BusinessMagazin

Tag: eliberare

  • RAR nu mai eliberează cărţi de identitate pentru maşinile Volkswagen

    Registrul Auto Român (RAR) nu mai eliberează cărţi de identitate pentru maşinile Volkswagen care urmau să fie vândute în România, potrivit preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    “Am avut o discuţie cu cei doi miniştri care sunt direct responsabili de domeniu, ministrul mediului pentru partea de poluare şi ministrul transporturilor. Ministrul transporturilor m-a informat că deja RAR nu mai eliberează cărţile de identitate pentru maşinile care ar urma să fie vândute şi care sunt în stoc”, a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu, la Digi24.

    El a adăugat că este nevoie ca cetăţenii să fie protejaţi. “În momentul în care autorităţile iau cunoştinţă de o astfel de situaţie, trebuie să reacţioneze, până se constituie, eu ştiu, asociaţii de consumatori, până îşi iau avocaţi care să le apere interesele afectate în justiţie”, a spus preşedintele Senatului.

    Călin Popescu-Tăriceanu consideră că statul român a fost înşelat, pentru că a încasat – prin taxa de mediu – mai puţini bani pentru maşini care poluează mai mult. “Cred că statul român trebuie să acţioneze, aşa cum fac şi celelalte ţări, de exemplu Belgia s-a constituit parte civilă împotriva Volkswagen, în Spania guvernul a hotărât să penalizeze cu 1.000 de euro cosntructorul pentru fiecare maşină vândută”, a arătat Călin Popescu Tăriceanu.

    Declaraţiile intervin în condiţiile în care au apărut şi primele cifre referitoare la efectele scandalului Dieselgate în România. Conform unor surse, peste 100.000 de maşini produse de grupul Volkswagen, dotate cu softuri care păcălesc testele de mediu, au ajuns în România. În total, cinci milioane de maşini Volkswagen din toată lumea, inclusiv din Romania, vor fi rechemate în service.

    Peste 100.000 de maşini Volkswagen cu probleme, care au fost vândute în România, ar putea fi rechemate în service în perioada următoare, susţin surse din domeniul auto.

    Săptămâna trecută, RAR a anunţat că verifică dacă pe maşinile pentru care a acordat constructorilor certificate de omologare privind emisiile poluante există dispozitive de manipulare a emisiilor şi a cerut reprezentanţei Volkswagen în România o listă cu tipurile de vehicule pentru care s-au folosit astfel de dispozitive.

    “Conducerea Registrului Auto Român a contactat conducerea reprezentanţei grupului Volkswagen în România şi a cerut transmiterea, în cel mai scurt timp, a listei tipurilor de vehicule ale mărcilor care aparţin Grupului Volkswagen, pentru care s-au folosit astfel de dispozitive sau tehnici, precum şi actualizarea listei tipurilor de vehicule, pe măsură ce aceste informaţii vor fi comunicate de către constructor/autoritatea de omologare responsabilă”, arăta RAR într-un comunicat.

    Potrivit acestuia, pentru certificatele de omologare acordate de RAR referitoare la emisiile poluante, Registrul Auto Român a contactat titularii acestor certificate şi a lansat o acţiune de verificare, referitoare la probabilitatea existenţei pe vehiculele fabricate până acum a unor dispozitive de manipulare a emisiilor poluante.

    “Acţiunile RAR se vor adresa exclusiv constructorilor de autovehicule sau reprezentanţilor autorizaţi ai acestora, nicidecum persoanelor fizice (…) Menţionăm că RAR nu a acordat niciun certificat de conformitate pentru niciun autovehicul echipat cu motor diesel”, informa vineri instituţia.

    Măsurile au fost luate în urma solicitării Comisiei Europene referitoare la efectuarea unor verificări de către toate statele membre cu privire la probabilitatea folosirii dispozitivelor de manipulare a emisiilor poluante, de către producătorii ce comercializează în Europa autovehicule omologate de tip.

    Scandalul emisiilor poluante a izbucnit după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat VW în această lună că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii, expunând cetăţeni americani la gaze poluante.

    Potrivit autorităţilor americane, 482.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta din perioada 2009-2014, modelele Beetle şi Golf, precum şi modelul Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3. Grupul Volkswagen a recunoscut instalarea dispozitivului electronic care induce în eroare sistemele de măsurare a noxelor.

    Săptămâna trecută, Guvernul de la Berlin a cerut constructorilor de automobile informaţii tehnice suplimentare pentru a se putea verifica dacă în Germania sau în Europa există probleme privind respectarea normelor de poluare, în contextul scandalului în care este implicat grupul auto Volkswagen în Statele Unite. Oficiali din Germania şi Franţa au cerut la rândul lor ca investigaţiile referitoare la manipularea de către Volkswagen a testelor pentru emisiile poluante ale vehiculelor diesel să fie extinse la nivelul întregii industrii auto.

    Volkswagen intenţionează să aloce 6,5 miliarde de euro în trimestrul trei pentru acoperirea costurilor remedierii neregulilor legate de emisiile poluante ale motoarelor diesel instalate pe 11 milioane de vehicule la nivel mondial, în condiţiile în care scandalul declanşat în SUA se extinde.

    Grupul va rechema până la 11 milioane de vehicule diesel implicate în scandalul emisiilor, pentru a se asigura că motoarele acestora respectă standardele referitoare la nivelul noxelor.

    Între timp, scandalul se extinde şi la alte mărci ale grupului VW. Aproximativ 1,2 milioane de vehicule Skoda echipate cu motoare pe motorină, din întreaga lume, au dispozitive de manipulare a emisiilor, ca şi 2,1 milioane de automobile Audi şi 700.000 de automobile Seat.

  • Sorin Oprescu, LA PĂMÂNT. Vestea pe care avocatul său tocmai i-a dat-o în arest. Este acesta SFÂRŞITUL?

    Chiar când se afla în arest, primarul Capitalei ai primit o veste îngrijorătoare.

    Sorin Oprescu, LA PĂMÂNT. Vestea pe care avocatul său tocmai i-a dat-o în arest. Este acesta SFÂRŞITUL?

     

  • Ioan Niculae cere în instanţă să fie eliberat, după ce a executat aproape cinci luni din pedeapsă

    Cererea de eliberare condiţionată a lui Ioan Niculae a fost înregistrată la Judecătoria Găeşti pe 18 august, iar primul termen de judecată va fi joi, 20 august.

    Conform unor surse judiciare, cererea a fost formulată după ce omul de afaceri ar fi scris două cărţi. Solicitarea a fost deja analizată, marţi, de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Găeşti, unde Ioan Niculae îşi execută pedeapsa.

    Omul de afaceri a mai cerut Judecătoriei Găeşti, pe 29 iunie, eliberare condiţionată. Însă, pe 6 august, instanţa a respins ca prematură cererea.

    “Condamnatul va putea reitera cererea de liberare condiţionată după data de 19 august 2015, dată după care se împlineşte fracţia minimă de executat”, se e precizează în minuta publicată pe site-ul Judecătoriei Găeşti.

    Ioan Niculae a atacat decizia Judecătoriei Găeşti, iar contestaţia se va judeca la Tribunalul Dâmboviţa pe 8 septembrie.

    Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul “mită la PSD”. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

    Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de procurori.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi cercetează, într-un alt dosar, pe Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, pentru trafic de influenţă, iar pe Ioan Niculae patronul grupului S.C. Interagro S.A. pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.

    Printre acuzaţiile care i se aduc lui Niculae se numără şi cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

    “Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat”, mai susţin anchetatorii.

    Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.

  • Zăcământ de aur explorat de o firmă fără angajaţi, administrată de un şef PSD

    O societate înfiinţată de un cetăţean american, fără angajaţi şi fără cifră de afaceri în ultimii ani, administrată de liderul PSD Costineşti, Emanuela Gavrilă, a primit de la autorităţile de mediu licenţa de explorare a zăcământului de aur din zona localităţii Baia de Arieş, judeţul Alba.

    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat o licenţă de explorare privind exploatarea resurselor de minereuri polimetalice şi auro-argentifere din perimetrul Geamăna – Colţii Lăzarului, aflat în zona oraşului Baia de Arieş, din judeţul Alba, companiei Blueberry Ridge Minerals, iar primarul oraşului, Traian Pandor, a declarat corespondentului MEDIAFAX că societatea are astfel dreptul să realizeze prospecţiuni geologice în zonă pentru a obţine informaţii privind zăcământul de aur.

    Primarul din Baia de Arieş a spus că firma avea deja, din 2013, un certificat de urbanism eliberat de administraţia locală pentru realizarea de prospecţiuni geologice, iar ulerior a obţinut licenţa care îi permite să facă acest lucru, însă o viitoare exploatare propriu-zisă ar presupune alte avize şi autorizaţii de la autorităţile de mediu.

    Traian Pandor a adăugat că prospecţiunile pe care ar urma să le realizeze compania se vor face pe terenuri proprietate privată, care aparţin unor localnici, şi nu pe cele din domeniul statului, în zone greu accesibile.

    “Noi, ca administraţie locală, am eliberat doar certificatul de urbanism pentru prospecţiuni geologice şi am făcut-o în baza unor legi. Administraţia locală nu poate face altceva, pentru că nu eliberăm avize de mediu sau licenţe. Despre faptul că firma ar fi într-un apartament, că nu ar avea angajaţi, ceea ce mă întreabă în ultima perioadă presa, eu nu am de unde să ştiu”, a declarat Pandor.

    Întrebat ce părere au localnicii despre o posibilă exploatare minieră a aurului în zona Baia de Arieş, primarul a spus că “părerile sunt împărţite”.

    “Părerea mea personală este că Baia de Arieş a fost unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din minerit. Acum e discutabilă tehnologia folosită pentru extracţia aurului, mai ales dacă ar fi vorba de cianuri. Nu sunt însă în măsură să vă răspund, aici trebuie să se pronunţe autorităţile competente. Dar vă spun că noi, la Baia de Arieş, avem nevoie de locuri de muncă ca de aer”, a afirmat edilul.

    El a adăugat că nu a avut niciun contact cu reprezentanţii firmei Blueberry Ridge Minerals, precizând că singura atribuţie a administraţiei locale în acest caz a fost eliberarea certificatului de urbanism pentru prospecţiuni geologice.

    Localnicii din zona Baia de Arieş susţin că încă de anul trecut au aflat despre faptul că o firmă ar urma să exploreze şi apoi să deschidă o mină de aur, iar unii ar fi fost şi contactaţi pentru a permite prospecţiuni geologice pe terenurile lor.

    Foştii mineri povestesc că zăcământul de la Baia de Arieş ar fi extrem de bogat şi, chiar dacă nu se ridică la mărimea celui de la Roşia Montană, tot ar fi vorba de zeci de tone de aur.

    Potrivit primarului Pandor însă, datele privind mărimea zăcământului de aur din zona Baia de Arieş sunt secrete.

    Conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice, societatea Blueberry Ridge Minerals SRL a fost înfiinţată în 2011 la Deva, având ca obiect de activitate “extracţia altor minereuri metalifere neferoase”, iar de atunci şi până în 2015 nu a avut niciun angajat. În anul 2014, firma avea cifră de afaceri zero, venituri de 13.823 de lei şi cheltuieli de 80.261 lei, înregistrând o pierdere de 66.438 lei.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că societatea a fost înfiinţată de cetăţeanul american John Ernest Dahlman ca acţionar unic, fiind administrată de Emanuela Gavrilă.

    Ema Gavrilă a explicat, într-o declaraţie acordată corespondentului MEDIAFAX, de ce compania nu are angajaţi şi de ce este pe pierdere.

    “Aşa cum se vede, compania este pe pierdere pentru că este o companie înfiinţată în mod expres pentru acest perimetru. Nu este o companie care prestează diverse alte activităţi, este o companie exclusiv pentru acest lucru. Eu am firmă din 1993. ştiu bine cum funcţionează administraţia unei companii. Vreau să subliniez că eficientizarea cheltuielor unei firme se face nu prin a ţine mulţi angajaţi într-un moment în care ei nu au ce face pe acolo, ci a externaliza serviciile. Am angajat companii de geologi, companii de topografi, firme specializate în efectuarea lucrărilor pe care noi a trebuit să le facem de-a lungul acestor patru ani de când funcţionăm. O companie de acest gen poate deveni profitabilă în momentul în care va produce aur, dacă va produce, nu ştim, s-ar putea ca în această zonă aurul să nu existe sau să existe într-o compoziţie foarte dificil de scos şi ineficientă ca şi costuri”, a declarat Ema Gavrilă pentru MEDIAFAX.

    Ea a mai precizat că nu ştie cât poate dura perioada de explorare.

    “Se fac foraje specifice acestor lucrări, se bagă tuburi în adâncime, se scot carote de minereu şi se duc la analize şi se vede dacă există sau nu minereu acolo. Poţi să faci un singur foraj şi să ai un rezultat de excepţie că este o rezervă fantastică acolo sau să faci trei ani aceste foraje. Nu se poate da un termen”, a explicat Ema Gavrilă, care a precizat că licenţele de explorare se acordă pe o perioadă de cel mult cinci ani.

    Ea a mai spus că ideea înfiinţării unei firme cu un asemenea specific i-a venit în urmă cu patru ani atunci când valoarea aurului pe piaţa internaţională era la un nivel ridicat, iar obţinerea acestei licenţe de explorare a fost un lucru uşor.

    “Am făcut firma în 2011, am citit legislaţia, a fost un lucru uşor, nimic complicat. Nu e nimic de ascuns şi nu e nicio minune ce am făcut eu”, a spus Ema Gavrilă.

    Ea a menţionat şi că firma pe care o administrează a fost singura interesată de perimetrul respectiv.

    “Am văzut în presă că ar mai fi aplicat cineva pe perimetrul nostru. Nu, am fost singurii, tocmai de asta a şi fost atât de uşor, nu a mai interesat pe nimeni perimetrul nostru. Probabil nu este atât de bun dacă nu a mai candidat nimeni, am fost singurii aplicanţi”, a mai declarat Ema Gavrilă.

    Emanuela Gavrilă este preşedinte al PSD Costineşti şi este cunoscută ca fiind o apropiată a senatorului Alexandru Mazăre, cu care ar fi avut o relaţie. Alexandru Mazăre este fratele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre.

  • În vreme ce Elena Udrea aştepta să fie eliberată, Fiscul a făcut următorul anunţ despre averea sa

    2015 nu a fost anul Elenei Udrea. La doar câteva luni după ce s-a bătut pentru voturile românilor la prezidenţiale, fosta şefă de la Dezvoltare şi Turism a ajuns în spatele gratiilor. Cu o avere semnificativă şi cu o carieră politică cu o ascensiune rapidă, Elena Udrea şi-a văzut toate visele năruite.
     

    O veste bună a venit ieri pentru ea: a scăpat de arestul la domiciliu urmând a fi cercetată sub control judiciar. În vreme ce Elena Udrea aştepta decizia instanţei, au fost făcute publice informaţiile de la Fisc referitoare la averea sa. Ce s-a întâmplat cu banii şi proprietăţile Elenei Udrea vedeţi în continuare:

    Anunţul Fiscului despre averea Elenei Udrea: ce se întâmplă cu imperiul moştenit de la Dorin Cocoş

     

  • Decizie ANAF: Timbrul extrajudiciar pentru certificatele fiscale va fi eliminat

    Timbrul extrajudiciar pentru certificatele fiscal va fi eliminate. Până acum, acesta era obligatoriu la eliberarea de adeverinţe şi certificate de la administraţiile financiare, dar astăzi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat printr-un comunicat că măsura se va adopta în scurt timp şi se adresează exclusive contribuabililor.

    ANAF a decis că o astfel de măsură este necesară pentru că timbrele fiscale se găsesc tot mai greu şi pentru că banii colectaţi la buget de pe urma achitării acestei taxe nu reprezintă un venit semnificativ.

    Contribuabilii vor fi scutiţi de drumurile şi timpul alocat pentru achiziţionarea timbrelor şi vor avea posibilitatea să solicite eliberarea certificatelor şi adeverinţelor prin mijloace electronice, mai scrie în comunicat

  • Decizie ANAF: Timbrul extrajudiciar pentru certificatele fiscale va fi eliminat

    Timbrul extrajudiciar pentru certificatele fiscal va fi eliminate. Până acum, acesta era obligatoriu la eliberarea de adeverinţe şi certificate de la administraţiile financiare, dar astăzi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat printr-un comunicat că măsura se va adopta în scurt timp şi se adresează exclusive contribuabililor.

    ANAF a decis că o astfel de măsură este necesară pentru că timbrele fiscale se găsesc tot mai greu şi pentru că banii colectaţi la buget de pe urma achitării acestei taxe nu reprezintă un venit semnificativ.

    Contribuabilii vor fi scutiţi de drumurile şi timpul alocat pentru achiziţionarea timbrelor şi vor avea posibilitatea să solicite eliberarea certificatelor şi adeverinţelor prin mijloace electronice, mai scrie în comunicat

  • Judecătoria Sectorului 4 apreciază că Jean Pădureanu şi-a însuşit scopul pedepsei şi poate fi reintegrat în societate

    Judecătorul JS4 notează în motivare că Jean Pădureanu a executat o treime din pedeapsa de 1.218 zile iar în perioada detenţiei conduita sa a fost corespunzătoare.

    “Potrivit caracterizării ataşate la dosar, condamnatul a participat la programe educaţionale şi psihologice desfăşurate la nivelul secţiei de deţinere, astfel că se poate considera că acesta a făcut eforturi în sensul îndreptării comportamentului său. Din punct de vedere al conduitei, petentul nu a fost sancţionat disciplinar pe perioada detenţiei şi nu a prezentat probleme de adaptare sau relaţionare. Instanţa reţine că, potrivit evaluării psihologice, petentul este cooperant, acceptă dialogul, are o dispoziţie predominant apatică şi prezintă deteriorare moderată a capacităţii de a învăţa informaţii noi”, se arată în motivare.

    Judecătorul mai notează că Pădureanu a dat dovezi de îndreptare prin participarea la activităţile socio-educative “chiar în condiţiile în care starea sa de sănătate este una precară”.

    Totodată, instanţa constată că petentul condamnat nu este cunoscut cu antecedente penale.

    În ceea ce priveşte neplata despăgubirilor civile invocată de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, instanţa consideră că acesta nu este un motiv care prin el însuşi să conducă la amânarea liberării condiţionate a petentului. Îndeplinirea integrală a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare este una dintre condiţiile pe care petentul condamnat trebuie să le îndeplinească potrivit Codului penal în vigoare pentru a fi liberat condiţionat, însă nu şi potrivit Codului penal din 1969, acesta din urmă fiind stabilit ca lege penală mai favorabilă pentru petent.

    “În plus, în acest caz neîndeplinirea obligaţiilor civile nu este o expresie a relei-credinţe a condamnatului şi nu poate echivala cu lipsa dovezilor temeinice de îndreptare, ci a fost determinată de lipsa resurselor financiare ale acestuia care să permită plata”, se spune în motivare.

    Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor a reclamat că Pădureanu nu a achitat cheltuieli de judecată în cuantum de 65.000 lei, despăgubiri în cuantum de 328.440 lei şi accesoriile, ANAF începând executarea silită.

    Avocatul său a depus la dosar copie după taloanele de pensie ale clientului său, care are o pensie de 2.448 de lei, impozitată cu 317 lei, iar din luna august 2014, ca urmare a măsurilor dispuse de ANAF, s-a înfiinţat poprire pentru suma de 711 lei/lună. Mai mult, din luna octombrie 2014, suma reţinută, poprirea – în cuantum de 1.061 de lei, la care se adaugă impozitul, ajunge la 1.400 – 1.500 de lei, de unde rezultă că pensia sa efectivă este de 1.000 de lei, notează instanţa, arătând că Pădureanu nu are alte bunuri, singura locuinţă pe care o avea fiind sechestrată urmare a dispoziţiilor instanţei.

    “Având în vedere considerentele expuse, instanţa considera că petentul condamnat este pregătit ca în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional. Instanţa apreciază că există premisele ca timpul executat din pedeapsă să fi fost suficient pentru reeducarea petentului şi pentru formarea unei atitudini corecte faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite. Prin comportamentul avut pe parcursul executării pedepsei condamnatul a demonstrat că îşi însuşeşte scopul preventiv şi educativ al pedepsei aşa încât să poată fi reintegrat în societate”, se mai spune în motivare.

    Fostul preşedinte al Gloriei Bistriţa Jean Pădureanu, condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare în dosarul Transferurilor, ar putea fi eliberat condiţionat, după decizia din 1 mai a Judecătoriei Sectorului 4, care a fost însă contestată de procurorii DNA.

    Contestaţia DNA se va judeca la Tribunalul Bucureşti, care va da o decizie definitivă. Până atunci, Jean Pădureanu rămâne în închisoare.

    Fostul preşedinte al clubului de fotbal Gloria Bistriţa a fost condamnat definitiv, în 4 martie, la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani, în dosarul privind transferul unor jucători. Executarea pedepsei a început în ziua în care a fost condamnat şi expiră la 3 iulie 2017. Pădureanu a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Jilava.

    În 12 iunie 2014, Tribunalul Ilfov a respins cererea lui Jean Pădureanu de întrerupere, din motive medicale, a executării pedepsei, decizie confirmată de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) în 1 octombrie 2014.

    Tribunalul a dispus, după ce a analizat expertiza medicală efectuată de Institutul Naţional de Medicină Legală, că nu este necesară întreruperea executării pedepsei lui Jean Pădureanu, întrucât bolile de care acesta suferă pot fi supravegheate şi tratate şi în reţeaua penitenciară.

    Avocatul lui Jean Pădureanu declara în 12 iunie că decizia Tribunalului Ilfov, ca acesta să rămână încarcerat, nu este corectă, întrucât starea sa de sănătate se agravează pe zi ce trece, are pierderi de memorie şi merge cu însoţitor.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat în 23 septembrie că a primit o cerere de graţiere a pedepsei lui Jean Pădureanu, care este în curs de soluţionare, precizând că probabil în una-două săptămâni va fi dat un răspuns.

    Alături de Jean Pădureanu, au fost condamnaţi, în dosarul Transferurilor, George Copos, la trei ani şi opt luni, Mihai Stoica, la trei ani şi şase luni, Cristian Borcea şi Ioan Becali, la câte şase ani şi patru luni, Victor Becali, la patru ani şi opt luni, Gheorghe Popescu, la trei ani, o lună şi zece zile, Gheorghe Neţoiu, la trei ani şi patru luni de închisoare, toţi fiind încarceraţi din 4 martie.

  • George Copos, eliberat condiţionat după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani

  • Gigi Becali va fi eliberat condiţionat din Penitenciarul Poarta Albă

    Magistraţii Tribunalului Constanţa au respins, vineri, contestaţia DNA la decizia Judecătoriei Medgidia de eliberare condiţionată a lui Gigi Becali, astfel că omul de afaceri urmează să fie eliberat din Penitenciarul Poarta Albă.

    Marţi, Tribunalul Constanţa a judecat contestaţia înaintată de către procurorii anticorupţie, amânând pronunţarea pentru vineri.

    Gigi Becali a fost prezent, marţi, la Tribunalul Constanţa, unde a declarat că mulţumeşte magistraţilor că l-au condamnat pentru că perioada de detenţie a fost cea mai folositoare din viaţa sa.

    “Mulţumesc judecătorilor şi procurorilor care m-au condamnat pentru că eu consider că cea mai folositoare perioadă din viaţa mea au fost cei doi ani de închisoare, mântuirea e cel mai important lucru pentru mine şi am învăţat ce înseamnă mântuirea în închisoare”, a spus Becali.

    Dosarul de eliberare condiţionată a lui Gigi Becali a fost luat în discuţie, în 6 martie, de un complet al Judecătoriei Medgidia, după ce a fost prezentat unei comisii pentru eliberare condiţionată din penitenciar, iar după analizarea dosarului, membrii acesteia au decis că omul de afaceri întruneşte condiţiile pentru a fi pus în libertate.

    Aflat într-o permisie de cinci zile, Gigi Becali a participat, duminică, la slujba de la biserica din Pipera şi a declarat că echipa de fotbal va fi pentru el doar o societate comercială ce “va câştiga bani”, sumele obţinute astfel urmând a fi folosite în acţiuni caritabile.

    “Viaţa mea s-a şters, am şters toul cu buretele şi am început o nouă viaţă care se numeşte Gheorghe Becali. Îl caut pe Hristos, mă duc după Hristos oriunde este el. Îi caut pe cei bolnavi, pe cei săraci, pe cei dezbrăcaţi, pe cei însetaţi, pe cei din temniţă şi pe cei din spitale. Toată averea mea o dau lui Hristos. Mi-e ruşine de ceea ce făceam eu. (…) Dacă mă interesează mântuirea, mai are Steaua vreo valoare pentru mine? Lucrurile astea, materiale, nu mă mai interesează. Pentru mine, Steaua va fi o societate comercială, care va câştiga bani, bani pe care, la rândul meu, îi iau şi îi dau… Caut bolnavi, caut biserici, caut oameni, o să fac lucruri bune”, a declarat Becali.

    Gigi Becali a avut de executat o pedeapsă de trei ani şi şase luni, după ce a fost condamnat, în 20 mai 2013, la trei ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării şi a primit ulterior un spor de şase luni, după alte două condamnări, în dosarul “Valiza” şi în cel al sechestrării celor care i-au furat maşina.

    Becali a fost încarcerat la Penitenciarul Jilava până în 29 octombrie 2013, când a fost transferat la Penitenciarul Poarta Albă, după ce Administraţia Penitenciarelor a aprobat cererea acestuia. Finanţatorul FC Steaua execută pedeapsa în regim deschis.

    El a depus, în timpul detenţiei, cereri de permisie sau de învoire pentru a participa la unele evenimente în familie, precum şi o solicitare de întrerupere a executării pedepsei pentru trei luni, toate fiindu-i însă respinse. Instanţa a respins şi cererea de întrerupere a pedepsei lui Becali pe motiv că ar avea nevoie de o intervenţie chirurgicală la coloană.

    De asemenea, Gigi Becali a cerut, în 4 iulie 2014, să îi fie redusă cu şase luni pedeapsa pe care o are de executat, în condiţiile în care condamnarea dată în dosarul “Valiza” nu mai este incriminată de noul Cod penal, dar şi această solicitare a fost respinsă de către instanţă.

    În închisoare, Gigi Becali a terminat de scris două cărţi, “Muntele Athos, patria Ortodoxiei” şi “Becali şi Steaua”, iar în februarie 2015 a anunţat că se apucă de o a treia carte, “Becali, Parlamentul Europei şi Parlamentul României”. Pentru fiecare dintre cărţile scrise, el a primit o reducere cu 30 de zile a pedepsei.