Armata egipteana le-a cerut miercuri manifestantilor sa se
intoarca la casele lor, intr-un comunicat difuzat de televiziunea
de stat, in cea de-a noua zi a protestelor care solicita plecarea
presedintelui Hosni Mubarak de la putere.
Acest apel al armatei intervine la o zi dupa discursul solemn al
presedintelui, in care a anuntat ca nu va mai candida la alegerile
prezidentiale, prevazute pentru septembrie. Acest anunt nu i-a
convis pe protestatari sa isi continue miscarea.
ElBaradei, el insusi consemnat la domiciliu pentru scurta vreme
de politie pentru ca a vrut sa participe la demonstratiile de
strada, s-a alaturat duminica protestatarilor din piata Tahrir din
Cairo, care au continuat sa ceara demisia lui Mubarak.
“Ceea ce am inceput nu mai poate fi oprit. Poporul vrea ca regimul
sa cada”, a spus ElBaradei. In paralel, opozantul a cerut, intr-o
serie de interviuri acordate de la Cairo, ca SUA sa abandoneze
sustinerea pentru Hosni Mubarak, afirmand chiar ca “ar fi mai bine
pentru presedintele Obama sa nu apara drept cel din urma care ii
spune lui Mubarak ‘a venit momentul sa pleci’”, conform CNN.
ElBaradei a declarat ca el are mandat de la demonstranti sa
negocieze un guvern de uniune nationala si ca in curand va ajunge
la o intelegere cu armata, singura in stare sa decida cine trebuie
sa conduca Egiptul. El a spus ca armata “este parte a Egiptului si
este in mare parte de partea poporului”.
“Guvernul american nu-i poate cere poporului egiptean sa creada
ca un dictator care a fost la putere de 30 de ani ar putea fi cel
ce introduce democratia. Asta e o pacaleala”, a afirmat opozantul
la CBS.
Duminica, un reprezentant al Fratiei Musulmane, formatiune de
opozitie, a anuntat ca partidul il sustine si el pe ElBaradei in
negocierile cu guvernul. La randul lui, laureatul Nobel i-a aparat
pe Fratii Musulmani intr-un interviu pentru ABC, aratand ca ei nu
sunt islamisti extremisti si ca nu fac uz de violenta, asa cum
incearca sa-i prezinte regimul lui Mubarak. El a precizat ca in
spatele demonstratiilor din Egipt nu se afla radicali islamisti si
ca acestea “nu au nicio ideologie, in afara de cea a sperantei, a
dorintei oamenilor de a le fi respectate drepturile si
demnitatea”.
Administratia de la Washington s-a dovedit pana acum ambigua,
incercand sa evite o abandonare totala a lui Mubarak, aliat
strategic al SUA timp de 30 de ani, dar in acelasi timp i-a
sustinut si pe protestatari in revendicarile lor contra unui regim
care le-a limitat drepturile si libertatile.
Mubarak l-a numit sambata pe Ahmed Shafik, general in retragere, ca
prim-ministru, dupa ce vineri a demis intregul cabinet, si a numit
in premiera un vicepresedinte, in persoana lui Omar Suleiman, seful
serviciilor speciale ale tarii, miscari apreciate de comentatori ca
pregatind o tranzitie a puterii catre un regim condus de Suleiman
si axat pe forta armatei si a serviciilor speciale.
ElBaradei este o figura foarte cunoscuta la Washington, nu in
ultimul rand pentru ca s-a opus cu vehementa invadarii Irakului in
2003. In tara insa, unii considera ca n-ar fi tocmai persoana
potrivita sa conduca tara, fiindca “nu e de-al nostru, al poporului
– ii place prea mult sa ia premii si sa calatoreasca in
strainatate”, cum spune un tanar.
Ziua de duminica a fost marcata de
noi violente, de aceasta data ca rezultat al retragerii aproape
complete a politiei din teren, incepand de vineri, care a lasat
cale libera dezordinilor create de hoti si jafurilor, imposibil de
oprit chiar de catre fortele armatei ce patruleaza Cairo sau
Alexandria, incercand sa apere mai ales muzeele.
Cetatenii s-au organizat in formatiuni civile de aparare, iar
tinerii au format lanturi vii in jurul muzeelor, pentru a le
proteja de jafuri si distrugeri. Zahi Hawass, responsabil al
Muzeului Egiptean din Cairo, a declarat ca vandalii au intrat in
muzeu, au deteriorat o serie de antichitati si chiar au reusit sa
rupa
capetele a doua mumii. Ulterior, soldatii i-au prins pe hoti si
au reusit sa protejeze colectiile muzeului, insa temerile raman.
Armata a oprit deja accesul public la piramidele din Gizeh si a
trimis trupe care sa apere templul din Luxor.
The
New York Times a relatat ca armata s-a alaturat miilor de
protestatari care se luptau cu fortele politiei egiptene trimise sa
apere Ministerul de Interne de la Cairo, in cursul dupa-amiezii de
sambata, Demonstrantii au aruncat in cladire cu pietre, coctailuri
Molotov si au incendiat cateva masini din zona. Totusi, militarii
au refuzat sa faca ceea ce le cereau demonstrantii, respectiv sa
deschida focul contra politistilor ce aparau cladirea contraatacand
cu gaze lacrimogene si gloante de cauciuc.
In zona au ramas balti de sange, de la ranitii in cursul luptei,
iar bilantul violentelor, dupa o saptamana de proteste,
a crescut sambata la peste 100, dupa estimarea postului TV
Al-Jazeera, care a avut trimisi la mai multe morgi din tara,
inclusiv la Alexandria, unde ciocnirile au fost cu deosebire
violente in cursul diminetii de sambata, iar fortele de ordine ar
fi tras in oameni cu gloante adevarate.
In alte parti ale capitalei, soldatii i-au invitat pe opozantii din
strada sa se urce in vehiculele lor ca sa se fotografieze impreuna,
iar la Alexandria, demonstrantii le-au adus ceai militarilor. Presa
straina este foarte atenta la comportamentul armatei, pentru ca de
ea depinde daca Mubarak va mai putea sau nu sa ramana presedintele
tarii.
Mubarak l-a numit sambata pe Ahmed Shafik, general in retragere,
ca prim-ministru, dupa ce vineri a demis intregul cabinet spre a-i
convinge pe demonstranti ca este decis sa schimbe cursul politicii,
sa combata coruptia incriminata de ei si sa creeze conditii pentru
relansarea economiei si reducerea somajului (circa 9% din populatia
activa, insa mai ridicat in randul tinerilor).
Mai importanta insa decat numirea lui Shafik a fost desemnarea,
pentru prima data de cand Mubarak a preluat puterea in Egipt in
1981, a unui vicepresedinte, in persoana lui
Omar Suleiman (71 de ani), seful serviciilor speciale ale tarii
si un bun diplomat, apreciat deopotriva in SUA, in Israel si in
Palestina. Miscarea este considerata de analisti drept un prim pas
spre o tranzitie a puterii de la Hosni Mubarak (82 de ani) in alta
directie decat spre fiul sau Gamal, pe care pana acum toata lumea
il considera drept succesorul desemnat la conducerea
Egiptului.
Faptul ca atat Shafik, cat si Suleiman sunt oameni care provin din
armata denota, in opinia unor comentatori, ca Mubarak ar actiona la
comanda structurilor militare si ca, in ciuda gesturilor de
bunavointa ale soldatilor fata de protestatarii din strada, armata
va fi cea care ii va asigura o iesire onorabila din scena
presedintelui. “Armata tine mai mult la stabilitate decat la
presedinte. Probabil vor anunta in curand ca presedintele este
bolnav si Suleiman va lua puterea pana la alegerile prezidentiale”,
sustine John R. Bradley, autor al unei carti despre viata politica
din Egipt.
Protestatarii nu sunt multumiti de numirea lui Suleiman, pe care il
considera la fel de corupt si de condamnabil ca orice alt demnitar
din cercul lui Mubarak. “Nici Mubarak, nici Suleiman, suntem saturi
de americani!”, a scandat multimea adunata in piata Tahrir din
Cairo.
Sami Anan se afla inca in Statele Unite vineri seara, insa
adjunctul sefului Statului Major interarme american, James
Cartwright, a afirmat ca acesta intentiona sa plece catre Cairo in
scurt timp. Cartwright nu a precizat daca delegatia care il
insoteste pe Anan va ramane la Washington pentru a continua
discutiile programate sa dureze pana miercuri, referitoare la
ajutorul acordat de SUA Egiptului in domeniul securitatii,
pregatirii si cooperarii militare.
Mubarak a adaugat ca va numi sambata un nou guvern si ca
intelege nemultumirile manifestantilor, dar a adaugat ca granita
dintre libertate si haos este foarte fragila si ca el nu va permite
destabilizarea Egiptului. Presedintele n-a precizat daca mai vrea
sa candideze la inca un mandat de sase ani la conducerea tarii, la
alegerile din acest an. Mubarak nu are un vicepresedinte numit, iar
zvonurile spun ca il pregateste pe fiul sau Gamal sa preia puterea
in locul lui.
Manifestantii s-au batut cu fortele de securitate de-a lungul
intregii zile de vineri, folosind pietre si dand foc la cladiri publice, intre care sediul partidului de
guvernamant, cel al televiziunii publice si al ministerului de
externe. Pana vineri seara, protestele cu incendieri de cladiri se
extinsesera in 11 din cele 28 de provincii ale tarii. In ciocnirile
dintre fortele guvernului si manifestanti, incepute de marti, au
murit 26 de oameni si alte sute au fost raniti. Au fost arestati
circa o mie de oameni, intre care si Mohamed ElBaradei, laureatul
Nobel pentru Pace si fost sef al Agentiei Internationale pentru
Energie Atomica. Autoritatile au interzis iesirea din case dupa ora
18, au scos in strada armata ca sa sustina fortele de ordine si au
taiat comunicatiile prin telefon mobil si internet la Cairo si in
alte orase mari.
In unele locuri, politistii si-au aruncat uniforma si s-au alaturat
demonstrantilor, iar la Cairo, unde s-au aruncat gaze lacrimogene,
oamenii au aruncat de la balcoanele cladirilor sticle de apa si
cutii de Pepsi pentru ca manifestantii sa-si clateasca ochii, sau
ceapa si lamai ca sa taie efectul gazelor.
Contestatarii regimului nu sunt satisfacuti de decizia
presedintelui de a demite guvernul pentru a-si salva functia, scriu
agentiile straine de presa. “Noi vrem ca el sa plece si in loc de
asta se infige mai bine la putere. Crede ca asa calmeaza situatia,
dar de fapt mai tare infurie oamenii”, a declarat un demonstrant, citat de AP.
La nemultumirea lor contribuie si faptul ca Mubarak a calificat
protestele drept “parte a unui plan mai larg de a deteriora
stabilitatea si a distruge legitimitatea sistemului politic din
Egipt”, desi cei iesiti in strada si-au motivat protestul prin
somajul ridicat, saracie, coruptia autoritatilor si cresterea
preturilor la alimente.
Imediat dupa declaratiile televizate ale lui Mubarak, presedintele
american Barack Obama l-a sunat pe liderul egiptean si i-a cerut sa
faca “pasi concreti” pentru a respecta drepturile democratice si sa
se abtina de la folosirea violentei contra protestatarilor.
Administratia americana a amenintat vineri regimul de la Cairo ca
va reduce programul de asistenta in valoare de 1,5 miliarde de
dolari oferit Egiptului, stat aliat al SUA, daca violentele se
extind.
In context, presa internationala aminteste ca site-ul WikiLeaks
a publicat o depesa din 2008 emisa de la ambasada americana
din Cairo, din care reiese ca, desi oficial il sustineau pe
Mubarak, autoritatile de la Washington i-ar fi ajutat in secret pe
disidentii egipteni care incercau sa foloseasca retelele de
socializare online ca sa organizeze rasturnarea regimului. Autorul
depesei chiar se referea la un plan, apreciat drept nerealist, de
a-l inlatura pe Hosni Mubarak de la putere in 2011, plan in care
erau implicate mai multe grupari de orientari diferite, intre care
Fratia Musulmana, partidul liberal Waft sau Revolutionarii
Socialisti.
In Tunisia, protestele pornite in urma cu mai bine de doua
saptamani au dus deja la inlaturarea presedintelui Zine el-Abidine
Ben Ali, iar guvernul provizoriu a emis mandate de arest pentru
fostul presedinte si intreaga sa familie. In Liban, cetatenii au
facut demonstratii in strada impotriva unei “lovituri de stat” a
Hezbollah-ului, si au recurs la masuri mai drastice, precum
inchiderea drumurilor dintre Tripoli si Sidon.
Preşedintele Libanului l-a nominalizat pentru funcţia de premier
pe miliardarul Najib Mikati, candidat sustinut de Hezbollah.
Astfel, fostul pemier prooccidental Saad Hariri ar putea fi exilat
alaturi de presedintele Tunisiei in Arabia Saudita.
Situatia din Egipt a fost insa de departe cea mai dramatica,
protestele de amploare fiind cele mai mari din ultimii zeci de ani.
Egiptenii au fost inspirati de demonstratiile din Tunisia si cer
acum incheierea mandatului de 30 de ani al celui mai longeviv
presedinte arab Hosni Mubarak. Anul 2011 este unul electoral, in
care se asteapta ca puterea sa fie predata de Mubarak fiului
sau.
