BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Într-o perioadă în care majoritatea afacerilor suferă, antreprenorul cu cel mai mare lanţ de cafenele plănuieşte să ajungă la 1.000 de unităţi

    Reţeaua de cafenele 5 to Go a încheiat 2020 cu peste 220 de unităţi pe plan local, iar planurile de extindere vor continua şi în următorii ani, potrivit lui Radu Savopol, co­fondator 5 to Go.

    “Există un potenţial enorm de dezvoltare care poate fi exploatat, aşa că şi obiectivele pe care eu şi echipa ni le setăm sunt ambiţioase pe plan mediu şi lung. Cred că putem depăşi 300 de locaţii în 2021, cu accent pe dezvoltare masivă la nivel regional, pe consolidare în Capitală, mai ales în cartiere, şi prin parteneriate cu diverse businessuri, şi cred că vom putea ajunge la un total de 1.000 de cafenele în România, în următorii cinci ani”, spune Radu Savopol.

    Totodată, compania are în plan să dezvolte şi divizia de retail şi să meargă cu extinderea businessului în afara ţării.

    “Ne vom concentra şi pe dezvoltarea diviziei de retail şi îmi doresc să reuşim extinderea în plan internaţional a businessului”, completează Radu Savopol.

    5 to go a luat naştere în 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică. Astăzi, reţeaua a depăşit pragul de 220 de locaţii şi este cel mai extins lanţ de cafenele din Europa de Est, dar şi cea mai accesată franciză din România.

    Radu Savopol şi Lucian Bădilă sunt fondatorii 5 to go, cei care au adus pe piaţa HoReCa din România conceptul de preţ unic pentru toate produsele comercializate.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2020: Viorel Vasile, Director Unitatea Carduri / Alpha Bank România

    Rol ocupat în companie: Din 2019 sunt Director al Unităţii Carduri din cadrul Alpha Bank România, după o experienţă consolidată pe parcursul a aproape 13 ani de activitate în sectorul bancar, dintre care 11 ani în cadrul Alpha Bank. Perioada pe care o traversăm, cu toate provocările pe care le-a adus, a determinat o accelerare a proiectelor pe zona de plăţi electronice, cu scopul de a îmbunătăţi experienţa digitală a clienţilor.Există întotdeauna o legătură directă între nivelul de expertiză pe care îl dobândim şi provocările pe care le întâmpinăm pe parcursul proeictelor. Să reuşeşti să inovezi în perioade dificile este cu atât mai provocator.
    În rândul proiectelor pe care le-am coordonat în cadrul Alpha Bank România se numără:   semnarea parteneriatului cu UnionPay, Alpha Bank devenind prima bancă din România care acceptă cardurile UnionPay în reţeaua proprie de terminale ATM; implementarea noii soluţii „Instant Money Back“ pe platformele online eMag şi Fashion Days; parteneriatul cu fintech-ul Symphopay pentru implementarea unei soluţii de tip „POS sharing“, accesibilă la kiosk-urile din showroom-urile eMAG; parteneriatul cu procesatorul de plăţi Netopia, concretizat în implementarea soluţiei de tip „instant loan disbursement”; certificarea ultimei generatii de terminale Verifone Engage, în parteneriat cu Printec România; extinderea tehnologiei de tip self-service banking prin activarea opţiunii de depunere numerar la noile ATM-uri ale bancii; lansarea aplicaţiei Alpha Pay Online pentru plăţi mai simple, mai sigure şi mai inteligente pe Internet prin utilizarea tehnologiei biometrice; parteneriatele cu Apple, Fitbit şi Garmin pentru extinderea tehnologiei de plata prin inrolarea cardurilor VISA emise de Alpha Bank in portofele digitale Apple Pay, Fitbit Pay, respectiv Garmin Pay; pregătirea lansării Alpha PhonePOS, o aplicaţie inovatoare care transformă telefonul mobil într-un POS utilizând tehnologia NFC.


    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE ANTERIOR: Parcursul meu profesional este strâns legat de echipa Alpha Bank România din care fac parte din anul 2008 şi în cadrul căreia am ocupat poziţiile de banking officer, account manager, POS Sales Coordinator, Head of Bucharest Desk, Head of eCommerce.


    O contribuţie esenţială la succesul meu au avut-o mai ales echipele alături de care m-am format sau pe care le-am coordonat.
    ROLUL PROPUS PENTRU ANUL 2030: Obiectivele mele profesionale sunt strâns legate de domeniul acceptării plăţilor şi a dezvoltării plăţilor electronice. 

  • Reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, a ajuns la 1.400 de unităţi şi a devenit cel mai extins retailer local

    ♦ LaDoiPaşi a depăşit astfel Profi, care la rândul său se apropie de acelaşi prag de 1.400 de magazine ♦ În circa un an şi jumătate, lanţul de magazine în franciză aproape şi-a dublat numărul de unităţi ♦ Aceste spaţii de retail sunt operate de antreprenorii care le deţin, nu de Metro, care are 30 de magazine proprii pe format cash&carry.

    „Anul acesta am investit, ca şi până acum, în extinderea reţelei LaDoiPaşi, fiind unul dintre principalii piloni de creştere pentru Metro România. Ne-am extins pe întreg teritoriul ţării, în zone urbane, dar şi rurale şi avem 38% magazine poziţionate în sudul ţării, 35% în nord, respectiv 27% în vest“, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry România.

    Reţeaua LaDoiPaşi a fost lansată în 2012 de Metro Cash&Carry ca o soluţie pentru hemoragia din comerţul tradiţional care pierdea – şi încă pierde – câteva mii de unităţi an de an.

    Această reţea LaDoiPaşi nu este deţinută de grupul german, ci de antreprenori români parteneri în franciză ai Metro. Nemţii sunt activi direct pe formatul de cash&carry care nu se adresează tradiţional clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.

    „Avem în prezent un total de 1.400 de magazine (sub umbrela LaDoiPaşi – n.red.), suntem un partener pentru antreprenorii locali şi împreună construim businessuri de durată. Iar planul este ca, până în 2023, să ajungem la 2.000 de magazine la nivel naţional.“

    Reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, a devenit astfel cel mai extins retailer local, depăşind Profi, care la rândul său se apropie de acelaşi prag de 1.400 de magazine. În circa un an şi jumătate, lanţul de magazine în franciză aproape şi-a dublat numărul de unităţi.

    În ceea ce priveşte numărul de magazine Metro, el a rămas acelaşi, la 30 de unităţi cash&carry.

    „Ne concetrăm pe alte aspecte care ne asigură creştere, cum ar fi maximizarea eficienţei şi productivităţii la nivelul lanţului logistic, dar şi a serviciilor de livrare, atât către revânzători, cât şi către HoReCa. Un alt pilon de creştere este în zona digitală. Şi aici vizăm pentru 2021 investiţii, ca şi într-o unitate de producţie.“

    Comerţul modern a început să se extindă în România în 1996 când a intrat pe piaţa chiar Metro Cash&Carry. Următorii jucători au venit câţiva ani mai târziu. La momentul când comerţul modern a început să se dezvolte local, pe piaţa din România erau de circa două ori mai multe chioşcuri şi magazine tradiţionale faţă de astăzi, când mai funcţionează circa 70.000 de unităţi, dar nu toate pretabile pentru a deveni LaDoiPaşi. Pentru magazine care pot deveni LaDoiPaşi, Metro caută spaţii de peste 60 mp amplasate în localităţi de peste 1.500 de locuitori. Sunt peste 10.000 de localităţi de sub 1.500 de oameni, dar ele nu intră pe radarele grupului.

    La polul opus, sunt circa 3.500 de magazine moderne. „În mai 2019 anunţam că am ajuns la 860 de magazine în reţea. De atunci şi până în luna septembrie a anului trecut, am mai inaugurat alte 150, atingând astfel targetul de 1.000 de magazine LaDoiPaşi.“ Acum sunt 1.400 de unităţi, iar ritmul este ascendent.

    Adrian Ariciu spune că sunt mai multe elemente care au influenţat ritmul de creştere. În primul rând, Metro România a beneficiat de un efect pozitiv în această perioadă – creşterea importanţei magazinelor de proximitate, ceea ce a contribuit la o accelerare a afacerii cu clienţii revânzători. „Am continuat să investim în devoltarea reţelei de francize LaDoiPaşi. Pentru a oferi antrepre­norilor un avantaj competitiv în plus, am lansat în vară gama proprie de produse LaDoiPaşi. Proprietarii de magazine au acum posibilitatea de a oferi clienţilor lor produse locale, exclusive.“

    Există 1.000 de articole care nu trebuie să lipsească din magazinele LaDoiPaşi, un schelet de bază în comerţ. Numărul total de produse ajunge însă între 3.500 şi 7.000 în funcţie de suprafaţă, conform datelor ZF anterioare.

    Partenerii LaDoiPaşi au targete şi anume trebuie să aibă minimum 30-35% din oferta de la raft produse de la Metro. Există însă şi cazuri când unii parteneri au 70% din ofertă, potrivit aceleiaşi surse.

    Investiţia într-o unitate LaDoiPaşi variază între 5.000 de euro pentru un magazin care era deja aproape de standardele reţelei şi 180.000 de euro. Aceasta din urmă este o sumă necesară unei construcţii de la zero a unui magazin de 160 mp. Proprietarul deţinea terenul şi un magazin vechi, noua unitate fiind amplasată lângă.

    În România comerţul tradiţional, din care face parte şi LaDoiPaşi, nu va dispărea şi pentru că mai bine de jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural, cea mai mare pondere din Europa. Aici, jucătorii moderni au pătruns timid. Acestora, precum şi jucătorilor HoReCa li se adresează Metro Cash&Carry, cu afaceri anuale de peste 1,2 mld. euro anul trecut.

    „Avem în acest moment aproximativ 60.000 de clienţi revânzători, iar numărul creşte. Am reuşit să păstrăm stabil numărul de clienţi cumpărători din HoReCa. De altfel, am venit în sprijnul industriei ospitalităţii cu o serie de soluţii pentru a traversa mai uşor acest moment atât de dificil. Una dintre ele este platforma dedicată MShop care permite realizarea de comenzi online, cu livrare din orice magazin METRO, în termen de 24 de ore, dar şi cu alte produse digitale.“

    O altă investiţie realizată anul acesta, spune CEO-ul Metro Cash&Carry România, cu o valoare de aproximativ 40 de milioane de euro, este platforma logistică One-Roof de la Ştefăneşti. „Vorbim de o întreagă transformare digitală care ne permite să eficientizăm operaţiunile şi să asigurăm fluxul de marfă către magazine.“

  • Cum rezolvă americanii problema internetului în rural

    Luni, compania SpaceX a primit veşti bune de la Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC), şi-anume aprobarea unei subvenţii federale de peste 885 milioane de dolari pentru a extinde proiectul de internet prin satelit Starlink, potrivit Business Insider.

    Subvenţia provine dintr-un fond de 20,4 miliarde de dolari, cunoscut drept Rural Digital Opportunity Fund, prin care SUA vrea să extindă accesul la internet de mare viteză pe teritoriul ţării.

    Programul FCC este finanţat prin mici comisioane adăugate la facturile de telefonie şi este proiectat pentru a-i atrage pe furnizorii de servicii de telecomunicaţii să extindă infrastructura de internet de mare viteză şi în anumite părţi din ţară în care accesul la internet este foarte slab sau nu există.

    FCC a împărţit programul în două licitaţii, dintre care Faza 1 valorează circa 16 miliarde de dolari, iar Faza 2 valorează circa 4,4 miliarde de dolari. Luni, Comisia a publicat o listă cu 180 de companii câştigătoare, iar printre acestea se numără şi SpaceX.

    În total, companiile şi consorţiile câştigătoare vor accesa 9,23 miliarde de dolari pentru a extinde serviciile de internet de mare viteză înspre a acoperi încă 5,2 milioane de gospodării şi businessuri care se întind în 49 de state.

    SpaceX vrea să trimită în orbită circa 42.000 de sateliţi Starlink. Scopul este furnizarea de internet de mare viteză până în aproape orice colţ al lumii, iar proiectul ar trebui să genereze venituri anuale cuprinse între 30 şi 50 de miliarde de dolari, când ajunge în etapa finală.

    Elon Musk nu priveşte Starlink drept un generator de avere, ci drept o pârghie prin care poate finanţa misiunile SpaceX pe lună şi pe Marte, o planetă unde Musk vrea să înceapă să zboare alături de alţi oameni încă din 2026, pentru ca mai apoi să pună acolo bazele unei aşezări umane.

    Cu toate acestea, lansarea proiectului Starlink nu este deloc ieftină. Gwynne Showell, preşedinte şi director operaţional al SpaceX, a estimat în 2018 că ar putea costa circa 10 miliarde de dolari pentru a construi şi lansa prima fază a proiectului, de 4.400 de sateliţi.

  • Vreţi să lansaţi un produs / serviciu / afacere, ce nume puneţi, românesc sau internaţional?

    La mulţi ani, România pentru cei 102 ani! Să fii sănătoasă şi mai ambiţioasă!

    Cu toţii am marcat Ziua Naţională a României pe 1 Decembrie aducându-ne aminte de Marea Unire de la 1 decembrie 1918 şi de toate evenimentele care ne-au marcat istoria. Am invocat patriotismul şi dorinţa de a păstra tradiţiile, dar parcă un nume internaţional ar da mai bine.

    Una dintre problemele de început ale unei afaceri ţine de alegerea numelui companiei, produsului sau serviciului creat. Până ca acest nume să ajungă un brand mai este mult.

    După 1989, când a căzut comunismul, primii capitalişti ai României şi-au pus numele lor, numele copiilor, numele naşilor, numele unor amintiri din viaţă pentru companiile şi afacerile pe care le-au fondat.

    Pentru România, Ţiriac Copos – Ana, Cataramă – Elvila, GCP – George Constantin Păunescu (pentru cei care nu ştiu, a fost cel mai influent om de afaceri la începutul anilor ’90), George Pădure – GEPA etc. – aceste nume reprezentau ceva.

    Poate Adrian Sârbu (proprietarul Ziarului Financiar şi al revistei Business MAGAZIN) a venit cu nume mai internaţionale – MediaPro, Mediafax şi celebrul ProTV, unul dintre cele mai puternice branduri create în ultimii 25 de ani.

    Primii capitalişti voiau să acapareze cât mai mult din piaţa românească aşa că nici nu îşi puneau problema că, dacă ar vrea să iasă în afară, ar trebui să aibă un nume mai internaţional care să fie declinat mai uşor şi pe alte pieţe. Mai degrabă se prefera preluarea în România a unor nume italieneşti, germane, americane, având în vedere că noi, mai degrabă cumpărăm un brand străin decât unul românesc.

    Multă vreme am crezut că Bigotti este un brand italian de cămăşi şi de haine decât un brand românesc. Între Bigotti şi Braiconf, prima alegere era Bigotti.

    După anul 2000 lucrurile au început să se mai schimbe, noii capitalişti care au trecut de la numele de patron la cel de antreprenor au căutat să fie mai internaţionali având în vedere că eram acaparaţi de globalizare.

    Cu toţii am început să apreciem mai mult numele străine: Carrefour, Mega Image dădeau mult mai bine decât magazinele Zanfir, de exemplu.

    Zara, H&M, Bershka, Stradivarius, Ikea au intrat mai rapid în vocabularul nostru curent.

    Cei care vor să pună pe piaţă o nouă companie, un nou produs, un nou serviciu, care să aspire la poziţia de brand se gândesc în primul rând la un nume internaţional care să poată să fie uşor extins şi în afară, pe alte pieţe, în cazul în care ar fi nevoie.

    Pentru primii capitalişti, ieşirea în afară s-a izbit, dincolo de mentalitatea locală şi de un numele românesc pe frontispiciu.

    Când Daniel Dines s-a gândit de la început că vrea să facă o firmă internaţională, şi-a ales un nume internaţional – UiPath.

    Nici nu spui că acest UiPath, care face furori la nivel internaţional, ajungând cea mai valoroasă companie pornită din România, cu o valoare de 10 miliarde de euro şi cu un potenţial de a ajunge la 20 de miliarde de euro când se va lista pe bursa din America, îşi are istoria într-un apartament din Delea Veche.

    Toate start-up-urile din IT trebuie să aibă un nume internaţional de la început dacă vor să fie băgaţi în seamă de potenţialii investitori.

    Acum toată lumea te întreabă, când se uită la o afacere, dacă poate fi extinsă uşor, acest lucru însemnând şi un nume internaţional, la nivel global.

    România este o piaţă prea mică, la fel cum sunt şi numele care au o semnificaţie românească.

    Asta e viaţa globală în care am intrat cu toţii.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Altex a investit un milion de euro pentru deschiderea unui nou magazin la Călăraşi, a patra inaugurare din noiembrie

    Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, continuă strategia de extindere la nivel naţional şi deschide un nou magazin la Călăraşi, în urma unei investiţii de 1 milion de euro. 

    În luna noiembrie, retailerul a mai deschis magazine în Deva, Chiajna şi Lugoj.

    În noul magazin Altex, clienţii vor găsi o gamă de 40.000 de produse şi opţiuni precum click&collect, rezervă online, ridică în magazine, retur sau extragaranţii.

    ,,Ne apropiem de finalul acestui an dificil pentru noi toţi, dar investim în continuare în extinderea reţelei. Răspundem cererii în creştere şi apetenţei românilor pentru produse şi tehnologii de ultimă oră şi deschidem, la Călăraşi, un centru de servicii. Obiectivul nostru este să asigurăm oamenilor o experienţă de cumpărare plăcută, dar şi eficientă, care include o gamă largă de produse, preţuri foarte bune, servicii de calitate şi experţi care le vor răspunde cu promptitudine la toate întrebările şi vor avea soluţii pentru fiecare dintre ei.”, a declarat Edvin Abdulachim, Director Comercial Altex.

    Noul centru de servicii funcţionează într-un spaţiu de peste 1300 mp, din care suprafaţa comercială se întinde pe 1000 mp. 

    Compania operează peste 120 de magazine deschise în ţară sub mărcile Altex şi Media Galaxy şi două magazine online, câte unul pentru fiecare brand în parte.

    Retailerul construit de antreprenorul Dan Ostahie a avut afaceri de 4 mld. lei anul trecut după o creştere de aproape 15% şi un profit net de peste 75 milioane de lei, în urcare cu 19%. 

  • Nestle investeşte 1,8 mil. euro în extinderea fabricii din Sofia

    Nestle Bulgaria, parte a conglomeratului elveţian Nestle, a anunţat că a investit 23 milioane de leva (11,8 mil. de euro) în extinderea capacităţii fabricii sale din Sofia, relatează Seenews. Fabrica produce aproximativ 500 milioane de napolitane pe an, 95% din producţie fiind exportată către 35 de pieţe. În cadrul fabricii lucrează aproximativ 570 de persoane. 

  • Doraly Expo Market se extinde cu un pavilion de 9.200 mp în parcul comercial din Afumaţi (jud.Ilfov), în urma unei investiţii de 6 mil. euro

    Expo Market Doraly, unul dintre cele mai mari parcuri comerciale cu spaţii dedicate comerţului angro, cash&carry şi retail, situat în comuna Afumaţi (jud. Ilfov), a finalizat şi dat în folosinţă un nou pavilion comercial, cu o suprafaţă de 9.200 metri pătraţi, în urma unei investiţii de 6 mil. euro.

    Doraly ajunge astfel la o suprafaţă comercială închiriabilă de circa 95.000 metri pătraţi, dezvoltată pe un teren cu o suprafaţă de aproximativ 280.000 metri pătraţi.

    Noul pavilion este construit pe un concept “built-to-suit” adaptat şi personalizat comercianţilor, care primesc în exploatare un proiect la cheie, în regim de închiriere pe termen lung, arată datele transmise de reprezentanţii proiectului comercial.

    „Doraly este un parc comercial dinamic, în continuă dezvoltare, care se adresează unui mix variat de cumpărători, de la micii comercianţi care se aprovizionează în regim angro, la clienţii finali dedicaţi segmentului cash&carry şi retail, dezvoltat semnificativ în ultima perioadă”, spune Gheorghe Iaciu, fondator Doraly.

    Potrivit acestuia, numărul anual de vizitatori a ajuns la 3 milioane, şi îşi menţine tendinţa de creştere, iar numărul angajaţilor celor 420 comercianţi care îşi desfăşoară activitatea în Doraly a depăşit 5.000.

    În prezent, Doraly este parcul comercial cu cea mai mare suprafaţă destinată magazinelor de tip cash&carry din România, acestea reprezentând circa 50% din suprafaţa comercială. Restul suprafeţei este ocupată de magazine angro şi retail, depozite şi birouri.

    Expo Market Doraly a fost înfiinţat în 1993, de omul de afaceri Gheorghe Iaciu, fiind primul parc comercial specializat pe produse alimentare şi non-alimentare. În prezent, compania este deţinută de către EMD INVESTMENT SARL, conform datelor de la Registrul Comerţului. Potrivit datelor furnizate de către reprezentanţii companiei, în această firmă au participaţii Gheorghe Iaciu şi Infrared Capital Partners, firmă care investeşte în infrastructură şi real-estate, cu sediul la Londra.

  • Lidl îşi extinde reţeaua din România cu un nou magazin

    Retailerul german Lidl continuă investiţiile pe piaţa locală prin inaugurarea unui nou magazin în municipiul Alba Iulia, noua unitate dispunând şi de o staţie de încărcare pentru automobilele electrice.  Noul magazin Lidl are o suprafaţă de vânzare de 1.300 m² şi peste 100 de locuri de parcare, precum şi de o staţie de încărcare pentru automobile electrice, unde se vor putea alimenta câte două maşini simultan. Odată cu deschiderea magazinului, se vor crea peste 20 de noi locuri de muncă. Lidl, parte a grupului Schwarz, are peste 8.000 în România, 280 de magazine şi 5 centre logistice.

  • Altex extinde reţeaua de magazine în vestul ţării şi deschide o unitate de 1.500 mp în Lugoj, după o investiţie de peste 5 mil. euro

    Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, va deschide pe 5 noiembrie un magazin în Lugoj ( jud.Timiş), într-un spaţiu propriu, în urma unei investiţii de peste 5 mil. euro.

    Deschiderea noului centru de servicii face parte din strategia de extindere a grupului în 2020, şi vine la două săptămâni după ianugurarea magazinului din centrul comercial AFI Braşov, o investiţie de peste 1 mil. euro.

    ,,Indiferent de perioada dificilă prin care trecem cu toţii, Altex îşi respectă planul de investiţii stabilit până la sfârşitul acestui an, astfel că extindem reţeaua de magazine în vestul ţării”, spune Edvin Abdulachim, director comercial Altex.

    Unitatea funcţionează într-un spaţiu de 1.500 metri pătraţi şi este dotată cu sisteme de iluminare cu LED, etichete electronice şi display-uri digitale. De asemenea, clienţii vor avea la dispoziţie info point-uri, unde vor afla toate informaţiile despre produsele şi serviciile oferite de retailer.

    ,,Oamenii au la dispoziţie servicii precum click&collect, rezervă online, ridică în magazine, retur, iar specialiştii noştri îi vor îndruma şi le vor propune, acolo este nevoie, soluţii de finanţare adaptate, nevoilor şi bugetului fiecăruia, care pot fi aprobate pe loc”, adaugă Edvin Abdulachim.

    Compania operează peste 120 de magazine deschise în ţară sub mărcile Altex şi Media Galaxy şi două magazine online, câte unul pentru fiecare brand în parte. Retailerul construit de antreprenorul Dan Ostahie a avut afaceri de 4 mld. lei anul trecut după o creştere de aproape 15% şi un profit net de peste 75 milioane de lei, în urcare cu 19%.

    Altex a anunţat anterior că va investi în 2020 peste 27 de milioane de euro din fonduri proprii şi credite în extinderea reţelei, în modernizarea infrastructurii şi în tehnologie.