BusinessMagazin

Tag: eveniment

  • Câmpul de bătălie a trecut în lumea digitală

    Dacă ne referim la segmentul de 20% reprezentând cei mai săraci oameni ai planetei, şapte din zece au acces la telefon mobil dar nu şi la apă curentă sau toaletă, remarcă Iulian Iancu, preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. ”Este paradoxul pe care ni l-a scos în faţă revoluţia tehnologică, determinând utilizarea tehnologiei dincolo de paşii pe care, în mod firesc, trebuia să-i parcurgă decidentul politic în procesul de diminuare a sărăciei şi de diminuare a inegalităţii sociale.“ Acesta spune că lumea se confruntă, în prezent, cu trei provocări uriaşe: securitatea, schimbările climatice şi inegalitatea socială. Pentru toate trei, securitatea cibernetică este un element esenţial.

    Iulian Iancu oferă ca exemplu căderea sistemului energetic naţional la cutremurul din 1977, timp de câteva ore, eveniment ce a produs pagube materiale mai mari decât cutremurul în sine. ”Cu alte cuvinte, ar fi o dramă pentru economie să pice sistemul energetic naţional. Astăzi, cele mai importante măsuri în zona de cybersecurity le avem la Transelectrica, Transgaz şi operatorii comerciali. Nu ne putem imagina cam ce tip de securitate şi suprasecuritate şi de control avem deja la cele trei instituţii şi mai ales la dispecerul energetic naţional. Suntem însă deficitari la infrastructura de telecomunicaţii care deserveşte acest sistem.“

    Abigail Rupp, reprezentant al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, a subliniat faptul că securitatea cibernetică nu este ceva care poate fi rezolvat de o singură ţară sau de către o singură companie. ”Criminalitatea informatică nu respectă frontierele şi nu putem să rezolvăm această problemă în limitele propriilor frontiere, trebuie să ne gândim la modalităţi de a crea reţele sigure, nu doar pentru interese individuale, ci şi pentru a susţine securitatea internaţională, creşterea economică şi libertatea noastră“. Pentru a face acest lucru, Rupp spune că este nevoie de colaborare şi comunicare între părţi, că trebuie să existe o coordonare în ceea ce priveşte răspunsul la ameninţări şi că trebuie susţinută o comunitate internaţională care să se pună de acord cu privire la ce reprezintă un comportament online acceptabil şi ce nu este considerat acceptabil.

    ”Comunitatea internaţională este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă pe care o are, prin urmare trebuie să dezvoltăm o cultură a securităţii cibernetice, nu doar să vorbim celor care înţeleg foarte bine priorităţile. Este nevoie de o cultură care să fundamenteze astfel de eforturi, care să crească nivelul de conştientizare a publicului şi importanţa securităţii cibernetice. Noi, ca persoane, suntem cea mai mare ameninţare pentru noi înşine“, a concluzionat Abigail Rupp.

    Gabriela Matei, CEO al Microsoft România, a vorbit despre provocările majore pe care le aduce contextul tehnologic actual. ”Cei mai importanţi jucători din domeniul comunicaţiilor prin internet şi-au luat angajamentul să ia toate măsurile posibile împotriva folosirii tehnologiei lor în scopuri abuzive. Printre aceste companii sunt nume importante, precum ARM, Cisco, Facebook, HP, Microsoft, Nokia, Oracle, Bitdefender şi lista este chiar mai lungă“, spune Gabriela Matei. ”Cea mai importantă transformare a epocii noastre este o societate în care comunicarea şi accesul la resurse şi informaţie se fac spontan.“

    Ea spune că există astăzi o nouă formă de agresiune, una aproape invizibilă, dar cu nimic mai puţin periculoasă decât ceea ce omenirea a cunoscut până în prezent. Gabriela Matei aminteşte de incidentul WannaCry, din 2017, care aproape a paralizat sistemul medical britanic. ”Raportul de audit al guvernului britanic arată că aproape 7.000 de programări medicale, de la cele mai simple până la operaţii chirurgicale foarte complexe, a trebuit să fie anulate; acest lucru s-a întâmplat în doar câteva zile. |n acelaşi interval de timp, WannaCry a infectat mai bine de 200.000 de calculatoare din peste 150 de ţări. Vă puteţi imagina o altă armă, în altă epocă, care să ajungă atât de repede şi atât de departe?“

    CEO-ul de la Microsoft România este de părere că soluţia ar fi o nouă ”convenţie de la Geneva“, una axată pe probleme legate de digitalizare. ”O convenţie care să acopere salturile tehnologice remarcabile ale ultimelor decenii şi care să constituie un element esenţial pentru construirea unui internet, a unei societăţi şi a unei planete mai sigure“, notează ea.

    Sorin Ducaru, consilier special în cadrul Comisiei Globale pentru Stabilitatea Spaţiului Cibernetic, şi-a început discursul atrăgând atenţia asupra faptului că economia digitală depăşeşte şi va depăşi cu mult economia clasică. El a arătat că statisticile existente tind să se schimbe pentru a capta această dinamică din economia digitală care depăşeşte, în multe ţări, produsul industrial. ”Sigur că afectează viaţa noastră de zi cu zi, de la aspecte care ţin de sănătate, educaţie, viaţa socială, la dezbaterea politică, în vreme ce confruntările internaţionale, inclusiv cele de tip militar, tind să se transfere către spaţiul virtual. Din ce în ce mai mult, câmpul de bătălie este spaţiul cibernetic sau cel digital.“

    El aminteşte de o declaraţie a lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, care definea situaţia actuală drept ”cel mai complex şi îngrijorător context de securitate internaţională al unei generaţii“. Ameninţările de tip cibernetic se află la vârful listei acestor provocări de securitate. Ducaru enumeră câteva caracteristici fundamentale ale domeniului cibernetic pe care cei din domeniul securităţii trebuie să le aibă în vedere: posibilitatea de atac, care este la îndemâna unei largi comunităţi de actori şi care cu o investiţie relativ modestă poate genera efecte semnificative; asimetria între atac şi apărare, care este în favoarea atacului – atacatorul trebuie să penetreze un singur punct de intrare, în timp ce apărătorii trebuie să aibă grijă de întreaga suprafaţă de atac; anonimitatea şi dificultatea atribuirii atacurilor cibernetice; un cadru legislativ încă insuficient dezvoltat şi metode de investigare care nu sunt încă puse la punct.

    ”Daţi-mi voie să vă prezint o informaţie care pe mine m-a impresionat, şi anume că volumul de date produs şi procesat de umanitate în 2017 este aproximativ egal cu cel produs de umanitate de la apariţie şi până la sfârşitul anului 2016. Ar fi o cifră în zona sutelor de trilioane de terabiţi, o cifră cu 20 de zerouri, şi ea creşte“, notează Sorin Ducaru. ”Acesta este timpul pe care îl trăim şi aş spune că această schimbare implică şi o revoluţie a abordărilor în plan social, economic, politic şi în cel al securităţii, în sensul că spaţiul informaţional, spaţiul virtual, tinde să depăşească şi să domine dinamica comparativ cu revoluţiile din spaţiul fizic.“

    Robert Hannigan, asociat la Fellow Royal United Services Institute (RUSI) şi fost director al Centrului de Comunicare al guvernului britanic, îşi aminteşte că atunci când a început să lucreze în domeniu, cu 15 ani în urmă, îi era foarte greu să stârnească interesul oamenilor faţă de securitatea cibernetică. ”Acum am ajuns în extrema cealaltă, în care suntem efectiv panicaţi de ceea ce ni se întâmplă sau ni se poata întâmpla, aşa că trebuie să ne calmăm un pic, să punem lucrurile în echilibru, să ajungem la o soluţie de mijloc. Cred că merită să ne reamintim, cu toţii, de ce există aceste ameninţări“, spune el.
    Autorii infracţiunilor cibernetice se poartă ca orice alţi infractori, au un comportament previzibil, notează Hannigan. Dacă li se pare prea scump să facă profit într-un domeniu se mută în altul, iar acest lucru are implicaţii mari asupra modului în care se trebuie construită protecţia împotriva ameninţărilor cibernetice. ”Ideea nu este să fim perfecţi, ci să fim mai puternici decât infractorii în ceea ce priveşte capabilităţile.“

    Robert Hannigan spune că pierderea financiară medie a companiilor survenită în 2017 ca urmare a atacurilor cibernetice a fost, în Marea Britanie, de 24.000 de lire sterline. El vorbeşte şi de riscul de corupere a datelor, referindu-se la Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR), care va intra în curând în vigoare. ”Vorbim şi de prejudicii, daune fizice şi chiar vătămări corporale ale persoanelor; dacă aceste atacuri care afectează sistemele de sănătate sau infrastructura critică nu au creat astfel de prejudicii, e doar o chestiune de timp până când cineva va fi cu adevărat rănit“, avertizează el.

    Care sunt însă tendinţele în ceea ce priveşte atacurile cibernetice? ”Volumul este în creştere, Microsoft a identificat aproape un milion de noi programe de tip malware anul trecut“, arată britanicul. ”Anul trecut au fost identificate în total 365 de milioane, aproape un milion pe zi. Gradul de sofisticare a activităţii personale şi a infractorilor în sine este din ce în ce mai mare. Ei se folosesc de această tehnologie socială: te verifică online, îţi verifică contul de Facebook, văd cu cine eşti prieten, cu cine vorbeşti, ce te interesează şi apoi îţi trimit un e-mail care să te atingă exact în punctele tale sensibile.“

    Olga Budziszewska, manager al programului de asigurare contra atacurilor cibernetice din cadrul Microsoft, subliniază importanţa folosirii sistemelor de inteligenţă artificială (IA), în contextul în care infractorii cibernetici sunt mult mai deschişi faţă de tehnologiile de ultimă oră. ”Suntem într-un moment în care securitatea cibernetică şi infracţiuniile cibernetice s-au transformat foarte mult, astfel că nu mai putem lupta cu ele folosind armele tradiţionale“, explică ea. ”Totul se modifică atât de rapid încât suntem forţaţi să găsim modalităţi de a trata ameninţările moderne prin tehnologii moderne. |n al doilea rând, orchestrarea şi automatizarea răspunsului în domeniul securităţii oferă mijloacele necesare pentru a avea succes în lupta contra infractorilor cibernetici.“

    Ce caracterizează aceste atacuri cibernetice rapide? De ce sunt ele atât de ameninţătoare? ”Sunt foarte rapide, sunt automatizate, nu necesită nicio intervenţie umană atunci când începe ciclul de atac şi pot produce mai multe daune decât am văzut până acum“, concluzionează Budziszewska.

    Ciprian Jichici, director general la Genisoft, a început prin a face o distincţie foarte clară între conceptele de inteligenţă artificială şi machine learning. ”Am auzit de foarte multe ori discutându-se de aceşti termeni şi cred că e important să-i poziţionăm corect. IA este un domeniu care a apărut în urmă cu vreo 60 de ani; exista la momentul respectiv un entuziasm extraordinar şi erau foarte multe voci, atât în mediul academic cât şi în zona de industrie, care spuneau că undeva prin 2000 maşinile vor prelua puterea, că vom avea roboţi mai inteligenţi decât oamenii şi că practic societatea va fi dominată de inteligenţa artificială“, povesteşte el. ”Prin anii ’70-’80, un domeniu pe care astăzi îl numim machine learning a început să devină din ce în ce mai intens discutat şi mediatizat. |n esenţă, machine learning reprezintă domeniul dedicat studiului algoritmilor care au capacitatea de a recunoaşte modele. |ntre machine learning şi inteligenţa artificială există deci nişte diferenţe destul de importante.“

    Referindu-se la principalele riscuri cibernetice la care se expun companiile, el vorbeşte de vectorii de atac. ”Cea mai mare parte a executivilor cu care discut îşi imaginează hackerul sub forma unui tânăr care stă într-o cameră, fără prea multe lumini, cu cel puţin patru sau opt monitoare pe care curg nişte caractere şi care bate extraordinar de repede la patru tastaturi şi scrie linii de cod; e o imagine profund deformată. Astăzi poţi fi atacat dintr-un cip, aflat într-un device, care stă la câţiva metri de tine. Nu trebuie să fii conectat ca să fii atacat“, explică Jichici.

    |n concluzie, participanţii la Cybersecurity Forum 2018 au atras atenţia asupra nevoii de educaţie, atât la nivel de bază cât şi la unul specializat. Ei au mai punctat nevoia de voinţă politică şi de implicarea decidenţilor în domeniul securităţii cibernetice – nu pentru că este la modă, ci pentru a înţelege fenomenul în profunzime. O altă concluzie menţionată de toţi participanţii este că adevăratul câmp de bătălie a trecut astăzi în lumea digitală, iar acest lucru trebuie tratat cu maximă importanţă.
     

  • Halep le-a luat minţile tuturor la ultima apariţie. Nadal şi Ţiriac au rămas muţi când au văzut-o

    “Nu cred că sunt principala favorită. Bineînţeles că am şansele mele pentru că sunt numarul 1 în lume, dar niciodată nu mă gândesc că sunt favorita unui turneu. O să intru pe teren şi o să dau tot ce am mai bun.

    Am mai fost în postura de a-mi apăra titlul şi anul trecut şi nu simt nicio presiune, n-am nicio aşteptare. Sunt gata de start şi vom vedea ce se va întâmpla”, a spus Halep în cadrul unei conferinţe de presă.

    Simona Halep poate deveni prima jucătoare care se impune de trei ori la competiţia patronată de Ion Ţiriac. Serena Williams (2012, 2013) şi Petra Kvitova (2011, 2015) au câştigat şi ele de două ori trofeul. “Am câştigat de două ori aici, e foarte special. Sunt mulţi fani români care vin să mă susţină şi mă simt ca acasă. Este un turneu special pentru mine”, a mai spus Simona.

    VEZI AICI IMAGINILE

  • În 2017, piaţa torturilor din România a ajuns la aproximativ opt milioane de euro

    „Românii consumă aproximativ 600 de mii de torturi pe an. Produsele se impart în două categorii: torturi din ingrediente naturale şi torturi din prafuri. A doua categorie deţine peste 80 de procente din piaţă, deşi producătorii le comunică drept manufacturate. Clienţii trebuie să fie atenţi la consistenţa cremelor, la tipul de ciocolată folosit şi la frişcă”, declară Laurenţiu Dascălu, asociat Cofetăriile Delice.

    „Pe lângă torturile care se găsesc în mod normal la raft, cofetăriile Delice au vândut, în 2017, peste 2.500 de torturi realizate special pentru diferite evenimente – nunţi, botezuri sau aniversări tematice. În topul preferinţelor se află mousse-ul alb cu fructe de pădure, tortul de ciocolată belgiană, şi torturile tip Trilogia, cu trei tipuri de ciocolată”, spune Laurenţiu Dascălu. Cel mai înalt tort creat pentru un eveniment a depăşit 2.40 metri şi a costat 24 mii de lei.

    Cofetăriile Delice au avut, în 2017, o cifră de afaceri de aproximativ 22 milioane de lei. Businessul are şapte locaţii în judeţul Prahova, şi un număr de aproximativ 170 de angajaţi.

  • Zamfirescu Racoţi & Partners a lansat o campanie de conştientizare a traumelor prin care trec copiii captivi în divorţul părinţilor

    Principalele probleme ridicate în cadrul evenimentului de către specialiştii prezenţi, reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), judecători, avocaţi şi psihologi s-au referit la numărul sporit de cazuri de alienare parentală, la necesitatea menţinerii relaţiilor cu ambii părinţi de către copii, atât pe parcursul divorţului, cât şi după separare, la importanţa aportului specialiştilor în regăsirea căilor de comunicare cu copiii sau în depăşirea unui divorţ.

    Printre temele abordate în cadrul evenimentului, s-au numărat următoarele idei: 

    • Copilul este văzut de cele mai multe ori doar ca o armă pentru rezolvarea solicitărilor părinţilor;
    • Avocatul trebuie să fie primul care cenzurează, dacă este nevoie, pornirile abuzive ale clienţilor, chiar cu riscul de a fi concediat;
    • Este foarte important ca avocatul să reuşească să convingă propriul client şi apoi instanţa de judecată că în dispută sunt drepturi ale copilului;
    • Judecătorii au sarcina de a responsabiliza părinţii, care, nu de puţine ori, pun pe umerii copilului responsabilitatea tranşării conflictului;
    • Principiile de care judecătorii trebuie să ţină cont în permanenţă vizează interesul superior al copilului, ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia atunci când se impune în raport de vârstă şi de gradul de maturitate, stabilitatea şi continuitatea, dar şi principiul de protecţie împotriva abuzului;
    • Numărul persoanelor care suferă de tulburări de personalitate este în creştere şi este foarte posibil ca părinţii care nu reuşesc să ajungă la un acord şi se luptă în instanţă să sufere de astfel de tulburări;
    • Defăimarea celuilalt părinte maximizează riscul apariţiei alienării;
    • Părinţii implicaţi în divorţ trebuie să îşi privească copiii ca pe un obiectiv, nu ca pe un mijloc. Majoritatea părinţilor îşi folosesc copiii în astfel de dispute pentru a plăti nişte poliţe sau pentru a-şi satisface propriile nevoi emoţionale.

    La finalul evenimentului, reprezentanţii Direcţiilor Generale pentru Protecţia  Drepturilor Copilului şi Adopţie au solicitat mai multe studii de caz şi statistici pe care să îşi întemeieze munca. Părinţii divorţaţi, mulţi dintre ei confruntându-se cu alienarea copilului lor, au reclamat legea lacunară, care nu prevede vreo cale prin care părinţii să fie obligaţi să se înţeleagă, posibilitatea medierii fiind exprimată ca o recomandare. În plus, deşi România recunoaşte fenomenul alienării parentale ca formă de abuz psihologic sever asupra copilului, în fapt, acest lucru este foarte greu de dovedit în instanţă. Legislaţia nu sancţionează în mod direct persoanele care se fac vinovate de acest abuz, recomandând doar şedinţe de psihoterapie pentru înlăturarea consecinţelor abuzului sau creşterea duratei, a numărului de întâlniri dintre copil şi părintele denigrat.

  • Toate centrele de date din România consumă cât Bucureştiul într-o zi călduroasă de vară

    Conform Tema Energy, organizatorul evenimentului DataCenter Forum, Centrele de Date din Romania insumeaza o puterea de circa 38.000 Kw si un consum de peste 912 MWh, echivalent cu energia necesara Bucurestiului intr-o zi de canicula. In sezonul de vara 2017, consumul de energie electrica in Capitala a fost intre 850 si 936 MW, cu un record de 1.023 MW.

    „Consumul de energie electrica asociat Centrelor de Date a crescut considerabil in ultimii 2-3 ani. Tendinta este alimentata de cresterea consumului de servicii Cloud, continut multimedia, streaming video, aplicatii mobile care necesita resurse mari de procesare etc., care sunt utilizate pe scara tot mai larga. Am facut o estimare generala a acestui consum pentru piata locala, aproximand valorile totale ale Data Centerelor, data room-urilor, crypto farm-urilor si salilor IT, iar rezultatul este de peste 912 MWh – valoare care acopera atat Centrele de Date traditionale (responsabile pentru peste 28.000 KW), cat si fermele de servere care proceseaza criptomonede si blockchains (aproximativ 10.200 KW). Este o valoare foarte mare, de aceea eficienta energetica va fi unul dintre principalele subiecte pe care le vom dezbate in cadrul DataCenter Forum 2018, eveniment care reuneste cei mai importanti furnizori mondiali de solutii pentru reducerea consumului“, afirma Mihai Manole, Director General Tema Energy.

    Peste 350 de specialisti in Centre de Date vor analiza in cadrul editiei 2018 a DataCenter Forum evolutia consumului de energie electrica, precum si solutiile practice de reducere a acestuia disponibile in piaţa la momentul actual. Avand un regim de functionare 24/7, Centrele de Date conteaza pentru 2% din amprenta de carbon la nivel global. Consumul de energie electrica este in crestere cu 4-6% anual, pe masura ce apar noi Data Centere, iar cele existente cresc densitatea echipamentelor IT. In medie, 40% din electricitate este consumata de sistemele de racire – 24% in cazul centrelor cu eficienţa crescuta si 61% in cazul celor care folosesc tehnologii mai vechi. Pentru orice Data Center functional consumul de energie electrica – utilizata atat la functionarea echipamentelor IT, cat si la racirea acestora – reprezinta principalul cost operational.

    Preocuparea pentru reducerea consumului este reala printre operatorii de centre din Romania, motiv pentru care si este unul dintre subiectele centrale ale editiei 2018 a DataCenter Forum, eveniment care va avea loc pe 10 mai, la Willbrook Convention Center. DataCenter Forum este organizat de compania Tema Energy, integrator de solutii si infrastructura pentru centre de date, si principalii sai parteneri de afaceri: Schneider Electric, Cummins, Nexans, Uptime Insitute, BICSI, Riello, Ritall, Leoch etc.

  • Olivia Steer a reacţionat dur după ce organizatorii unui eveniment dedicat sănătăţii i-au retras premiul

    Vedeta Olivia Steer, cunoscută militantă anti-vaccinare, a acuzat una dintre companiile care au sponsorizat evenimentul că a făcut presiuni ca distincţia acordată ei să-i fie anulată.

    “Înţeleg că Aqua Carpatica a fost singurul, dintre sponsorii Galei de aseară, care a cerut anularea premiului ce mi-a fost oferit de către Asociaţia pentru o Viaţă Sănătoasă din România, şantajînd organizatorii că, în caz contrar, îşi retrage finanţarea.

    Motivul invocat sună asa: “Valorile pe care le promovăm sunt legate de un stil de viaţă sănătos, de consumul unei ape minerale naturale filtrate natural, prin procese hidrogeologice de milioane de ani. Prin urmare, există o incompatibilitate crasă între valorile noastre şi valorile susţinute de Olivia Steer”, a spus Jean Valvis”, menţionează Steer în replica dată pe Facebook.

    Fosta vedetă de televiziune atacă brandul şi consideră că atitudinea conducerii are legătură cu rezultatele pe care le-a publicat în urmă cu mai mulţi ani despre calitatea apelor îmbuteliate din România.

    “Cu alte cuvinte, revocarea premiului nu e nici o pierdere personală. Ba dimpotrivă! :)”, subliniază în final cunoscută activistă anti-vaccinare.

    Olivia Steer, fostă prezentatoare de televiziune, cunoscută pentru campaniile sale împotriva vaccinării, a fost premiată pentru “rolul său activ în societate”, miercuri seară, în cadrul Galei Femeilor care Dăruiesc Sănătate, organizată de Asociaţia pentru o Viaţă Sănătoasă.

    La câteva ore distanţă, organizatorul Galei Femeilor care Dăruiesc Sănătate a revenit asupra deciziei şi a hotărât să retragă premiul acordat Oliviei Steer, după ce acest lucru a stârnit o serie de controverse, pe reţelele de socializare, inclusiv în rândul sponsorilor evenimentului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Olivia Steer rămâne fără premiul acordat în cadrul unei eveniment dedicat sănătăţii

    “Ne cerem scuze dacă acestă decizie a noastră a prejudiciat în vreun fel brandurile care ne-au fost alături în demersul nostru de a promova valorile de sănătate şi excelenţa în medicină.(…) Prin urmare, dacă brandurile care ne-au susţinut consideră că acordarea acestui premiu le-a adus prejudicii de imagine, am decis retragerea în mod oficial a acestuia, în ciuda faptului că alegerea noastră de a-l oferi a fost bazată pe total alte considerente decât cele pentru care Olivia Steer este acuzată în spaţiul public”, a scris, pe Facebook, Florentina Opriş, organizatorul Femeilor care Dăruiesc Sănătate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regizorul David Cronenberg, premiat cu Leul de Aur pentru întreaga carieră, la Veneţia

    “Chiar dacă Cronenberg a rămas ancorat la începuturi în teritoriile marginale ale peliculelor horror (…), a ştiut să construiască, film după film, un edificiu original şi personal”, a explicat într-un comunicat Alberto Barbera, directorul Mostrei veneţiene.

    “Evoluând în jurul unei relaţii indisociabile între corp, sex şi moarte, universul său este populat de diformităţi (…) reflectând teama în faţa mutaţiilor produse în organism de ştiinţă şi tehnologie, boală şi decădere fizică”, a adăugat Alberto Barbera.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colecţia de artă BCR va fi expusă în cadrul evenimentului Art Safari Bucureşti 2018

    „Arta este considerată adesea ca una dintre singurele constante din viaţa noastră. BCR a colecţionat, de-a lungul timpului, valori ale creaţiei artistice, pe un traseu paralel muzeelor şi colecţiilor. Colecţia băncii, care cuprinde şi o secţiune de artă contemporană, s-a dezvoltat în principal pe coordonatele stilistice ale perioadei interbelice. Este o epocă în care mari artişti, cu viziuni puternic individualizate, au contribuit la apariţia unei arte româneşti cu o abordare diversificată a momentelor din spaţiul românesc, dar şi în Europa, în consonanţă cu marile direcţii estetice ale epocii”, a declarat Ionuţ Stanimir, director executiv direcţia de comunicare BCR.

    În cadrul expoziţiei, „50 de pictori impresionişti din colecţia BCR”, care va cuprinde opere care nu se află în circuitul public, vor fi expuse lucrări lucrări ale marilor artişti români, precum Tonitza, Petraşcu, Pallady, Dărăscu, Ressu, Ţuculescu, Baba şi Bernea.

     

     

  • Geometria luminii, tapiserii şi vaze cruciforme

    Printre acestea, scrie The Telegraph, se numără candelabre modulare compuse din elemente cu forme geometrice ce par mai degrabă nişte bijuterii, grupate sub denumirea de Arrangements la standul brandului de corpuri de iluminat Flos, tapiserii şi textile decorative realizate de Bethan Laura Wood în colaborare cu o veche firmă din domeniu din Lombardia, Limonta, şi inspirate de pasiunea creatoarei pentru cultura Mexicului din anii ’70 ori piese ale creatoarei daneze Bodil Kjær, care şi-a propus să aducă în atenţie lucrările de-ale sale vechi de jumătate de secol, printre care se numără vaze în formă de cruce din gama Cross.