BusinessMagazin

Tag: exporturi

  • Concepte scandinave pentru băi şi bucătării

    Kuma România a fost a doua firmă daneză (primii fiind cei de la Tuborg) care a venit în România. Printre dificultăţile întâlnite la începutul activităţii pe piaţa locală, acum 18 ani, Camelia Olesen, director executiv al companiei, aminteşte de inflaţie şi birocraţie. ”La început, în 1999, a fost inflaţia, aproape de 70%, dar, cu toate acestea, partenerii danezi au avut încredere şi au investit în producţie. Apoi au fost mentalitatea şi multitudinea de formalităţi necesare pentru intrarea pe piaţa românească de la mijlocul anilor 2000“, spune ea. ”Ulterior lucrurile au intrat pe un trend ascendent, încât lăsăm în spate obstacolele şi ne amintim doar lucrurile frumoase.“

    Kuma a început producţia pe plan local însă în 2006, odată cu inaugurarea fabricii din Băneşti, în urma unei investiţii de aproape 2 milioane de euro. În 2013, compania a alocat investiţii de peste 400.000 de euro în proiecte care au vizat, printre altele, o nouă secţie de finisare, achiziţionarea unei clădiri în vecinătatea fabricii, pentru extinderea depozitului, şi dezvoltarea unui showroom cu o sală pentru conferinţe şi sesiuni de training de personal. Printre principalii clienţi ai Kuma din România s-au numărat lanţurile hoteliere Continental, Ibis şi Ramada, mallurile Băneasa Shopping Centerşi Sun Plaza, Arena Naţională, stadionul CFR Cluj, Aeroportul Henri Coandă şi diverse ansambluri rezidenţiale şi de birouri.

    Pe pieţele din Franţa, Kuma este furnizor agreat al celui mai mare constructor din Europa – Bouygues – şi se adresează proiectelor de anvergură: spitale, clădiri de birouri, malluri, stadioane sau aeroporturi. în Italia, compania lucrează pentru piaţa de feriboturi, iar în Olanda pe proiecte de utilitate publică.

    Pentru Kuma, piaţa obiectelor sanitare a avut un trend ascendent, cifra de afaceri a companiei fiind în creştere în ultimii 17 ani. Din cifra de afaceri realizată anual, 75% au fost exporturile pe piaţa scandinavă, 5% exporturile în Italia, Olanda, Ungaria, iar 20% piaţa românească.

    Cifra de afaceri pe 2016 a fost de 4 milioane de euro, iar pentru acest an compania estimează o creştere cu 18%. ”în planul nostru de afaceri, până în 2021 prognozăm o creştere anuală cu aproximativ 10%“, spune Camelia Olesen. ”Avem în plan şi o investiţie de 1 milion de euro, care va fi realizată în 2017 – 2018 şi care constă în extinderea facilităţilor de producţie şi de stoc şi achiziţia de echipamente noi.“ în prezent compania are 105 angajaţi, dublu faţă de anul 2015.

    Tehnologia folosită în procesul de producţie este continuu îmbunătăţită; ca exemplu, directorul executiv al companiei vorbeşte despre o investiţie de 300.000 de euro din 2011 pentru achiziţia unei maşini germane de turnare automată, prin care s-a îmbunătăţit aerul degajat în atmosferă. ”Lucrăm în continuare la principiul «friendly environment» atât prin educarea angajaţilor proprii, cât şi prin investiţiile interioare, realizate în sisteme de ventilaţie a aerului.“

    Camelia Olesen vede anul 2017 în creştere, dar nu se poate pronunţa asupra perioadei 2018-2020 din cauza situaţiei europene incerte. ”Cu toate că, preponderent, exportul nostru se adresează ţărilor nordice, ţări cu o economie şi monedă puternice, există temeri că economia acestora poate suferi şi în aceste zone“, spune ea. ”S-a observat în 2016 o tranziţie a pieţei nordice către obiecte sanitare standard, de dimensiuni mai mici, în defavoarea obiectelor sanitare custom made. Singura ţară care a păstrat trendul de a comanda cele mai scumpe produse a rămas Norvegia, unde creşterea vânzărilor Kuma a fost de 30% în 2017 faţă de 2016.“ în general, în regiunea scandinavă clienţii sunt exigenţi, caută design, calitate, seriozitate, explică reprezentantul Kuma.

    ”Pentru piaţa românească, principala piedică este lipsa de încredere a românilor într-o perspectivă mai bună, pe fondul unui set de «bâlbâieli» interne în relansarea unor politici adecvate de creştere a economiei“, opinează Camelia Olesen. ”Avem impresia că suntem într-un cerc vicios, în care ne lamentăm, dar nu putem face nimic. Este firesc, atât timp cât România se sufocă în birocraţie, iar criza de acum câţiva ani a dovedit că ţările «birocratice» o duc cel mai rău.“

    Produsele Kuma sunt prezente în România în showroomurile celor mai importanţi jucători în domeniul sanitarelor: Delta Studio, Romstal, Piastrelle, Bravo Grup, Ambient, dar şi în showroomuri din majoritatea oraşelor mari din ţară. ”în Scandinavia avem peste 500 de magazine care expun produsele Kuma, iar distribuţia se face în mare măsură către producătorii de mobilier de baie şi bucătărie, care la rândul lor, au lanţuri de magazine în toată Scandinavia. Este un mod de abordare foarte pragmatic, nordic, unde distribuţia este foarte clară şi taie multe costuri inutile“, mai spune Camelia Olesen.

    Designul scandinav rămîne un trend internaţional, iar Kuma produce obiecte sanitare aici, în România, care urmăresc acest trend, explică directorul executiv al companiei. ”Practic, clienţii noştri, care reprezintă segmentul interesat de design, de calitate, de seriozitate, au aceste produse scandinave aici şi considerăm un act de responsabilitate şi încredere să achiziţionezi un obiect sanitar produs în România cu un design atât de înalt.“

    Valoarea producţiei industriale de mobilă a fost de peste 2,5 miliarde euro în 2016, în creştere cu circa 7% faţă de anul precedent. Cei mai mari exportatori de mobilă din România, după valoarea exporturilor de mobilă din 2016, sunt Aramis Invest, Taparo şi Ecolor, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Anul trecut România a exportat mobilă de 2,2 miliarde euro, de 3,6 ori mai mult decât a importat, rezultând astfel un excedent comercial de circa 1,6 miliarde euro, industria mobilei fiind printre puţinele sectoare din economia românească care înregistrează un asemenea excedent comercial.

    Retailul de mobilă a avut anul trecut al treilea an consecutiv de creştere după ce în criză vânzările interne au pierdut peste jumătate de miliard de euro, conform calculelor ZF pe baza celor mai recente date ale Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). în retailul de mobilă sunt active peste 2.000 de firme, conform datelor de pe mfinante.ro.
    Investitorii străini vin şi produc mobilier în România, unde găsesc mână de lucru şi materie primă ieftină, exportând integral producţia către compania-mamă. Cu toate acestea, în piaţa de mobilă se află şi câteva dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România (Aramis Invest, Taparo, Casa Rusu, Lemet), dar şi jucători locali de talie mai mică precum Mobilier General Arad, care exportă mare parte din ceea ce produc.

    Primele zece ţări de destinaţie pentru mobila românească au cumpărat anul trecut mobilă în valoare de 1,7 mld. euro, ceea ce reprezintă 78% din valoarea totală a exporturilor de mobilă din România, potrivit datelor ZF. Cea mai mare parte a mobilierului produs în România ajunge în ţări precum Germania, Franţa, Italia, Cehia sau Marea Britanie, potrivit aceleiaşi surse.
    După Germania, următoarele ţări de destinaţie pentru mobilierul românesc sunt Franţa (324 mil. euro), Italia (253 mil. euro), Cehia (176  mil. euro) şi Marea Britanie (141 mil. euro). Regatul Unit al Marii Britanii este prima ţară din top 5 care a înregistrat o scădere de 10% a exporturilor de mobilă, o scădere pe care specialiştii din industrie o pun pe seama Brexitului – ieşirea Marii Britanii din UE, o mişcare care ar putea face exportul de mobilă mai scump decât până acum. Creşteri semnificative ale valorii exporturilor de mobilă, de peste 30%, s-au înregistrat în ţări precum Slovacia, Emiratele Arabe, Arabia Saudită, China, Grecia, Algeria, Canada şi Maroc, potrivit datelor APMR.

  • Industria auto angajează peste 150.000 de persoane şi contribuie la aproape jumătate din exporturile româneşti

    De la an la an, industria autovehicolelor se bucură de o rentabilitate puternică. În 2016 a înregistrat o rată de creştere impresionantă, + 9% faţă de 2015, iar media globală a avansat cu 1,6%. În acest ritm, se poate vorbi despre o creştere de 6 – 7 % pe an până în 2020.

    Până acum sectorul a fost condus de producătorii de automobile, unde Dacia-Renault a fost pe locul 11 la nivel european, cu aproape 360.000 de unităţi de produse în 2016. În prezent cea mai mare parte a creşterii provine de la producătorii de piese şi componente auto.

    În ceea ce priveşte piaţa furnizorilor, aceasta include atât fabrici de producţie proprii, cum ar fi Daimler, cât şi numeroşi contractori, precum Delphi, Draexlmaier, Leoni sau Continental, dar şi antreprenori locali mici, care la rândul lor sunt furnizori pentru marile companii producătoare.

    Marii jucători de pe piaţă nu sunt transparenţi în privinţa estimărilor şi datelor financiare, iar finanţarea bancare este furnizată de obicei la nivel de grup în condiţii favorabile în comparaţie cu cele locale.

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei interne, industria automobilelor s-a apreciat în trimestrul IV 2016 pentru autoturisme noi (-1,7% Q1-Q2 până la 32.500 unităţi), însă a scăzut puternic în general datorită încetinirii vânzărilor la mâna a doua, până la un total de 101.500 de autoturisme vândute
    (-15,2% Q1-Q2).

    Anul 2016 a fost unul din cei mai buni din ultimul deceniu, înregistrându-se o creştere a numărului de înmatriculări de vehicule de 17,4% ,ajungând la 510.000 de unităţi, dintre care automobile noi reprezintă aproximativ 22% (115.000 de unităţi).

    De asemenea, piaţa leasingului financiar a crescut cu 25% în 2016, până la două miliarde de euro, dintre care aproape 77% reprezintă automobile şi vehicule utilitare uşoare. Companiile au reprezentat 97% din totalul clienţilor de leasing financiar, urmate de persoanele fizice 2% şi 1% de sectorul public. Flota de autovehicule de leasing operaţional a crescut cu 8%, până la 60.000 de vehicule în 2016 (adică aproximativ 13% din toate înregistrările de autoturisme noi), cu aşteptări de creştere similare pentru 2017.

     

    Cifra de afaceri totală a sectorului auto în 2016 a depăşit 20 de miliarde de euro, determinată de exporturi, pe măsură ce piaţa locală este relativ mică şi se concentrează pe vehiculele second-hand.

     

    Principalele companii auto care activează în Romania sunt: Dacia (>cifră de afaceri de 4,2 miliarde euro în 2015), Ford (0,8 miliarde euro), iar din urmă vine grupul Volskwagen în calitate doar de comerciant şi distribuitor, cu o cifră de 0,4 miliare euro.

     

    Principalii producători de componente şi consumabile sunt: Continental (5 diviziuni), cu cifra de afaceri totală de 2,3 miliarde euro, Autoliv (sisteme de securitate) cu 0,7 miliarde euro, Takata (volane) – 0,5 miliarde euro, Michelin – 0,5 miliarde euro şi Delphi cu o cifra de 0,4 miliarde euro. Potrivit aceluiaşi studiu, piaţa auto este dominată de grupurile Dacia (Renault), Continental şi alte grupuri cu prezenţă globală (TRW, Bosch, Delphi, Ford şi alţii).

     

    Reprezentanţii Euler Hermes au oferit şi o analiză SWOT (puncte forte, slăbiciuni, oportunităţi şi ameninţări) a domeniului:

     

    Puncte forte

    • potenţial de creştere a volumelor, generată de cererea externă;
    • evoluţia tehnologică ar putea creşte abilitatea de ajustare a costurilor şi recuperare a profitabilităţii.

    Puncte slabe

    • ciclicitatea sectorului;
    • transparenţa limitată pe evoluţia financiară a subsidiarelor care fac parte din grupuri internaţionale.

    Oportunităţi

    • creşterea puterii de cumpărare a consumatorilor care alimentează vânzările interne de autovehicule;
    • capacităţile locale în IT ajută la dezvoltarea unor centre regionale de inginerie/IT, pentru companiile furnizorilor;
    • subvenţiile fiscale ar putea să rămână o pârghie în atragerea de noi investitori.

    Ameninţări

    • infrastructura defectuoasă reprezintă o ameninţare serioasă pentru asigurarea unor timpi rapizi de livrare, esenţiali pentru menţinerea şi atragerea de noi investiţii;
    • oferta de personal calificat rămâne limitată, în condiţiile în care cererea înregistrează creşteri constante;
    • potenţiale şocuri datorate costurilor de mediu (vezi VW), costurilor tehnice (Takata/Toyota) sau fluctuaţiilor costurilor cu materiile prime.

     

     

  • Industria auto angajează peste 150.000 de persoane şi contribuie la aproape jumătate din exporturile româneşti

    De la an la an, industria autovehicolelor se bucură de o rentabilitate puternică. În 2016 a înregistrat o rată de creştere impresionantă, + 9% faţă de 2015, iar media globală a avansat cu 1,6%. În acest ritm, se poate vorbi despre o creştere de 6 – 7 % pe an până în 2020.

    Până acum sectorul a fost condus de producătorii de automobile, unde Dacia-Renault a fost pe locul 11 la nivel european, cu aproape 360.000 de unităţi de produse în 2016. În prezent cea mai mare parte a creşterii provine de la producătorii de piese şi componente auto.

    În ceea ce priveşte piaţa furnizorilor, aceasta include atât fabrici de producţie proprii, cum ar fi Daimler, cât şi numeroşi contractori, precum Delphi, Draexlmaier, Leoni sau Continental, dar şi antreprenori locali mici, care la rândul lor sunt furnizori pentru marile companii producătoare.

    Marii jucători de pe piaţă nu sunt transparenţi în privinţa estimărilor şi datelor financiare, iar finanţarea bancare este furnizată de obicei la nivel de grup în condiţii favorabile în comparaţie cu cele locale.

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei interne, industria automobilelor s-a apreciat în trimestrul IV 2016 pentru autoturisme noi (-1,7% Q1-Q2 până la 32.500 unităţi), însă a scăzut puternic în general datorită încetinirii vânzărilor la mâna a doua, până la un total de 101.500 de autoturisme vândute
    (-15,2% Q1-Q2).

    Anul 2016 a fost unul din cei mai buni din ultimul deceniu, înregistrându-se o creştere a numărului de înmatriculări de vehicule de 17,4% ,ajungând la 510.000 de unităţi, dintre care automobile noi reprezintă aproximativ 22% (115.000 de unităţi).

    De asemenea, piaţa leasingului financiar a crescut cu 25% în 2016, până la două miliarde de euro, dintre care aproape 77% reprezintă automobile şi vehicule utilitare uşoare. Companiile au reprezentat 97% din totalul clienţilor de leasing financiar, urmate de persoanele fizice 2% şi 1% de sectorul public. Flota de autovehicule de leasing operaţional a crescut cu 8%, până la 60.000 de vehicule în 2016 (adică aproximativ 13% din toate înregistrările de autoturisme noi), cu aşteptări de creştere similare pentru 2017.

     

    Cifra de afaceri totală a sectorului auto în 2016 a depăşit 20 de miliarde de euro, determinată de exporturi, pe măsură ce piaţa locală este relativ mică şi se concentrează pe vehiculele second-hand.

     

    Principalele companii auto care activează în Romania sunt: Dacia (>cifră de afaceri de 4,2 miliarde euro în 2015), Ford (0,8 miliarde euro), iar din urmă vine grupul Volskwagen în calitate doar de comerciant şi distribuitor, cu o cifră de 0,4 miliare euro.

     

    Principalii producători de componente şi consumabile sunt: Continental (5 diviziuni), cu cifra de afaceri totală de 2,3 miliarde euro, Autoliv (sisteme de securitate) cu 0,7 miliarde euro, Takata (volane) – 0,5 miliarde euro, Michelin – 0,5 miliarde euro şi Delphi cu o cifra de 0,4 miliarde euro. Potrivit aceluiaşi studiu, piaţa auto este dominată de grupurile Dacia (Renault), Continental şi alte grupuri cu prezenţă globală (TRW, Bosch, Delphi, Ford şi alţii).

     

    Reprezentanţii Euler Hermes au oferit şi o analiză SWOT (puncte forte, slăbiciuni, oportunităţi şi ameninţări) a domeniului:

     

    Puncte forte

    • potenţial de creştere a volumelor, generată de cererea externă;
    • evoluţia tehnologică ar putea creşte abilitatea de ajustare a costurilor şi recuperare a profitabilităţii.

    Puncte slabe

    • ciclicitatea sectorului;
    • transparenţa limitată pe evoluţia financiară a subsidiarelor care fac parte din grupuri internaţionale.

    Oportunităţi

    • creşterea puterii de cumpărare a consumatorilor care alimentează vânzările interne de autovehicule;
    • capacităţile locale în IT ajută la dezvoltarea unor centre regionale de inginerie/IT, pentru companiile furnizorilor;
    • subvenţiile fiscale ar putea să rămână o pârghie în atragerea de noi investitori.

    Ameninţări

    • infrastructura defectuoasă reprezintă o ameninţare serioasă pentru asigurarea unor timpi rapizi de livrare, esenţiali pentru menţinerea şi atragerea de noi investiţii;
    • oferta de personal calificat rămâne limitată, în condiţiile în care cererea înregistrează creşteri constante;
    • potenţiale şocuri datorate costurilor de mediu (vezi VW), costurilor tehnice (Takata/Toyota) sau fluctuaţiilor costurilor cu materiile prime.

     

     

  • Cererea tot mai mare din Occident a majorat exporturile de biciclete electrice româneşti, care au însumat aproape 40 mil. euro în prima jumătate din 2017

    Exporturile totale de biciclete, tricicluri şi cvadricicluri, cu pedalare asistată, cu un motor electric auxiliar cu o putere nominală continuă, mai mică sau egală cu valoarea de 250W, au însumat peste 39 de milioane de euro, în prima jumătate a acestui an, fiind exportate aproape 73.000 de biciclete.

    Cele mai multe biciclete, tricicluri şi cvadricicluri au fost exportate în Germania (circa 53.000, valoarea acestora fiind de aproape 28 de milioane de euro), Olanda (aproape 15.000, cu valoare de peste 8 milioane de euro) şi Austria (aproape 1.700, cu valoare de peste un milion de euro).

    În 2016, valoarea exportului de biciclete cu un motor electric auxiliar cu o putere nominală continuă de maximum 250W a trecut de 41 de milioane de euro, fiind exportate aproape 82.000 de biciclete. Cele mai multe biciclete au fost exportate în Germania (peste 67.000, cu o valoare de 33 de milioane de euro) şi Olanda (10.000, cu o valoare de peste 5,3 milioane de euro).

    Atât numărul, cât şi valoarea totală a exportului bicicletelor electrice au crescut în 2016, faţă de 2015, când exporturile însumau 34,5 milioane de euro, fiind exportate în jur de 67.000 de biciclete electrice.

    Atelierele Pegas, care se ocupă inclusiv de fabricarea de biciclete şi de vehicule pentru invalizi, exportă în Luxemburg, Marea Britanie, Spania, Germania şi Irlanda, conform datelor transmise de companie, la solicitarea Mediafax.

    Exporturile valorează aproape 260.000 de euro, în 2016, circa 13% din cifra de afaceri a companiei, estimată la două milioane de euro.

    Cele mai cerute modele pe piaţa de export sunt Strada 1 şi 2, modelele cu şa lungă, solicitate pentru că în anii `70 erau la modă în multe ţări din Europa.

    Atelierele Pegas au avut un profit de aproape 400.000 de lei şi o cifră de afaceri de peste 7 milioane de lei anul trecut. Atelierele Pegas au 17 angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Eurosport DHS Deva, fabrica de biciclete şi de vehicule pentru invalizi, exportă biciclete în peste 20 de ţări. Topul livrărilor externe cuprinde Germania, Olanda, Danemarca, Cehia şi Belgia, potrivit datelor transmise de companie la solicitarea Mediafax.

    Modelele cu cea mai mare cerere pe piaţa externă sunt din categoria bicicletelor electrice Devron, urmate de bicicletele Kreative.

    Eurosport DHS Deva a avut, anul trecut, un profit de peste 10 milioane de lei şi o cifră de afaceri netă de 265,6 milioane de lei. Fabrica are 302 angajaţi, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

     

  • Deficitul comercial al României a fost de 5,8 miliarde de euro în primele şase luni din 2017

    În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017, exporturile FOB au însumat 30,87 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 36,71 miliarde de euro. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în primele şase luni din 2017 a fost de 5,83 miliarde de euro, mai mare cu 1,35 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada perioada similară din 2016.

    În luna iunie 2017 exporturile FOB au fost de 5,06 miliarde de euro, importurile CIF au fost de 6,43 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,37 miliarde de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Catalizatorul industriei IT

    ”De-a lungul timpului, am avut o serie de iniţiative antreprenoriale, însă odată cu demararea colaborării cu High-Tech System & Software (HTSS), toate proiectele personale de antreprenoriat au trecut în plan secund“, povesteşte Bogdan Dumitrescu, general manager al High-Tech Systems & Software (HTSS), companie cu activităţi în domeniul soluţiilor hardware şi software.

    ”Am contribuit major nu doar la înfiinţarea şi dezvoltarea companiei, ci şi la crearea şi consolidarea echipei şi la implementarea proiectelor noastre. Ceea ce fac astăzi îmi place şi cred că mă reprezintă, fiind continuarea firească a unei experienţe de peste 25 ani în domeniul IT&C, perioadă în care am coordonat departamentele informatice din România ale mai multor companii internaţionale, cu sedii centrale în Spania, Marea Britanie, Austria şi Olanda.“  El povesteşte că anii petrecuţi în companii internaţionale de producţie, distribuţie şi retail îl ajută să înţeleagă atât cerinţele de business, cât şi aşteptările clienţilor, interni sau externi. ”Acum cinci ani, am început cu o echipă formată din 70 de persoane, atât personal angajat, cât şi colaboratori externi. Astăzi, avem 200 de colegi extrem de bine pregătiţi profesional. Echipa HTSS a crescut direct proporţional cu portofoliul de clienţi şi cu numărul proiectelor aflate în derulare.“

    Domeniul IT se dezvoltă într-un ritm accelerat, crede Bogdan Dumitrescu, iar serviciile IT sunt o componentă importantă într-un business, ele presupunând specializări constante şi un nivel înalt de calificare a personalului. în acest context, apelarea la o companie specializată, aşa cum este HTSS, reprezintă un pas eficient pentru operatori din orice domeniu. 

    Cifra de afaceri a industriei locale de software şi servicii de IT va depăşi în acest an pentru prima oară pragul de 4 miliarde de euro, evoluţia fiind susţinută însă aproape integral de exporturi în condiţiile în care cererea de pe piaţa internă este în stagnare, potrivit studiului ”Piaţa de software şi de servicii de IT din România“ lansat de asociaţia patro-nală a industriei de soft şi servicii (ANIS) împreună cu compania de consultanţă şi cercetare Pierre Audoin Consultants (PAC). Centre de servicii precum Amazon, General Motors, Voxpro (care va deservi de pe plan local servicii de suport pentru platforma Airbnb) au anunţat că intenţionează să recruteze câteva sute de oameni în România anul acesta, în timp ce companii precum Société Générale European Business Services, Genpact, Samsung sau Oracle au planuri de extindere pentru anul acesta şi necesarul de noi angajaţi este tot de ordinul sutelor, potrivit ZF.

    ”De menţionat că această creştere se datorează, în principal, furnizării serviciilor pe piaţa din străinătate, mai exact exportului de software şi servicii, însumat la aproximativ 2,6 miliarde de euro„, subliniază Bogdan Dumitrescu. în opinia sa, aceste cifre ar trebui să impulsioneze companiile şi tinerii care activează sau care doresc să dezvolte o carieră în acest domeniu. Domeniul IT rămâne unul dintre sectoarele competitive ale economiei, la a cărui dezvoltare a contribuit semnificativ şi legislaţia favorabilă. ”Diferenţa între competitori va fi făcută de capacitatea fiecăruia de anticipare a tendinţelor din piaţă şi de înţelegerea comportamentului consumatorilor din zona de retail,„ adaugă reprezentantul High-Tech Systems & Software.

    Volumul exporturilor va mai creşte în acest an cu 485 milioane de euro, ceea ce se traduce practic într-un plus de 18%, până la nivelul de 3,155 miliarde euro, în timp ce vânzările către clienţii din România (companii private şi sectorul public) vor avansa, potrivit ZF, cu doar 5 milioane de euro sau 0,5% la 940 milioane euro.

    Pe parcursul celor cinci ani de activitate, High-Tech Systems & Software (HTSS) a dezvoltat tehnologii pentru o serie semnificativă de companii româneşti şi, mai nou, pentru companii internaţionale, ce activează pe pieţe externe, explică Bogdan Dumitrescu. ”Din 2012, HTSS a crescut constant. Am pornit iniţial cu soluţii dedicate domeniului farmaceutic, dar ulterior am investit în noi tehnologii, în dezvoltarea produselor DataKlas şi, deopotrivă, în extinderea portofoliului de clienţi.“ Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 10 milioane de euro.

    În prezent, compania furnizează produse pentru diverse segmente de business, fiecare dintre acestea fiind deservită de câte o divizie specifică: divizia healthcare acoperă zona de retail farmaceutic, distribuţie, producţie şi medical pentru clinici şi spitale; divizia vending oferă un sistem integrat dedicat companiilor care acţionează în domeniul vânzării en detail de produse prin intermediul vendomatelor, iar divizia de analiză şi predicţia informaţiei este specializată pe big data, data mining şi metode predictive de analiză a profilului cumpărătorilor şi a comportamentului acestora. HTSS dezvoltă de asemenea software personalizat conform cererii clienţilor, soluţii de infrastructură şi servicii asociate dar şi soluţii de securitate.

    Astfel, cea mai mare pondere în cifra de afaceri a HTSS este reprezentată de dezvoltarea şi implementarea de soluţii software pentru zona de sănătate. Achiziţionarea companiei Winsoft Suport, care activa în domeniul IT farmaceutic, a reprezentat o creştere a cotei de piaţă.

    ”În prezent, lucrăm cu peste 2.500 de farmacii independente sau aparţinând unor reţele, cu mai mulţi distribuitori şi producători farmaceutici, cu clinici medicale şi spitale, dar şi cu doctori specialişti şi doctori de familie“, spune Dumitrescu. ”În plus, în anul 2015, HTSS a intrat în acţionariatul eMed Pharma Group Limited, alături de investitori din Marea Britanie şi Suedia. Deţinem un pachet semnificativ de acţiuni şi îndeplinim rolul de partener tehnologic„. În  cadrul parteneriatului cu eMed Pharma Group Limited au fost realizate o serie de aplicaţii pentru piaţa de sănătate din Marea Britanie, dedicate interacţiunii online dintre medic şi pacient.„ Piaţa IT din România este tot mai competitivă, iar digitalizarea este un fenomen care capătă amploare în ritm accelerat. Cu toate acestea, companiile aleg să investească foarte atent şi echilibrat în dezvoltarea de servicii şi produse IT noi, crede managerul general al HTSS. ”Cunoaştem cu toţii exemple de companii străine care au ales România pentru potenţialul resurselor umane şi pentru salariile competitive pe care le oferă, comparativ cu ţările de origine. Avem tineri talentaţi şi extrem de inteligenţi, formaţi într-un sistem de educaţie care trebuie să menţină standardele înalte şi care trebuie să se adapteze permanent la cerinţele pieţei. Un prim pas este furnizarea unui număr mai mare de specialişti pentru anii următori şi înfiinţarea în cadrul companiilor a unei componente de cercetare şi dezvoltare„, punctează antreprenorul.

    Un alt aspect important, în opinia lui, este faptul că în România companiile alocă între 8 şi 15% din totalul bugetului IT pentru securitate, însă abordarea ar trebui să fie diferită pentru că evenimentele recente (atacurile cibernetice aşa cum a fost WannaCry) demonstrează că este mult mai util să previi, decât să fii obligat să acoperi costurile cu întreruperea activităţii sau cu recuperarea datelor, aceste costuri ridicându-se uneori la sute de mii de euro. ”Adoptarea de către Comisia Europeană a Regulamentului general privind protecţia datelor este o măsură în plus de garantare a drepturilor persoanelor şi de informare corectă cu privire la scopul şi modul în care aceste informaţii personale sunt prelucrate şi utilizate. în plus, această măsură stabileşte un set unic de reguli aplicabile pe teritoriul UE, ceea ce asigură transparenţa şi implementarea unitară la nivelul comunităţii„, remarcă Bogdan Dumitrescu.

    Pentru 2017, compania şi-a propus o creştere cu 15-20% faţă de anul precedent, iar rezultatele înregistrate, până în acest moment, sunt în acord cu obiectivele stabilite, spune Dumitrescu. ”Investiţiile noastre se concentrează pe dezvoltarea produselor software, aliniate mereu tehnologiilor şi standardelor internaţionale în vigoare. Integrăm soluţii tehnice care şi-au dovedit funcţionalitatea şi aplicabilitatea şi căutăm să generăm performanţe tehnice şi funcţionalităţi superioare celor existente pe piaţă.„

    O prioritate pentru anul în curs, spune el, va rămâne consolidarea relaţiilor cu clienţii existenţi şi extinderea parteneriatelor cu alte companii IT din ţară şi din străinătate, în scopul promovării produselor DataKlas către un număr cât mai mare de utilizatori la nivel naţional şi internaţional.

  • Afacerile Cosmetic Plant au crescut cu 15% în primul semestru din 2017

    Astfel, cifra de afaceri ȋn perioada ianuarie-iunie 2017 a ajuns la cca 6,8 milioane lei (aprox. 1,5 milioane de euro), comparativ cu cca. 6 milioane de lei (cca. 1,33 milioane de euro), ȋn aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Ȋn ceea ce priveşte exporturile, cel mai important progres a avut loc ȋn Ungaria, unde vȃnzările au crescut cu cca. 40% faţă de primul semestru din 2016, ca urmare a listării produselor Cosmetic Plant ȋn noi farmacii independente, lanţuri de farmacii şi la alţi distribuitori.

    Ȋn următoarea perioadă, investiţiile sunt concentrate pe implementarea unui proiect de retehnologizare ȋnceput anul acesta şi finanţat ȋn totalitate din resurse proprii. Compania şi-a propus achiziţionarea unui nou utilaj automat, care ar urma să eficientizeze şi să dinamizeze procesul de producţie.

    „Referitor la planurile pentru a doua jumătate a anului, pregătim lansarea unei noi game, cu produse care nu au existat pȃnă acum ȋn portofoliul Cosmetic Plant şi care sunt destinate unui public nou pentru compania noastră”, a declarat Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant.

    Compania ȋşi păstrează targetul de 10% creştere stabilit la ȋnceputul anului. Astfel, ȋşi propune ca businessul să ajungă la o valoare de cca. 11,5 milioane de lei (cca. 2,5 milioane de euro) faţă de 10,4 milioane de lei (aprox. 2,3 milioane de euro), realizat ȋn 2016.

    Cosmetic Plant este unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetice din România. Afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca, compania a adus în prim-plan calitatea produselor fabricate. Farmacista Ileana Mester, fondatoarea Cosmetic Plant, cu o experienţă de peste 20 de ani în cosmetologie, a crezut în puterea pe care natura o poate conferi ştiinţei şi a mizat pe folosirea ingredientelor naturale în toate produsele sale.

     

     

  • Or fi vremuri incerte, dar economia zonei euro trece prin cele mai bune luni din ultimii şase ani

    Până nu demult, Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, avea renumele de omul bolnav al Europei. Însă în primul trimestru a dovedit că poate creşte la fel de rapid ca Germania, cea mai mare economie euro­peană.

    Cele două ţări au reprezentat împreună un motor puternic de creştere pentru zona euro, dând economiei un impuls care s-a tranformat în perioada aprilie-iunie în cel mai rapid avans din 2011 încoace, potrivit datelor IHS Markit. O umbră asupra perspectivelor bune ale zonei euro o aduc incertitudinile create de preşedintele american Donald Trump.

    PIB-ul francez a crescut cu 0,5% în primul trimestru al acestui an, conform cifrelor oficiale revizuite de la 0,4%. Spre comparaţie, economia germană a avansat cu 0,6% în aceeaşi perioadă.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Or fi vremuri incerte, dar economia zonei euro trece prin cele mai bune luni din ultimii şase ani

    Până nu demult, Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, avea renumele de omul bolnav al Europei. Însă în primul trimestru a dovedit că poate creşte la fel de rapid ca Germania, cea mai mare economie euro­peană.

    Cele două ţări au reprezentat împreună un motor puternic de creştere pentru zona euro, dând economiei un impuls care s-a tranformat în perioada aprilie-iunie în cel mai rapid avans din 2011 încoace, potrivit datelor IHS Markit. O umbră asupra perspectivelor bune ale zonei euro o aduc incertitudinile create de preşedintele american Donald Trump.

    PIB-ul francez a crescut cu 0,5% în primul trimestru al acestui an, conform cifrelor oficiale revizuite de la 0,4%. Spre comparaţie, economia germană a avansat cu 0,6% în aceeaşi perioadă.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • România a redevenit grânarul Europei: exporturile româneşti de cereale sunt cele mai mari din UE

    „Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015)”, arată datele centralizate de administratorii portalului KeysFin.com.

    Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015).

    Potrivit aceleiaşi surse, firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) şi poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.