BusinessMagazin

Tag: Financial Times

  • Instagram depăşeşte Twitter în cursa pentru utilizatorii de smartphone

    Mark Zuckerberg a declarat luna aceasta că Instagram a ajuns la 200 de milioane de utilizatori activi, având o creştere semnificativă faţă de anul 2012, atunci când aplicaţia a fost achiziţionată de către Facebook, relatează Financial Times.

    Atât Twitter cât şi Instagram au fost iniţial gândite pentru dispozitive mobile, însă serviciul de mesaje scurte are o bază de utilizatori prin calculator de peste 240 de milioane de oameni activi lunar. Instagram, prima achiziţie importantă a Facebook, are succes mai ales în rândul adolescenţilor şi a avut rezultate mai bune decât se estima iniţial.

    Cu toate acestea, analiştii consideră că Twitter se află într-o fază mai avansată a procesului de monetizare, astfel încât e greu de crezut că recenta creştere a Instagram va afecta valoarea companiei.

     

  • Instagram depăşeşte Twitter în cursa pentru utilizatorii de smartphone

    Mark Zuckerberg a declarat luna aceasta că Instagram a ajuns la 200 de milioane de utilizatori activi, având o creştere semnificativă faţă de anul 2012, atunci când aplicaţia a fost achiziţionată de către Facebook, relatează Financial Times.

    Atât Twitter cât şi Instagram au fost iniţial gândite pentru dispozitive mobile, însă serviciul de mesaje scurte are o bază de utilizatori prin calculator de peste 240 de milioane de oameni activi lunar. Instagram, prima achiziţie importantă a Facebook, are succes mai ales în rândul adolescenţilor şi a avut rezultate mai bune decât se estima iniţial.

    Cu toate acestea, analiştii consideră că Twitter se află într-o fază mai avansată a procesului de monetizare, astfel încât e greu de crezut că recenta creştere a Instagram va afecta valoarea companiei.

     

  • Băncile elene ar putea avea nevoie de capital suplimentar de aproape 20 de miliarde de euro

     Cele mai mari patru bănci din Grecia – National Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank – sunt prezente şi în România.

    Banca Greciei a calculat necesarul de finanţare la mai puţin de 6 miliarde de euro folosind o analiză a sectorului bancar efectuată de fondul de investiţii BlackRock. Estimarea băncii centrale a fost transmisă reprezentanţilor troicii creditorilor internaţionali – FMI, UE şi Banca Centrală Europeană – înainte de sosirea acestora luni la Atena pentru reluarea discuţiilor de evaluare a implementării acordului de ajutor financiar.

    Actuala evaluare a acordului trebuia încheiată în septembrie, însă a fost prelungită după ce oficialii troicii au afirmat că Grecia a îndeplinit mai puţin de jumătate din angajamentele de reformă asumate.

    Disputa privind recapitalizarea băncilor riscă să adauge un nou subiect dificil discuţiilor dintre troică şi oficialii eleni, întrucât influenţează direct dacă Grecia va avea nevoie sau nu de un al treilea pachet de ajutor financiar, după încheierea actualului program.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine e noul tigrişor al zonei euro

    În ultimul trimestru din 2013, economia Portugaliei, ţară care s-a îndatorat în 2011 cu 78 mld. euro la UE şi FMI, a crescut cu 1,6% faţă de ultimul trimestru din 2012 (cel mai bun rezultat din zona euro), cererea internă a contribuit pozitiv la creşterea PIB pentru prima dată din 2010, iar expansiunea exporturilor a produs în 2013 primul excedent de cont curent din ultimii 20 de ani.

    FMI a pregătit însă un raport mult mai prudent despre Portugalia, unde menţionează că performanţa exporturilor ţine de fapt de o prăbuşire a importurilor şi de o dublare a exporturilor de combustibili, iar datoriile companiilor reprezintă 155% din PIB, ceea ce prezintă riscuri pentru sectorul bancar şi împiedică investiţiile în economie.

    Experţii FMI insistă în continuare că Portugalia trebuie să reducă şi mai mult măsurile de protecţie socială a angajaţilor şi a şomerilor, precum şi costurile de producţie, inclusiv costul muncii, cu scopul de a stimula productivitatea şi a determina scăderea ratei şomajului, care se cifrează la 15,6%. Raportul FMI critică faptul că Portugalia are cea mai mare rigiditate la scăderea salariilor (rezistenţa angajatorilor şi a salariaţilor la tăierea nominală a salariilor) din zona euro şi că situaţia nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani, ceea ce ar putea reflecta “fie constrângerea reprezentată de salariul minim, fie o descentralizare insuficientă a negocierii salariilor, în raport cu clasicele contracte colective de muncă”.

    În 2012, salariul minim brut a fost tăiat cu 3% în Portugalia, la 565,8 euro, ceea ce înseamnă că remarca FMI privind rigiditatea la scăderea salariilor se traduce prin faptul că în multe companii, salariile au fost deja reduse până la acest minim şi nu mai au cum să mai scadă. Salariul minim din Portugalia se situa anul trecut cam la jumătatea clasamentului ţărilor europene după acest criteriu. Cel mai mare salariu minim pentru angajaţii cu normă întreagă era înregistrat în Luxemburg (1.801,5 euro), iar cel mai mic în România (157,3 euro).

  • Financial Times: “Restructurare-monstru” la Royal Bank of Scotland, cu cel puţin 30.000 de concedieri

     RBS, controlată de guvernul britanic printr-o participaţie de 81% din acţiuni, va anunţa probabil săptămâna viitoare retragerea din multe activităţi riscante din zona de investment banking, precum şi un plan de vânzare a majorităţii afacerilor internaţionale, potrivit Financial Times (FT).

    Restructurarea se va încadra într-o serie de “măsuri brutale” de reducere a cheltuielilor şi disponibilizări, dorite de către noul director general al băncii, Ross McEwan. Se estimează că restructurarea şi celelalte măsuri pregătite de McEwan ar putea conduce la disponibilizarea a mai mult de un sfert dintre cei 120.000 de angajaţi ai băncii în următorii 3-5 ani.

    “Eu nu doresc să conduc cea mai mare bancă din lume. Eu doresc să conduc cea mai bună bancă din Marea Britanie, ceea ce nu are de-a face cu mărimea instituţiei. Multe dintre costurile noastre sunt vechi, generate de statutul de grup global, care nu ne mai caracterizează”, a declarat McEwan într-o postare publicată recent pe site-ul băncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rebeliunea de la Varşovia, taxată de presa financiară

    Titlurile vor fi apoi anulate, iar rezultatul va fi reducerea datoriei publice cu 8% din PIB, conform ministrului finanţelor de la Varşovia. Măsura a fost aprobată de parlament în decembrie şi urmează să fie evaluată de Curtea Constituţională a ţării. Procesul de preluare a titlurilor, programat să înceapă la 3 februarie, înseamnă transferul către guvern al unor titluri care reprezintă în total 51,5% din activele lor, iar până în 2016, fondurile private nu vor mai avea voie să investească în titluri de valoare emise de stat.

    Polonezii vor avea patru luni la dispoziţie să decidă dacă îşi vor muta toate contribuţiile de pensii la stat sau dacă vor continua să-şi împartă contribuţiile între stat şi fondurile private. Conform unui sondaj din decembrie citat de presa poloneză, 53% dintre cetăţeni se opun măsurii luate de guvern.

    Credibilitatea Poloniei în ochii investitorilor va scădea, apreciază ziarul britanic, pentru că, într-o perioadă când guvernele europene sunt în căutare de finanţare şi caută să ofere o imagine de predictibilitate şi solvabilitate, o astfel de decizie “nu poate trece neobservată” şi poate funcţiona ca un nou precedent periculos în domeniul reformei pensiilor, după cel creat nu cu mult timp în urmă de Ungaria.

    În plus, micii investitori în fondurile de pensii private au motive de îngrijorare, susţine ziarul, fiindcă dacă fondurile private nu mai pot investi în obligaţiuni şi titluri de stat, gradul lor de risc va creşte, iar siguranţa pensiilor pentru actualii investitori ar fi periclitată.

    Anul trecut, economia poloneză a crescut cu 1,6%, cea mai slabă creştere din 2009 până acum, după 1,9% în 2012, iar şomajul a ajuns aproape de maximul ultimilor şase ani, la 13,4%. Guvernul condus de Donald Tusk şi-a propus pentru acest an creşterea salariului minim în mai multe faze, introducerea unui salariu minim orar şi reducerea şomajului sub 13%.

  • O companie britanică specializată în inteligenţă artificială, cea mai mare achiziţie GOOGLE în UE

     DeepMind, cu sediul la Londra, a fost susţinută financiar până acum de fondurile de capital de risc controlate de miliardarii Peter Thiel (cofondator PayPal) şi Li Ka-shing (Hutchison Whampoa).

    O companie “secretoasă”, DeepMind a dezvoltat recent tehnologii sofisticate prin care computerele pot învăţa pe cont propriu noi funcţii, fără asistenţă din partea unui operator, potrivit FT.

    Informaţiile au fost confirmate de două surse apropiate situaţiei, notează Financial Times.

    Una dintre surse susţine că Google s-a mişcat extrem de repede pentru a prelua compania înaintea Facebook, absorbind echipa DeepMind.

    Contactaţi de FT, reprezentanţii Google au refuzat să comenteze informaţiile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hollande promite reducerea taxelor pe muncă plătite de companii cu 30 miliarde euro

     Hollande a anunţat măsurile într-o conferinţă de presă în timpul căreia a evitat să răspundă la întrebări legate de relaţia amoroasă pe care ar avea-o cu o actriţă, notează Financial Times (FT).

    Aflat în criză de popularitate, preşedintele francez încearcă să revigoreze economia aflată în stagnare şi să reducă şomajul ridicat, să consolideze finanţele publice, aflate într-o situaţie precară, şi să majoreze competitivitatea economică a Franţei.

    Holllande a subliniat că măsurile fiscale anunţate nu reprezintă o schimbare politicilor economice la mijlocul mandatului său, ci o accelerare a reformelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Financial Times: Statele Unite cer Germaniei să consume mai mult şi să accelereze uniunea bancară

     Lew se va întâlni în următoarele zile la Berlin cu ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, în timpul unui turneu de trei zile în Europa, timp în care oficialul american se va opri şi la Paris şi Lisabona.

    În urmă cu două luni, Trezoreria SUA denunţa Germania într-un raport pentru excedentul uriaş de cont curent, considerând că dezechilibrul dintre exporturile şi importurile cele mai mari economii europene favorizează deflaţia în Europa şi la nivel global.

    O sursă oficială americană a sugerat pentru FT că guvernul american continuă să vadă modelul economic german drept o problemă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Brendan Bracken, omul care a modernizat Financial Times

    Brendan Bracken s-a născut în Kilmallock, Irlanda, fiind cel de-al doilea fiu dintr-o familie cu patru copii. Tatăl lui a murit când avea trei ani, perioadă după care familia s-a mutat în Dublin. A fost un copil răzvrătit care obişnuia să vandalizeze grădinile vecinilor şi să îşi terorizeze colegii de şcoală. Pentru a-i tempera aceste porniri, mama sa l-a trimis la un internat al unei şcoli iezuite, de la care Brendan a evadat. L-a lăsat apoi în grija unui văr preot din Australia, unde Brendan a avut o viaţă liniştită, în familii religioase catolice, predând şi citind intens.

    S-a întors în Irlanda în 1919, iar în 1920 a aplicat pentru a fi luat ca elev la şcoala Sedbergh din Lancashire. I-a spus directorului şcolii că are mai puţin de 16 ani când avea de fapt 19, că părinţii lui au murit într-un incendiu în Australia şi nu i-au lăsat niciun ban pentru a-şi finaliza studiile. A reuşit să se remarce, iar după ce a încheiat studiile a lucrat din nou ca profesor. S-a mutat apoi în Londra, unde a obţinut un post de redactor în cadrul publicaţiei Empire Review. L-a cunoscut acolo pe J.L. Garvin, fost editor al cotidianului The Observer şi cel care i l-a prezentat lui Winston Churchill în vara lui 1923.

    A devenit prietenul  apropiat al politicianului după alegerile din 1923, când l-a asistat în încercarea nereuşită de a fi ales membru al Parlamentului. În 1923 a fost invitat să editeze un număr al Illustrated Review. Bracken a redenumit publicaţia în English Life, reuşind astfel să câştige publicul din saloanele londoneze. Determinarea şi inteligenţa lui i-au adus un loc în conducerea publicaţiilor Eyre şi Spottiswoode, în 1926.

    A fondat revista de business The Banker, iar firma pe care o conducea a preluat în 1928 The Financial News, The Investors Chronicle, The Liverpool Journal of Commerce şi jumătate din acţiunile The Economist. Deşi avea imaginea unui mogul de presă, era un acţionar modest al Financial Newspapers Proprietors Ltd, subsidiara care conducea aceste ziare. Câştiga 3.000 de lire sterline pe an ca editor al The Banker, preşedinte al The Financial News şi managing director al The Economist. Politicul şi afacerile s-au intersectat în permanenţă în viaţa lui şi a scris o serie de articole despre politicieni care aveau nevoie de apariţii în publicaţiile pe care le conducea. În 1929 a fost candidat al Partidului Conservator pentru alegerile generale, iar zece ani mai târziu, când Churchill a fost numit prim lord al amiralităţii, Bracken a devenit secretarul lui parlamentar personal.

    După sfârşitul celui de al doilea război mondial, a fost ales ministru al Informaţiilor (1941-1945). Nu era foarte popular în rândul angajaţilor ministerului. În 1945, a realizat fuziunea dintre Financial News şi Financial Times, iar în 1951 a lansat History Today. S-a retras din politică în 1951, iar editorialul lui din The Financial Times a apărut săptămânal până în 1955. FT este cea mai credibilă publicaţie în ce priveşte subiectele cu tematică economică, fiind urmat de The Wall Street Journal şi de The Economist, potrivit unui clasament al  Worldwide Professional Investment Community.