentru materiale sau alte servicii, are şi costul acesta de finanţare, care este prevăzut de la bun început; principalul ar trebui să vină din vânzarea acestor proiecte, dar oarecum noi luăm tot timpul o marjă de timp, proiectele care le avem acum active sunt la 24 de luni, dar real ei au nevoie de 12 luni pentru a implementa proiectul, aşadar ne-am luat un an de marjă astfel încât să fim siguri că o să vândă unităţile respective şi o să ramburseze investitorii.”  

     

    3 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Vicenţiu Vlad, CEO al Stockestate Crowdfunding

    1. Cum vezi tu piaţa în acest moment?
    Este o perioadă foarte diferită faţă de ce s-a întâmplat în 2008. Există mult mai multă maturitate în piaţă, dezvoltatorii sunt mai solizi, au deja proiecte finalizate, aşadar aceasta este prima diferenţă. Cu siguranţă este o perioadă în care au încetinit vânzările, dar din ce văd eu, au încetinit vânzările pentru produse de calitate medie. Dacă ne uităm la produsele de calitate înaltă, pentru proiectele care într-adevăr se diferenţiază nu văd nicio încetinire în vânzări. Oarecum în perioadele de aşa-zisă criză lumea se îndreaptă spre proiecte care dau mai multă siguranţă şi care se diferenţiază – nu aş spune neapărat cele mai scumpe, dar cele de calitate şi de clasă medie.

    2. Cum crezi că va fi anul 2024 prin prisma preţurilor, mai ales pentru imobile?
    Părerea mea este că preţurile cu siguranţă nu o să scadă, nici nu o să crească foarte mult – aşadar este o perioadă de redresare.  Nu am văzut în piaţă, în proiectele pe care le urmăresc, discounturi majore, cum se aştepta majoritatea. Am văzut nişte redresări de 5-7%, dar nu văd scăderi majore. Aceasta este marea întrebare: vor scădea preţurile la imobiliare? Părerea mea este că nu, nu are cum să se întâmple acest lucru din punct de vedere economic fiindcă inflaţia tot creşte, deci banul se devalorizează.

    3. Cum vor funcţiona dezvoltatorii în anul 2024, având în vedere şi lipsa autorizărilor de construire cu care se confruntă piaţa?
    Va fi un an de rezilienţă din toate punctele de vedere. Contextul este mai dificil, nu mai sunt ani în care se dădeau banii pe bandă rulantă, deci şi ei trebuie să fie mai atenţi. Faptul că autorizările  sunt mai puţine poate fi oarecum un beneficiu pentru dezvoltatorii care au o asemenea autorizare sau vor să se dezvolte, într-o piaţă liberă, dacă oferta e mai limitată, şi cererea o să urmeze.

  • Adrian Sârbu: Democraţia e bună, dar trebuie să te ţii de ea. România trebuie să copieze sistemul electoral american. Toate funcţiile publice să fie alese şi finanţarea transparentă

    Nemo: Aţi invocat de multe ori, în discuţii, aici la Ştiu, democraţia americană, pe care românii ar trebui să o ia drept model. Dar democraţia asta americană e complicată. La noi, românii nu prea ies la vot, vrem să comasăm alegeri. Americanii au început deja alegerile şi nu sunt alea generale.

    Adrian Sârbu: În primul rând, democraţia americană e democraţie pentru că acolo se desfăşoară alegeri tot timpul şi pentru orice funcţie importantă. Ţi-am spus tot, da? A concura pentru un job public este o acţiune permanentă, şi cele mai importante joburi, nu numai preşedintele şi primarul de la noi, sunt alese. Direct sau indirect. Ăsta e primul lucru.

    Nemo: Şi nu obosesc americanii.

    Hofi: Exact, nu obosesc pentru că au nişte conducători şi ideologi foarte proşti, înţelegeţi ironia, care nu spun: „uite avem patru rânduri de alegeri anul ăsta, să nu mai facem atâtea”.

    Adrian Sârbu:  Hai să parafrazez o zicală mult îndrăgită de tine.

    Hofi: Hai să văd cât e ora că poate înjuraţi. Puteţi să spuneţi.

    Adrian Sârbu: Zice „băutura e bună, dar să te ţii de ea”, da? Am voie?

    Hofi: Şi mie îmi place vorba asta?

    Adrian Sârbu: Şi eu spun, vorbind despre America democraţia: e bună, dar să te ţii de ea, da? În fiecare zi şi pentru fiecare funcţie importantă. Ăsta e un element. Al doilea. Sistemul de alegeri cu electori, care, ştii care e culmea? A fost şi în România şi l-am abandonat. În Caragiale, România când a intrat în democraţie, a funcţionat cu democraţie indirectă. Sistemul american, înainte de toate, este foarte clar. Am o putere legislativă, Congresul. Şi am o putere executivă, preşedintele. În America, preşedintele e ales direct-indirect. Adică, alegătorii aleg electori care votează pentru preşedinte după sistemul cine a câştigat un stat, the winner takes it all. Deci, sistemul electoral american este model. În acest sistem, care e foarte complex, foarte complex, ai alegerea preşedintelui direct-indirectă, pentru că până la urmă votul tău generează electori care votează pentru tine, nu votează împotriva ta, model pe care Trump a încercat să-l fisureze în 2020 şi o să-l coste. Şi un lucru foarte, foarte important: transparenţa finanţării. E transparenţa finanţării până la super PAC-uri ( comitete de acţiune politică). Tu, Hofi, ai voie să-i dai lui Nemo până la o sumă de bani, dacă eşti individ. Dacă eşti firmă, până la o sumă de bani. Toţi banii sunt pe faţă. Nu-i dă AEP. AEP-ul e chestia asta de la noi care dă milioane de euro partidelor ca să dea şpagă presei, să dea şpagă celor care sunt bine poziţionaţi. Nu e ca la noi.

    Hofi: Adică în România banii pleacă de la toţi, acolo pleacă de la cine vrea să dea.

    Adrian Sârbu: Nu, în România banii noştri se duc la buget, nişte şmecheri îi împart cum vor ei, pe un algoritm pe care l-au creat, dar nu au întrebat pe nimeni, că l-au făcut în Parlament bara-bara, pe vremea lui Băsescu.

    Nemo: Şi mai fac parte şi partidelor.

    Adrian Sârbu: Şi acum ei zic că finanţează democraţia dând şpagă presei. Asta e România. Ne întoarcem în America. Orice ban e vizibil. Într-adevăr, după nişte dezbateri foarte, foarte dureroase au născut acum vreo 8 ani, chiar pe vremea lui Obama, nu a lui Trump, aceste super-PAC unde tu poţi să pui bani, respectiva organizaţie, care atenţie, este supercontrolată, orice dolar de acolo e controlat şi raportat, foarte important, aceste super-PAC-uri fac campanie favorabilă unuia sau altuia, favorabilă unei teme, unei idei, unui trend. Şi, într-adevăr, sunt driveri ai opiniei. Dar când eu spun democraţie, ai principalele două condiţii ale democraţiei, şi anume votezi funcţiile, în primul rând funcţiile sunt clare, legislativ – executiv, votezi şi vezi rezultatul votului tău şi ai toată finanţarea vizibilă. Ce trebuie să facem noi? Să-l copiem.

     

  • Statul român este principalul finanţator al miilor de pensiuni pe care nu le poate controla

    Statul român a cheltuit în numai un an şi jumătate 3,3 miliarde de lei pe voucherele de vacanţă, acel sistem prin care angajaţii din sistemul bugetar primesc tichete valorice ca să-şi petreacă o vacanţă în România, un sistem menit să încurajeze dezvoltarea turismului românesc.

    “Anul trecut, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,8 mi­liarde lei, iar în 2023, din ianuarie până în iulie, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,5 miliarde lei“, au răspuns în octombrie unei solicitări a Ziarului Financiar reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

    În total 3,3 miliarde de lei care au venit de la stat şi s-au dus către agenţii de turism, hoteluri, pensiuni sau restaurante.

    Cum funcţionează sistemul?

    “Odată ce a primit voucherele de la angajator, beneficiarul alege agenţia, hotelul, pensiunea sau unitatea de cazare unde doreşte să meargă în vacanţă. Verifică, apoi, dacă unitatea aleasă este pe lista partenerilor emitentului voucherelor de vacanţă pe care le-a primit. Beneficiarul merge apoi la hotel/pensiune/agenţie etc. şi plăteşte pur şi simplu cu voucherele. Valoarea totală este de 1.450 de lei”, se arată pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. 

    Acelaşi Minister care spune acum că tragedia de la Ferma Dacilor din comuna Gura Vadului din judeţul Prahova este un nou caz de tip Crevedia pentru că nu există o instituţie care să verifice centralizat dacă Ferma Dacilor are toate avizele de funcţionare.

    Ferma Dacilor, prin intermediul companiei Ferma Dacilor Production SRL, figurează pe site-ul Ministerului Turismului ca structura turistică autorizată pentru a oferi cazare şi este clasificată cu o stea din 2018.

    Autorizarea de la Ministerul Turismului nu înseamnă însă că firma are şi toate autorizaţiile de funcţionare, nici măcar pe cea de construire, din informaţiile publicate până acum.

    Cum ştiu atunci Ministerul Turismului, Ministerul Finanţelor sau alte instituţii ale statului unde au ajuns cele 3,3 miliarde de lei cheltuite pentru a sprijini dezvoltarea turismului intern? Câte dintre locaţiile în care angajaţii de la stat au ajuns cu astfel de tichete au toate avizele de funcţionare necesare?

    Ce tip de turism a sprijinit statul român cu miliarde de lei?

    În România sunt 9.100 de structuri de primire turistică, de la hoteluri, la moteluri, pensiuni şi până la campinguri, iar cele mai numeroase, peste 5.000, sunt pensiunile turistice şi agroturistice. Cel mai dinamic segment este cel al pensiunilor din zonele rurale, care în ultimii cinci ani au adăugat aproape 1.000 de unităţi noi, potrivit INS.

    Voucherele de vacanţă au avut o contribuţie la acest nou recensământ, dar dincolo de a cheltui nişte bani, miliarde de lei în cazul de faţă,  cine verifică şi modul în care se întâmplă acest lucru? Cresc impozitele şi taxele locale ca urmare a triplării numărului de locuri de cazare dintr-o staţiune? Îndeplinesc toate aceste  case, cabane toate normele pentru a fi autorizate ca structuri de cazare sigure? Se dezvoltă comunitatea locală de pe urma creşterii turismului din zonă sau prosperă nişte proprietari care s-au mişcat repede şi atât?

    De la staţiunile de pe litoral pline ochi în sezonul estival până la cele din zona montană datele reale privind turismul din România sunt un mister: pensiuni care funcţionează la negru gard în gard cu altele care plătesc taxe, unităţi de cazare sau de servire a mesei  fără avize privind siguranţa consumatorului sunt realitatea turismului românesc de zeci de ani.

    Îşi pune cineva întrebarea: am cheltuit atâtea miliarde de lei, care este rezultatul?

  • Revoluţia AI creează noi coloşi: OpenAI este în discuţii pentru a obţine o nouă finanţare care ar propulsa compania la o evaluare de peste 100 de miliarde de dolari

    OpenAI se află în primele discuţii pentru a obţine o nouă rundă de finanţare, care ar duce compania la o evaluare de cel puţin 100 de miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

    Termenii, evaluarea şi calendarul rundei de finanţare nu au fost încă finalizate şi ar putea suferi încă modificări, se arată în raport.

    OpenAI a purtat, de asemenea, discuţii pentru a obţine finanţare pentru o nouă întreprindere de cipuri cu G42, cu sediul în Abu Dhabi, potrivit raportului.

    Nu este clar dacă întreprinderea de cipuri şi finanţarea mai amplă a companiei au fost legate, a precizat raportul, adăugând că OpenAI a discutat despre strângerea a între 8 şi 10 miliarde de dolari de la G42.

  • Daniel Crăciun, CEO şi fondator al Lensa: Studiem toate opţiunile de finanţare, însă pentru următorii ani cred că Lensa îşi va păstra independenţa

    ♦ Retailerul de optică Lensa a fost fondat în 2013 ca un magazin online, iar astăzi sub acest brand există peste 80 de unităţi offline, pe lângă unitatea virtuală iniţială ♦ Recent, compania a făcut primul pas în afara ţării prin deschiderea primelor magazine în Chişinău, Republica Moldova.

    Daniel Crăciun, CEO şi fon­da­tor al retailerului de optică Lensa, pariază pe o creştere accelerată a pieţei autohtone de profil în următo­rii anii, ca urmare a schimbării com­portamentului de consum şi a unei griji suplimentare pe care românii o acordă propriei vederi.

    „Piaţa de optică este şi va fi în creştere rapidă. În prezent, estimăm că cifra de afaceri a pieţei locale de op­tică medicală din România este undeva la circa 400 de milioane de euro şi ne aşteptăm să ajungă la

    600 de milioane de euro în următorii zece ani“, spune el. Avansul de 50% al vânzărilor va veni şi în condiţiile în care tot mai mulţi oameni au nevoie de ochelari de vedere, nu doar de soare, dat fiind că petrec foarte mult timp în faţa ecranelor, fapt care le afectează sănătatea ochilor.

    „Peste zece ani, îmi doresc să tră­iesc într-o Românie în care oamenii văd mai bine şi înţeleg pe deplin im­portanţa verificării anuale a vederii, iar noi, la Lensa, să ne fi depăşit o­biec­tivul de a le oferi oamenilor peste 10 milioane de consultaţii gratuite.“

    De regulă, retailerii mari de optică medicală oferă consultaţii gratuite pacienţilor care apoi vin să cumpere ochelari tot de la ei. În cazul Lensa, ochelarii de vedere reprezintă 70% din vânzări.

    Pe piaţa de optică medicală, lupta se dă între câţiva jucători mari, precum Optical Investment Group (grup sub umbrela căruia se găsesc reţelele OPTIblu şi Optiplaza), Opticris sau Lensa şi între multe afaceri antrepre­noriale mici, cu 1-2 cabinete fiecare. Piaţa este astfel foarte fragmentată şi concentrată la vârf.

    Retailerul de optică Lensa a fost fondat în 2013 ca un magazin online, iar astăzi sub acest brand există peste 80 de unităţi offline, pe lângă unita­tea virtuală iniţială. Compania se ex­tin­de rapid în offline, doar în primele şase luni ale acestui an, 17 magazine sub brandul Lensa au fost deschise în ţară, ritmul de dezvoltare fiind mult peste aşteptările iniţiale.

    În a doua parte a lui 2023, expansiunea rapidă a continuat.

    Recent, compania a făcut şi primul pas în afara ţării prin deschiderea unor magazine în Chişinău, Republica Moldova, iar acum în vizor e o altă ţară din regiune. În total, dincolo de Prut sunt deja patru magazine.

    „Lensa priveşte către următorii zece ani cu încredere şi cu o dorinţă puternică de a ajunge în top trei jucători ai industriei de optică de la nivel european sau, de ce nu, de la nivel mondial. Pentru a materializa acest plan, construim o echipă puternică, agilă, ne extindem rapid reţeaua de magazine şi ne asigurăm că nu ratăm nicio oportunitate care ne-ar putea duce la următorul nivel de performanţă.“

    Chiar dacă retailerul a început ca un business în online, offline-ul fiind dezvoltat ulterior, magazinul virtual mai reprezintă astăzi doar 25-30% din business. Magazinele fizice au atras tot mai mulţi clienţi datorită consultaţiilor oftalmologice gratuite.

    Compania Tensa Art Design, cea care operează businessul, a obţinut în 2022 afaceri de 133 mil. lei, plus 68%.

    Creşterea accelerată a businessului a făcut ca mai mulţi investitori – strategici sau financiari – să îşi întoarcă faţa către Lensa, conform datelor ZF. De altfel, sursele din piaţă spun chiar că s-a discutat listarea retailerului la bursă.

    Daniel Crăciun afirmă însă că în următorii ani compania îşi va păstra independenţa.

    „Studiem toate opţiunile de finanţare, însă pentru următorii ani, cred că Lensa îşi va păstra independenţa, pentru că ne place să facem lucrurile aşa cum simţim şi avem deja experienţă de autonomie deplină dobândită în primii zece ani de existenţă, din care am învăţat extrem de multe lucruri utile pentru cel puţin următorii zece ani.“

  • Povestea unei afaceri începute de două prietene, care a pornit de la o discuţie amicală despre arome şi culori

    Pe Alexandra Şerban şi Ioana Ene le leagă nu doar o prietenie îndelungată, ci şi o pasiune comună pentru arome şi o dorinţă puternică de a crea lumânări parfumate cu ingrediente naturale, din soia. Au început într-o seară de vară şi au ajuns să facă mai frumoase zilele şi serile din orice anotimp celor care aprind în casele lor o lumânare Artistic Flames.

    Brandul a luat naştere într-o discuţie despre idei creative, când Alexandra şi Ioana au ajuns la concluzia că le place să experimenteze cu arome şi culori. Pornind de la această idee, au început să producă lumânări artizanale într-un atelier din Valea Ursului, un sat situat la marginea municipiului Piteşti.

    „Deşi producţia noastră nu atinge în prezent cote exorbitante, dispunem de echipamente de calitate şi facilităţi de ultimă generaţie care ne permit să susţinem fără probleme o potenţială dublare a volumului de muncă. Lumânările artizanale pe care le producem au fost atent gândite pentru a înmiresma viaţa de la prima oră a dimineţii (cu arome de cafea) până la cina romantică în apus (cu arome de zambilă sălbatică). Creăm seturi de lumânări – tablete parfumate – în culori şi arome jucăuşe ce pot fi utilizate atât acasă, cât şi la birou”, povestesc cele două tinere.

    „Pentru că se apropie sărbătorile de iarnă, dorim să le oferim clienţilor posibilitatea de a crea o atmosferă minunată cu noile arome ce îmbină note de portocală, scorţişoară, merişoare, lemn de cedru, lemn de santal, ambră, pin, tei şi chihlimbar.“ – Alexandra Şerban şi Ioana Ene

    Produsele noastre se pot cumpăra de pe site-ul care poartă numele brandului, dar şi din câteva spaţii fizice – o ceainărie şi mai multe florării – din Piteşti şi Bucureşti. În plus, Alexandra şi Ioana participă la diferite festivaluri şi târguri dedicate produselor locale. În administrarea afacerii le este alături tot un prieten, Traian Sandu.

    „Artistic Flames este o întreprindere socială înfiinţată în anul 2022. Pentru finanţare am aplicat la un concurs de planuri de afaceri organizat în cadrul unui proiect POCU 2014 – 2020, finanţat prin programul «Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale în mediul rural».

    Ca urmare a participării la concursul de planuri de afaceri, am obţinut o finanţare nerambursabilă de 150.000 de lei, care ne-a permis să acoperim o serie de cheltuieli cu achiziţia de echipamente de producţie, materii prime şi alte cheltuieli necesare funcţionării şi astfel să începem să scalăm ceea ce până atunci fusese doar o pasiune.” Firma a fost înfiinţată în septembrie 2022, iar anul 2023 va fi primul exerciţiu financiar complet.

    Preţurile de la Artistic Flames pornesc de la 5 lei pentru o tabletă parfumată şi ajung până la 55 de lei pentru o lumânare parfumată în borcan Ambra cu capac.

    „Pentru că se apropie sărbătorile de iarnă, dorim să le oferim clienţilor posibilitatea de a crea o atmosferă minunată cu noile arome ce îmbină note de portocală, scorţişoară, merişoare, lemn de cedru, lemn de santal, ambră, pin, tei şi chihlimbar.” Tiparul clienţilor Artistic Flames este cel al oamenilor care găsesc bucurie în lucruri mici, simple, care au nevoie de relaxare şi răsfăţ într-o lume agitată.

    „Preţurile diferă în funcţie de produsul dorit. Pornesc de la 5 lei pentru o tabletă parfumată şi ajung până la 55 de lei pentru o lumânare parfumată în borcan Ambra cu capac.” Alexandra Şerban şi Ioana Ene mizează, pentru creşterea proiectului lor, pe conexiunea din interiorul echipei, dar şi pe cea cu clienţii lor, scopul comun fiind să ajungă în casele, birourile şi spaţiile dragi oamenilor. „Am învăţat că nu trebuie să renunţăm şi fiecare persoană care cumpără produsele noastre ne ajută să ne menţinem pe piaţă. Suntem conectaţi împreună şi nu putem unii fără alţii.”   

    Alexandra Şerban şi Ioana Ene mizează, pentru creşterea proiectului lor, pe conexiunea din interiorul echipei, dar şi pe cea cu clienţii lor.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Poke Me Up – localuri cu poke bowls (Bucureşti)

    Fondator: Sofian Giuroiu

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Prezenţă: Manasia Hub

    Kuko – atelier de prelucrare a lemnului (Afumaţi, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Elena Muşat

    Prezenţă: naţională

    Toni Boni – ateliere muzicale (Bucureşti)

    Fondatoare: Manuela Slave

    Prezenţă: într-un spaţiu situat între Orăşelul Copiilor şi Sun Plaza, în Capitală

    Bisou – braserie (Iaşi)

    Fondatoare: Elena Păsălău

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Prezenţă: Iaşi

    Manieres – cursuri de bune maniere (Bucureşti)

    Fondatoare: Ştefana Mireţ

    Prezenţă: în şcoli de stat şi private

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Premierul Marcel Ciolacu: Vom suplimenta fondurile pentru Ministerul Dezvoltării pentru a permite finalizarea tuturor investiţiilor prevăzute în acest an

    Premierul Marcel Ciolacu a spus vineri la începutul şedinţei de guvern că va suplimenta fondurile pentru Ministerul Dezvoltarii astfel încât să permită finalizarea tuturor investiţiilor prevăzute în acest an.

    Premierul a spus că investiţiile publice au susţinut creşterea economică din trimestrul al treilea care a fost de 2,2% şi cu care suntem pe locul al treilea în Europa.

    La 9 luni creşterea economică este de 1,4%, sub estimările de la începutul anului, şi cu mult sub creşterea economică de peste 4% de anul trecut.

    În condiţiile în care industria a scăzut, iar consumul şi-a redus foarte mult creşterea la numai 2%, investiţiile publice au adus plusul de creştere economică din acest an.

  • Elon Musk pregăteşte o nouă lovitură uriaşă în cel mai activ şi urmărit domeniu. Acesta caută să obţină o finanţare de 1 miliard de dolari din partea investitorilor

    Compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk vrea să obţină o finanţare de un miliard de dolari din partea investitorilor săi, potrivit Autorităţii de Reglementare a Valorilor Mobiliare din SUA. Suma ar putea ajuta xAi să concureze cu rivalii săi din domeniul inteligenţei artificiale, printre care se numără şi OpenAI, creatorul celebrului ChatGPT, scrie Financial Times.

    Compania a reuşit deja să adune 135 de milioane de dolari, potrivit documentelor de la Securites and Exchage Commision. Investitorii care vor să pună umărul la finanţare trebuie să contribuie cu minim două milioane de dolari.

    Jucătorii importanţi din domeniul inteligenţei artificiale generative – care poate genera texte sau imagini asemănătoare celor create de oameni – au adunat miliarde de dolari în 2023, după ce OpenAI, susţinut de Microsoft a lansat oficial un chatbot cu AI destinat consumatorilor obişnuiţii.

    Există şi voci care critică aceste runde de finanţare, avertizând că prea mult entuziasm în acest domeniu ar putea duce la formarea unei „bule”.

    Musk a fost unul dintre co-fondatorii OpenAI în 2015, dar a părăsit compania trei ani mai târziu. OpenAI a reuşit să obţină cu ajutorul Microsoft fonduri de 10 miliarde de dolari. Puţin mai târziu şi Google s-a înscris în cursa inteligenţei artificiale, iar acum compania caută să investească 2 miliarde de dolari în Anthropic, un start-up creat de foşti directori de la OpenAI.

    Alţi giganţi din Silicon Valley, cum ar fi Meta lui Mark Zuckerberg, au investit miliarde în propriile lor produse AI interne.

    Musk a lansat xAI în iulie pentru a „înţelege adevărata natură a universului”. Luna trecută, compania a lansat primul său model AI, un chatbot „sarcastic” numit Grok, care a fost antrenat pe X, platforma de socializare pe care Musk a cumpărat-o cu 44 de miliarde de dolari în urmă cu un an.

     Grok va fi pus la dispoziţia anumitor abonaţi premium ai X, care plătesc aproximativ 16 dolari pe lună.

    El a spus recent că „AI va putea face totul” şi va face munca umană învechită. Cu toate acestea, el a fost, de asemenea, critic la adresa spaţiului, semnând o scrisoare prin care cere o pauză în dezvoltarea sistemelor AI avansate.

    Eforturile de strângere de fonduri continuă după haosul recent la OpenAI, cu recenta înlăturare neaşteptată şi apoi revenirea rapidă a directorului său executiv Sam Altman.

  • Elon Musk pregăteşte o nouă lovitură în cel mai hot sector din tehnologie al momentului: xAI, compania de inteligenţă artificială a CEO-ului Tesla, caută să obţină o finanţare de 1 miliard de dolari din partea investitiorilor

    Compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk vrea să obţină o finanţare de un miliard de dolari din partea investitorilor săi, potrivit Autorităţii de Reglementare a Valorilor Mobiliare din SUA. Suma ar putea ajuta xAi să concureze cu rivalii săi din domeniul inteligenţei artificiale, printre care se numără şi OpenAI, creatorul celebrului ChatGPT, scrie Financial Times.

    Compania a reuşit deja să adune 135 de milioane de dolari, potrivit documentelor de la Securites and Exchage Commision. Investitorii care vor să pună umărul la finanţare trebuie să contribuie cu minim două milioane de dolari.

    Jucătorii importanţi din domeniul inteligenţei artificiale generative – care poate genera texte sau imagini asemănătoare celor create de oameni – au adunat miliarde de dolari în 2023, după ce OpenAI, susţinut de Microsoft a lansat oficial un chatbot cu AI destinat consumatorilor obişnuiţii.

    Există şi voci care critică aceste runde de finanţare, avertizând că prea mult entuziasm în acest domeniu ar putea duce la formarea unei „bule”.

    Musk a fost unul dintre co-fondatorii OpenAI în 2015, dar a părăsit compania trei ani mai târziu. OpenAI a reuşit să obţină cu ajutorul Microsoft fonduri de 10 miliarde de dolari. Puţin mai târziu şi Google s-a înscris în cursa inteligenţei artificiale, iar acum compania caută să investească 2 miliarde de dolari în Anthropic, un start-up creat de foşti directori de la OpenAI.

    Alţi giganţi din Silicon Valley, cum ar fi Meta lui Mark Zuckerberg, au investit miliarde în propriile lor produse AI interne.

    Musk a lansat xAI în iulie pentru a „înţelege adevărata natură a universului”. Luna trecută, compania a lansat primul său model AI, un chatbot „sarcastic” numit Grok, care a fost antrenat pe X, platforma de socializare pe care Musk a cumpărat-o cu 44 de miliarde de dolari în urmă cu un an.

     Grok va fi pus la dispoziţia anumitor abonaţi premium ai X, care plătesc aproximativ 16 dolari pe lună.

    El a spus recent că „AI va putea face totul” şi va face munca umană învechită. Cu toate acestea, el a fost, de asemenea, critic la adresa spaţiului, semnând o scrisoare prin care cere o pauză în dezvoltarea sistemelor AI avansate.

    Eforturile de strângere de fonduri continuă după haosul recent la OpenAI, cu recenta înlăturare neaşteptată şi apoi revenirea rapidă a directorului său executiv Sam Altman.

  • „Am prioritizat Ucraina până când am ajuns să ucidem economia României”. Atenţie la revolta companiilor româneşti/fermierilor români, care vine din spate!

    Agricultorii/fermierii români, şi cei mari şi cei mici, sunt extrem de revoltaţi şi furioşi pe guvern, pe autorităţile române, pe stat, pe oricine reprezintă statul, pentru că sunt “falimentaţi” chiar la ei acasă de către cei care sunt în fruntea statului prin politicile legate de favorizarea cerealelor din Ucraina în defavoarea cerealelor româneşti.

    Totul vine de la invazia produselor agricole, a cerealelor venite din Ucraina, care ar fi trebuit doar să tranziteze România, dar în realitate milioane de tone de cereale rămân pe aici, ceea ce a dus la prăbuşirea preţurilor şi la imposibilitatea agricultorilor români de a-şi vinde propriile cereale.

    Portul Constanţa este controlat de către alţii care, spun agricultorii români, “preferă să ia cerealele din Ucraina şi pe noi să ne lase deoparte”.

    Ucrainenii, sau cine controlează cerealele lor, au atât de multă marfă încât nu contează preţul de vânzare, ci să îşi vândă marfa la orice preţ.

    În aceste condiţii, agricultorii/fermierii români au fost loviţi în plin de preţurile mari la inputuri de anul trecut, de secetă, de creşterea costurilor de finanţare pentru că au crescut dobânzile foarte mult, de scăderea preţurilor la vânzare pentru grâu, cereale etc. cu mult sub preţul de producţie şi, în final, de lipsa cumpărătorilor, pentru că piaţa este invadată de foarte multă marfă.

    Pentru că îşi vând foarte greu marfa sau chiar nu pot, fermierii nu au de unde să plătească inputurile luate anul trecut, nu au cum să rambursesze liniile de finanţare de la bancă, nu au cum să plătească utilajele agricole luate cu plata la recoltare, nu au de unde să plătească taxele şi impozitele cerute de stat.

    Având în vedere această situaţie, cei care vând inputuri tot reeşalonează plăţile pentru fermieri, în speranţa că îşi vor lua măcar o parte din bani. Băncile cu expunere pe agricultură au început şi ele să reeşaloneze împrumuturile, în speranţa că piaţa se va îmbunătăţi cumva iar fermierii vor reuşi să mai vândă din marfă, chiar şi în pierdere şi să mai plătească o parte din rate.

    Problema este că dacă fermierii nu vând marfa nu au bani să reia ciclul de producţie pentru anul viitor, nu au bani de inputuri, nu au bani să plătească serviciile pentru agricultură, nu au de unde să ia capital de lucru, pentru că nimeni nu vrea să le mai dea bani atâta timp cât nu-şi recuperează banii anteriori.

    Atât la Conferinţa ZF România irigabilă, organizată împreună cu Banca Transilvania la Craiova, cât şi la Conferinţa ZF Investiţi în România organizată cu CEC Bank la Brăila, tema situaţiei complicate din agricultură a fost în topul subiectelor de discuţie.

    Iar toată lumea este foarte nervoasă şi arată cu pumnul către guvern.

    “Am prioritizat Ucraina până când am ajuns să ucidem economia românească”, a spus Cătălin Miron, de la compania Transemnal. 

    Atacarea Ucrainei de către Rusia şi războiul care, peste trei luni, ajunge la doi ani, au schimbat multe lucruri şi într-un sens pozitiv, dar şi într-un sens negativ.

    Din punct de vedere al securităţii militare (NATO şi-a întărit prezenţa în România, ceea ce face ca ţara să fie mai bine apărată) şi securităţii politice, România a câştigat. A câştigat la început din punct de vedere economic, pentru că ucrainenii care au tranzitat România fugind de război şi cei care au rămas aici au contribuit la creşterea consumului. Dar anumite sectoare au fost lovite în plin – industria oţelului, vezi cazul de la Liberty/Sidex Galaţi, plus situaţia din agricultură.

    Şi cum remarca un femier, dacă preţul la grâu a scăzut, de ce preţul la pâine a crescut, nu trebuia şi el să scadă?

    Problema este că această nemulţumire a fermierilor erodează din ce în ce mai mult la baza încrederii în cei care conduc România.

    Fermierii, dar nu numai ei, se tot întreabă ce câştigă România din războiul din Ucraina, pentru că mai mult par să câştige ucrainenii decât fermierii români. Toată lumea înţelege că sunt raţiuni strategice la cel mai înalt nivel care au dus la această situaţie, dar nu trebuie falimentaţi prin asta fermierii şi companiile româneşti.

    În aceste condiţii este foarte uşor ca privirea fermierilor să se îndrepte către alte partide, care au un discurs pe limba lor, şi aici AUR câştigă teren. Ca să nu mai vorbim că şi Şoşoacă începe să fie din ce în ce mai prezentă în discuţie.  

    Poate preţurile la cereale îşi vor mai reveni, poate guvernul Ciolacu va găsi o soluţie pentru a-i ajuta din punct de vedere fiananciar pe fermieri astfel încât să poată să reia ciclul agricol, dar ce facem cu partea politică?

    Agricultura primară nu are o pondere atât de mare în PIB, numai 2% (partea de prelucrare intră la industrie, care are o pondere de 21% în PIB), dar angajează într-un fel sau altul cei mai mulţi oameni din economie. Şi oficial, şi neoficial. Iar aceşti oameni încep din ce în ce mai mult să-şi îndrepte privirea către cei care vorbesc pe limba lor. Adică ce treabă avem noi cu războiul din Ucraina, ce treabă avem noi cu disputa dintre ruşi şi ucraineni, că oricum Crimeea este a Rusiei şi aşa a fost dintotdeauna, de ce trebuie să-i susţinem noi pe ucraineni în detrimentul nostru, etc.?

    Să nu avem mari surprize din acest punct de vedere.

    Pentru preşedintele Iohannis, pentru cei de la guvern, este uşor să dea asigurări, să vorbească despre securitate militară, politică, dar ce te faci când ajungi la fermă, iar fermierul român nu are unde să-şi vândă marfa, iar dacă o vinde preţul este sub cât a băgat şi este la un pas de a ajunge în situaţia de a i se  lua ferma de către creditori.