Într-o lume marcată de incertitudini, România continuă să meargă înainte. Deşi ştirile globale vorbesc adesea despre crize şi riscuri, realitatea locală arată altceva: o economie care s-a adaptat, o piaţă a muncii stabilă şi tot mai dinamică şi un mediu antreprenorial care învaţă să transforme provocările în oportunităţi. În spatele cifrelor şi prognozelor există o realitate adesea trecută cu vederea: o Românie care învaţă din lecţiile trecutului şi care priveşte cu încredere spre viitor.
De ce ar trebui să avem încredere în economia României şi în mediul de business, chiar şi într-un context glob-al tensionat? Aceasta este o întrebare pe care mulţi întreprinzători şi lideri de afaceri o au pe buze, mai ales că îngrijorările care vin din plan extern par să nu se mai termine. Totuşi, dacă privim dincolo de titlurile alarmiste, există motive solide să credem în potenţialul economic al României.
Avem şi un precedent care ar trebui să ne ajute să găsim un echilibru în această perioadă: în pandemie, când şocul a fost extrem de puternic, toate previziunile erau sumbre, iar fricile au fost atunci la fel ca acum sau chiar mai mari decât acum. Atunci, în condiţii extraordinare, oamenii şi economiile au mers mai departe pentru că s-au unit. De altfel, aceasta a fost principala lecţie a pandemiei: oamenii s-au unit, s-au mobilizat, s-au adaptat, ceea ce a făcut ca declinul să nu se simtă atât de mult.
Când ne uităm la viitor, principalul factor care are trebui să inspire încredere este stabilitatea României, evoluţia economiei de până acum, cum a răspuns la crizele din ultimele decenii şi cum s-a repliat. Deşi contextul global a fost marcat de volatilitate în mulţi ani din ultimele trei decenii, economia locală a reuşit să menţină un echilibru: avem o creştere economică, un sector bancar solid, o piaţă a muncii care a rămas în picioare după fiecare încercare grea, sectoare care au mers bine indiferent de ce li s-a pus în cale de-a lungul anilor.
Capitalul uman este un element esenţial: România are o forţă de muncă tot mai bine calificată, cu un apetit crescut pentru tehnologie şi inovare. Tinerii din generaţia Z aduc un aer proaspăt în companii şi vin cu competenţe digitale avansate şi o mentalitate orientată spre rezultate rapide şi sustenabilitate.
Nu în ultimul rând, mediul de business din România se maturizează. Antreprenorii sunt tot mai conectaţi la reţele internaţionale, companiile româneşti devin jucători relevanţi în regiune, iar accesul la finanţare — fie prin fonduri de investiţii, fie prin bănci sau mecanisme europene — este încă facil. Deşi contextul global poate genera nesiguranţă, realitatea locală arată că mediul de afaceri românesc are toate motive-le să privească înainte cu încredere.
Argument pentru încredere în piaţa muncii: record de angajaţi. Cu un record istoric de peste 5,1 mil-ioane de angajaţi, piaţa muncii a demonstrat în ultimul sfert de deceniu o capacitate solidă de redresare şi adaptare, astfel că angajatorii par pregătiţi să înfrunte orice le-ar pune în cale anul 2025.
„Piaţa muncii din România este într-o continuă evoluţie, iar această dinamică deschide multiple opor-tunităţi de creştere pentru companii şi pentru sectorul HR. Deşi unele industrii îşi ajustează recrutările din cauza incertitudinilor economice, altele sunt în plină expansiune şi creează noi locuri de muncă. În plus, schimbarea modului în care oamenii se raportează la joburi şi priorităţile lor profesionale gene-rează nevoi noi pe piaţa muncii, pe care angajatorii trebuie să le înţeleagă şi să le gestioneze eficient”, spune Bogdan Gabor, country manager al companiei de resurse umane Lugera. În ultimii 25 de ani, piaţa muncii din România a trecut printr-o evoluţie spectaculoasă, marcând creşteri constante, cu doar câ-teva reculuri semnificative. Statisticile oficiale de la Institutul Naţional de Statistică arată că numărul mediu de salariaţi a atins 5,15 milioane în decembrie 2024, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani.
Mai mult, din perioada analizată doar în patru ani s-a înregistrat o scădere a numărului de salariaţi: 2002, 2009, 2010 şi 2020. Cele mai mari pierderi s-au produs în timpul crizelor economice globale, respectiv în criza financiară din 2008-2010 şi în pandemia de COVID-19.
Scăderile masive din 2009-2010 au fost rezultatul direct al crizei financiare globale, care a dus la re-structurări şi închideri de companii în toate ţările. În 2020, pandemia a afectat numeroase industrii, în special HoReCa, transporturile şi producţia, ceea ce a dus din nou la o reducere a numărului de an-gajaţi.
În restul perioadei, angajările au fost pe un trend ascendent în fiecare an. De asemenea, observăm că, după scăderile din 2009-2010, piaţa muncii a avut o revenire rapidă, revenind pe un trend de creştere din 2011. Un model similar s-a înregistrat şi după declinul din 2020, când numărul de salariaţi a crescut constant în anii următori. La final de 2024, vedem că piaţa muncii din România se află într-o fază de sta-bilizare, cu o creştere de 0,6% faţă de decembrie 2023.
Salariile au trecut de ceva vreme de borna de 1.000 de euro net. Statisticile oficiale arată salarii nete în creştere continuă în ultimele decenii în România. În 2000 un angajat de pe piaţa locală avea, în medie, un salariu de 291 de lei, or în 2024 salariile au depăşit pentru al doilea an borna de 1.000 de euro net. Dacă urmărim cifrele în amănunt, vedem că salariul mediu net plătit de companiile din România a con-tinuat să crească în ultimii 25 de ani, atingând în decembrie 2024 valoarea de 5.645 de lei pe lună, echivalentul a peste 1.100 de euro, conform INS.
Salariul mediu net a crescut de aproape 20 de ori din 2000 până în 2024, însă ritmul a fost diferit în funcţie de perioade. După avansuri anuale de peste 20% în primii ani ai anilor 2000, ritmul s-a temperat după criza din 2009-2010, pentru ca în ultimul deceniu să se stabilizeze între 6% şi 15% anual.
2009 a fost singurul an în care salariul mediu net a înregistrat o scădere (-0,8%), urmată de o stagnare în 2010. Ulterior, creşterile au redevenit solide. Perioada postpandemică (2022-2024) a adus majorări semnificative, impulsionate de factori precum inflaţia, deficitul de forţă de muncă şi creşterea salariului minim.
Anul 2024 a adus un avans de 11,1% faţă de 2023, în o continuare a trendului ascendent, dar cu un ritm mai temperat faţă de anul precedent, când avansul fusese de 15,5%. De asemenea, a salariul mediu net rămâne peste 1.000 de euro, un prag psihologic pe care salariile din România l-au depăşit încă din 2023.
Speranţa de viaţă, la cel mai înalt nivel din ultimii 34 de ani. Speranţa de viaţă a românilor a urmat un parcurs impresionant în ultimele decenii, crescând de la 69,9 ani în 1990 la 76,6 ani în 2023, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Această evoluţie pare o oglindă a progresului înreg-istrat de condiţiile de trai.
Dacă în anii ’90, speranţa de viaţă stagna în jurul vârstei de 69-70 de ani, începând cu anul 2000, tendinţa s-a schimbat vizibil. Până în 2010, românii câştigaseră aproape trei ani de viaţă, atingând o me-die de 73,7 ani. Creşterea a continuat, iar în perioada 2011-2019, speranţa de viaţă a ajuns la un vârf de 75,6 ani.
Totuşi, pandemia de COVID-19 a întrerupt brutal acest trend ascendent. În 2020, speranţa de viaţă a scăzut la 74,2 ani, iar în 2021, a coborât şi mai drastic, până la 72,8 ani — cel mai mare declin din ul-timele trei decenii.
Partea pozitivă este că, odată cu depăşirea vârfului pandemiei, speranţa de viaţă şi-a reluat creşterea. În 2022, a revenit la 75,1 ani, iar în 2023, a marcat un nou record: 76,6 ani.
PIB pe cap de locuitor, de la 8.000 de euro la peste 18.000 euro în ultimul deceniu. PIB-ul pe cap de locuitor din România a crescut ultimii zece ani de la sub 8.000 de euro în 2014, la peste 18.400 de euro în 2024. Dacă economia va creşte conform prognozelor actuale, PIB-ul pe cap de locuitor din România va fi la peste 20.000 de euro în 2025. Cifra de PIB împărţită la numărul de locuitori este cea mai folosită uni-tate de măsură pentru nivelul de trai dintr-o ţară sau regiune. Tangenţa preşedintelui cu dezvoltarea eco-nomică este minimă – în general, nu doar în cazul României – într-o republică semi-prezidenţială sau par-lamentară. Într-o republică prezidenţială, unde preşedintele are şi rol executiv, cum este cazul SUA, preşedintelui i se poate atribui o parte din creşterea economică dintr-o ţară.
În consecinţă, tabloul creşterii PIB per capita în România este mai degrabă fundalul celor două mandate ale preşedintelui Klaus Iohannis şi nu o consecinţă a acţiunilor pe care le-a luat în această calitate. PIB per capita are şi viciile sale. Simon Kuznets, care este artizanul conceputului de Produs Intern Brut, prezentat prima dată în Congresul american în 1934 şi consacrat la conferinţa Bretton Woods zece ani mai târziu, a avertizat încă de atunci: PIB nu este o unitate de măsură a bunăstării.
În România, PIB pe cap de locuitor a crescut, de exemplu, şi ca urmare a emigrării din România: una este să se împartă un PIB la 23 de milioane de locuitori, câţi erau în 1990, şi alta este să se împartă la 19 mil. locuitori, câţi sunt în 2025, conform statisticii oficiale.
Companiile, afaceri în creştere accelerată. Ultimii zece ani au fost ani de creştere accelerată a busi-nessului în ultimul deceniu, cu o uşoară frână generată de pandemia de Covid-19 şi un avans uriaş apoi, dar cu ultimii trei ani marcaţi de o încetinire evidentă a ritmului de creştere pentru cifra de afaceri totală raportată de companii. Între 2014 şi 2019, afacerile din România au crescut într-un ritm susţinut, cu un avans mediu anual de aproximativ 100-150 miliarde lei. Punctul culminant al acestei perioade a fost în 2019, când cifra de afaceri a ajuns la 1.763 miliarde lei, marcând un plus de aproape 600 miliarde lei faţă de începutul deceniului. Anul 2020 a adus prima „frână”, cu o scădere la 1.735 miliarde lei — un recul moderat, având în vedere blocajele economice şi incertitudinea globală provocată de pandemie.
Redresarea a fost rapidă şi viguroasă: în 2021, cifra de afaceri a sărit la 2.096 miliarde lei, iar în 2022 a atins un record istoric de 2.619 miliarde lei. În 2023, cifra de afaceri a crescut cu doar 2% faţă de anul anterior, atingând 2.672 miliarde lei, iar estimările pentru 2024 indică o creştere marginală la 2.700 mil-iarde lei. Economia are pentru prima dată un univers de firme active care se apropie de un milion de en-tităţi fiscale, cu o creştere a rolului microîntreprinderilor şi o consolidare a firmelor mari, fără însă să ex-iste prea multe treceri dintre IMM-uri spre firmele mari. Aici este nevoia de investiţii, de sprijin, de creştere. Pentru liderii de business, aceste cifre spun povestea unei economii care a accelerat brusc, dar acum caută echilibrul. Adevărata provocare este să găsească viteza optimă pentru creştere.
Încredere în Bursă: de trei ori mai mulţi investitori, randamente de 200%, capitalizare mai mare cu 230 mld. lei şi 56 de companii. Bursa de Valori de la Bucureşti a trecut în ultimii zece ani prin cea mai bună perioadă din istorie: din 2014 încoace indicii bursieri, capitalizarea şi numărul de investitori s-au triplat, 56 de companii s-au listat cu acţiuni în urma unor oferte prin care au atras 13,5 mld. lei de la investitori, iar in-vestitorii de pe plan local au avut suficientă forţă pentru a încheia cu succes cea mai mare listare din Europa în 2023, cea de 2 mld. euro a Hidroelectrica. Bursei i-a mers bine pentru că şi economiei i-a mers bine.
Companiile listate la Bursa de Valori erau evaluate la 133 mld. lei (30 mld. euro) la începutul lui 2014. La finalul lui 2024, capitalizarea lor era de 363 mld. lei, iar ponderea în PIB aproape dublă, de circa 20%. Circa 75.000 de investitorii tranzacţionau la Bursa de Valori la final de 2014 pentru ca zece ani mai târziu numărul lor să fie triplu, ajungând la aproximativ 210.000 de investitori pe fondul listărilor, randamentelor superioare altor pieţe şi a procesului simplu de deschidere a unui cont de tranzacţionare. Bittnet, Med-Life, Ascendia, Sphera, Digi, Purcari, sunt câteva dintre companiile antreprenoriale care s-au listat la Bursa de Valori Bucureşti din 2014 şi până în 2019. Ulterior, până în 2020 – anul volatilităţii din cauza COVID – au fost câteva intrări la tranzacţionare – Norofert, Holde, 2Performant, pentru ca cel mai dinamic an pentru piaţa de capital să fie 2021: nu mai puţin de 23 de listări cu acţiuni pentru 234 mil. eu-ro. Au urmat listări antreprenoriale şi în 2022, 2023.
Din poveştile create de antreprenori precum Victor Căpitanu şi Liviu Diaconescu (One United), Mihai Marcu (MedLife), Alin Dociu şi Vasile Constantin (Aquila), Voicu Oprean (AROBS), Iulian Nedea (Simtel), Nicolae şerban (Grup Şerban) fac acum parte zeci de mii de investitori la Bursa de Valori. În concluzie, ce înseamnă toate aceste statistici şi date despre evoluţia României? Pentru liderii din business şi factorii de decizie, dinamica acestor cifre nu înseamnă doar simple grafice – ele oferă o radiografie clară a unei Românii în transformare. Adaptabilitatea şi investiţiile inteligente vor face diferenţa într-o economie un-de longevitatea devine noua normalitate.
Sergiu Manea, CEO, BCR
România are, în continuare, un potenţial economic semnificativ. Este un potenţial susţinut de eferves-cenţa mediului de afaceri, de adopţia noilor tehnologii şi de accesul la fonduri europene. Primul motiv de încredere, pe care îl văd zilnic inclusiv la BCR, este talentul şi energia noii generaţii. Un alt motiv este legat de investiţiile în digitalizare şi infrastructură, care stimulează competitivitatea economiei româneşti.
Antreprenoriatul românesc oferă un alt motiv de încredere. Şi accesul la capital şi finanţare reprezintă un motiv de încredere, o piaţă financiară stabilă, cu acces la surse diverse de finanţare – de la fonduri UE la investiţii private şi soluţii bancare flexibile – oferind premise solide pentru dezvoltare economică. În-credere oferă şi parteneriatele strategice, colaborarea dintre sectorul public, cel privat şi mediul aca-demic generând soluţii sustenabile pentru dezvoltare.
Tudor Cosăceanu, vicepreşedinte regional, pentru România şi Republica Moldova, UiPath
Pentru noi investiţia în capitalul uman valoros pe care îl avem aici va rămâne o prioritate constantă, in-diferent de contextul mai larg, sau mai degrabă, cu precădere în cel care se prefaţează pentru viitor. În România ne-am început parcursul global şi avem certitudinea că vom continua să creştem sustenabil numai investind şi continuând să recrutăm cel mai bine pregătiţi, talentaţi şi motivaţi oameni din piaţă.
Radu Berevoescu, general manager, PepsiCo East Balkans
Deşi 2025 se preconizează a fi un an dificil din punct de vedere economic, există factori care vor susţine dezvoltarea pieţei şi consumul. Puterea de cumpărare pe termen lung va contribui la această creştere, iar consumatorii îşi vor ajusta coşul de consum în funcţie de preferinţele lor, păstrând produsele din categoriile de impuls în topul preferinţelor. Pentru ca România să continue să se dezvolte, este esenţial un climat de stabilitate macroeconomică. Investiţiile pe termen lung sunt posibile doar atunci când ex-istă o strategie clară şi un mediu economic predictibil.
Cornel Cărămizaru, director general, Coca-Cola HBC România
Despre businessul nostru, aleg să fiu optimist. Am demonstrat anul trecut că avem abilitatea de a înţele-ge pieţele, modestia de a ne asculta consumatorii şi agilitatea pentru a găsi soluţii pe care să le aplicăm rapid pentru a răspunde nevoilor lor. În plus, avem un portofoliu complex şi puternic, dar şi zone albe pe care le explorăm. Totodată, planul de investiţii existent ne dă certitudinea că vom avea posibilitatea de a optimiza sistemele şi costurile, dar şi să răspundem fluctuaţiilor care pot apărea în piaţă. Avem capaci-tatea să ne adaptăm rapid la schimbările din piaţă şi să regândim strategia de business pentru a face faţă provocărilor.
Ioan Popa, preşedinte şi fondator, TRANSAVIA
Optimismul meu pentru acest an se bazează pe planurile noastre strategice şi investiţiile masive din fonduri proprii, pe care le vom implementa şi care sunt menite să impulsioneze vânzările şi să ne asigure o creştere de două cifre în acest an. Modelul nostru integrat 100%, de la bob la furculiţă, cu facilităţi deţinute, şi cea mai bună eficienţă şi productivitate din regiune ne dau forţa de a depăşi provocările externe ai căror germeni îi putem zări deja.
Thibaut Boidin, managing director, HEINEKEN Romania
Pentru businessul HEINEKEN România, dinamica a fost una pozitivă în 2024, ceea ce ne face să privim cu optimism perspectivele de creştere pentru 2025. Mai mult, ne-am propus să continuăm investiţiile în oamenii noştri, branduri şi fabrici, în cadrul strategiei de creştere pe piaţa din România, cu un obiectiv ambiţios la orizont – poziţia de lider. Pe lângă faptul că este o ţară spectaculoasă, România reprezintă o piaţă cu mult potenţial pentru dezvoltarea industriei berii şi cidrului, cu oportunităţi de creştere.
Grigore Horoi, preşedinte, grupul de firme Agricola
Am alături de mine o echipă foarte bună şi dedicată, împreună cu care am depăşit multe momente grele în trecut şi ştiu că, orice s-ar întâmpla în piaţă în anii următori, vom reuşi să ne adaptăm cu succes şi să obţinem rezultatele pe care ni le dorim.
În al doilea rând, am foarte mare încredere în consumatorul român, ce pare să aprecieze din ce în ce mai mult produsele româneşti, consumator tânăr care credem că în viitor va fi mult mai atent la prospeţimea produselor, la mărimea lanţului de distribuţie, la condiţiile de creştere a păsărilor şi, nu în ultimul rând, la politicile de responsabilitate socială ale companiilor de la care îşi cumpără produsele. În al treilea rând, chiar dacă activăm pe o piaţă internă în creştere, avem oportunitatea de a mări şi volumele vândute la export, în primul rând în ţările din UE şi nu numai.
Adelina Badea, CEO, Mobexpert
Piaţa românească evoluează, iar consumatorii devin tot mai exigenţi şi mai educaţi în alegerile lor. Vedem o creştere clară a interesului pentru mobilier de calitate, pentru produse premium şi personaliza-te. Avem încredere în dezvoltarea pieţei locale, dar ştim că suntem un motor activ al acestei schimbări. România nu este doar o piaţă în creştere, ci un spaţiu al oportunităţilor, iar noi suntem aici pentru a le valorifica prin toate proiectele pe care le avem şi pe care urmează să la implementăm anul acesta.
Radu Piţurlea, preşedintele executiv, Concelex
În 2025, România se afirmă ca un pilon strategic în Europa şi în lume, cu o economie stabilă, un potenţial inovator impresionant şi antreprenori curajoşi ce transformă provocările în oportunităţi. Pe această temelie solidă de stabilitate şi viziune inovatoare, România inspiră siguranţă şi curaj, confirmându-şi statutul de partener de încredere pe scena internaţională.
Andrei Condrea, directorul diviziei de distribuţie de medicamente, Dona.Logistică
România rămâne un punct de interes pentru investitori datorită potenţialului de creştere pe termen lung şi a populaţiei numeroase.
Virgil Şoncutean, CEO, Allianz-Ţiriac
Preocuparea tot mai mare a românilor pentru protecţie financiară din asigurări, nevoia de stabilitate fi-nanciară şi de îmbunătăţire a nivelului de trai, precum şi potenţialul de dezvoltare economică în ansam-blu vor avea o contribuţie majoră în evoluţia pieţei de asigurări din România. Piaţa locală de asigurări are perspective bune de creştere în următorii ani şi ne aşteptăm să continue evoluţia pozitivă de până acum, cu o dinamică mai susţinută în special în segmentele facultative, cum sunt asigurările de viaţă.
Nikolay Kolev, managing director, Farmexim şi Help Net Farma
România este una dintre cele mai mari pieţe pentru produse farmaceutice din Europa Centrală şi de Est, a doua după Polonia. În acest context, se aşteaptă ca România să crească şi să ofere perspective ma-jore de afaceri. Anul 2025 poate fi un an crucial de progres pentru piaţa locală prin activitatea strategică şi parteneriatele care pot aduce plus valoare pentru pacienţi. Companiile sunt preocupate să-şi crească amprenta pe piaţa locală şi să consolideze producţia internă de medicamente, vaccinuri, iar această tendinţă este una benefică şi generatoare de speranţă pentru piaţa autohtonă.
Nicolas Richard, CEO, ENGIE Romania
România are şansa de a avea cele două energii complementare gazele naturale şi energia electrică, un mix energetic echilibrat şi un potenţial semnificativ de înverzire al sectorului energetic. (…) Cei 20 de ani de prezenţă în România se reflectă şi în încrederea acordată de peste 2,3 milioane de clienţi, în pasiunea şi dedicarea celor 4.500 de specialişti şi în parteneriatul încheiat cu cei 600.000 de semeni din comunităţile pe care le susţinem. Toate acestea sunt ancore puternice care ne motivează să dezvoltăm soluţii eficiente şi sustenabile pentru viitorul energetic al României.
Florinela Cîrstina, director general, Medicover România
Pentru un investitor, România este şi rămâne o oportunitate reală. Vorbim despre o ţară mare, bine poziţionată în regiune, cu un ritm de creştere solid comparativ cu pieţele vestice. Economia rămâne dinamică, iar oamenii talentaţi au capacitatea de a inova în multe domenii. În plus, accesul facil la piaţa europeană, acum şi mai simplu cu intrarea în spaţiul Schengen, face din România un loc atrac-tiv pentru afaceri. Pentru investitorii cu viziune pe termen lung România păstrează un potenţial semnificativ. Chiar dacă există provocări economice reale, investitorii pot găsi în România un teren fertil pentru creştere pe termen lung, mai ales dacă reformele economice şi stabilitatea politică vor adresa aceste provocări.
Francesco Zacchetti, country manager, Adecco România
România a demonstrat o evoluţie economică solidă şi constantă, oferind un mediu stabil pentru des-făşurarea şi extinderea afacerilor. Al doilea motiv este reprezentat de iniţiativele guvernamentale men-ite să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri, cu un accent deosebit pe îmbunătăţirea infrastructurii. Investiţiile în construcţia de drumuri, tuneluri şi poduri facilitează mobilitatea la nivel naţional, con-tribuind astfel la un climat economic mai favorabil. Piaţa locală din România prezintă perspective promiţătoare de creştere, în special în industria resurselor umane. Din perspectiva companiei noastre, principalele oportunităţi de dezvoltare se regăsesc în cererea tot mai mare de profesionişti calificaţi în domenii precum IT, inginerie, retail/FMCG, construcţii şi producţie.
Daniel Gross, CEO, Penny România
Economia românească s-a dovedit a fi rezistentă la diversele crize prin care a trecut: pandemie, răz-boi la graniţă, inflaţie, provocările lanţurilor globale de aprovizionare. Între timp, a devenit o econ-omie relativ solidă, cu mari şanse de a-şi menţine trendul ascendent pe termen mediu, susţinută de investiţiile viitoare în infrastructură şi de fondurile europene care vor mai veni.
Marco Hößl, CEO Kaufland România şi Republica Moldova
Parteneriatul dintre sectorul privat şi cel public este esenţial pentru a valorifica oportunităţile de creştere. Investiţiile strategice în infrastructură, energie verde şi inovaţie digitală vor determina compet-itivitatea României pe termen lung.
Cezar Zaharia, CEO, Dr. Max Group
România dispune de o generaţie de antreprenori care au acumulat capital suficient pentru a revitaliza industrii strategice, precum cea alimentară şi chimică, unde amprenta industrială s-a redus semnificativ în ultimele decenii. România dispune de resurse agricole considerabile, care ar putea deveni un avantaj competitiv la nivel european, cu condiţia stimulării şi revitalizării industriei alimentare. Valorificarea acestui potenţial ar putea poziţiona ţara ca un jucător strategic pe piaţa agroalimentară a UE. Exploat-area resurselor energetice din Marea Neagră, dezvoltarea şi utilizarea eficientă a acestor resurse la nivel local pot aduce beneficii economice majore!
Samir Karia, CEO, Citi
Prin menţinerea stabilităţii macroeconomice, avansarea reformelor şi valorificarea avantajelor strate-gice, România este bine poziţionată pentru o creştere susţinută în anii următori. Incertitudinile globale, cum ar fi tensiunile geopolitice şi blocajele din lanţurile de aprovizionare, impun României să se adapteze şi să-şi diversifice economia. Văd un interes sporit în jurul proiectelor de investiţii în România (fie că este vorba despre capacităţi suplimentare de producţie, relocarea serviciilor sau diverse huburi de servicii) şi sunt optimist că odată ce stabilitatea politică atât de necesară va fi redobândită, vom ve-dea mai multe dintre aceste investiţii concretizându-se.
Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România
România beneficiază de o mare oportunitate – atragerea fondurilor europene – care pot susţine, în primul rând, investiţiile în infrastructură, acestea fiind motorul dezvoltării sectorului de construcţii şi de energie în ultimii doi ani. Intrarea României în spaţiul Schengen va duce la dezvoltarea sectorului de transporturi şi, în acest context, investiţiile în infrastructură devin şi mai importante. În 2025 putem să ne aşteptăm la o perioadă volatilă, dar cu impact limitat asupra businessului, atâta vreme cât România îşi menţine parcursul european.
Cristian Dolofan, proprietar, Dolo Trans Olimp
Avem încredere în dezvoltarea pieţei locale şi a Dolo Trans Olimp datorită poziţiei strategice a României, care o transformă într-un hub logistic esenţial între vestul şi estul Europei. Investiţiile în infrastructură contribuie la creşterea eficienţei transportului şi reducerea costurilor operaţionale, în timp ce cererea în continuă creştere pentru servicii de transport şi logistică susţine dezvoltarea in-dustriei noastre.
Bogdan Gabor, country manager, Lugera The People Republic
România are capacitatea nu doar de a se adapta la schimbări, ci de a se dezvolta constant într-un mod sustenabil. Mediul de afaceri a demonstrat de-a lungul timpului că poate absorbi modele de succes din economiile mai mature şi le poate adapta la realităţile locale. Faptul că facem parte din Uniunea Euro-peană nu este doar un avantaj comercial, ci şi o oportunitate de a învăţa din cele mai eficiente practici internaţionale. Accesul la know-how, la reţele de business solide şi la investiţii strategice ne oferă un cadru propice pentru dezvoltare.
Sorina Donisa, CEO, Prohuman România
Am încredere în capabilitatea noastră că ţară de a gestiona optim poziţionarea noastră geografică şi avantajul economic al resurselor deţinute şi am încredere mai ales în resursele umane ale ţării, care, în pofida investiţiilor minime în educaţie, reuşeşte să menţină un nivel ridicat de profesionalism, adaptat la ultimele tehnologii şi pregătit să asigure gen-eraţia viitorului. Suntem un popor care a demonstrat rezilienţă economică puternică şi în pandemie, avem o populaţie tânără bine pregătită şi cu competenţe digitale solide, important e să le asiguram un mediu de afaceri stabil.
Yao Fengting, CEO, Huawei România
Credem că putem contribui la formarea unui viitor mai bun pentru România prin digitalizare, inovare şi educaţie – cei trei piloni cheie ai dezvoltării durabile. Contribuim de peste 20 de ani la această transformare prin soluţii tehnologice avansate, prin parteneriate de încredere cu instituţii de învăţământ prestigioase din România şi prin dezvoltarea durabilă a noilor surse de energie verde. Credem că industria IT&C nu e doar un factor de creştere economică, ci şi unul dintre elementele generatoare de progres şi noi oportunităţi şi avem încredere că România este pe direcţia corectă pentru a-şi atinge adevăratul potenţial..
Mihai Marcu, CEO şi preşedinte, MedLife
Un motiv care mă determină să am încredere în piaţa locală este rezilienţa antreprenorilor din România. Cred că dinamica antreprenoriatului este esenţială pentru a crea plusvaloare în România şi a crea bunăstare. Iar ce văd acum sunt antreprenori care mizează pe prudenţă. Potrivit celor mai recente prognoze, 2025 pare să fie – din punct de vedere economic – anul centurii de siguranţă..
Volker Raffel, CEO, E.ON România
Multe dintre lucrurile despre care se vorbea cu speranţă, în 2005, când am intrat pe această piaţă au devenit realităţi, cele mai importante fiind intrarea în Uniunea Europeană şi, de curând, şi în spaţiul Schengen, iar aceste jaloane bifate au adus şi vor aduce în continuare oportunităţi extraordinare pentru investitori. Iată, deci, primul motiv care ne dă încredere în perspectivele pieţei locale..
Mihai Tecău, CEO, Omniasig
Vedem că tot mai mulţi consumatori şi companii înţeleg că au nevoie de soluţii de protecţie adaptate realităţilor actuale, fie că vorbim de sănătate, bunuri, locuinţă, siguranţa afacerilor sau riscurile cli-matice. Această tendinţă ne motivează să dezvoltăm produse relevante, accesibile şi flexibile care aco-peră nevoile clienţilor noştri..
Nicolae Bănică, CEO, OSCAR Downstream
Dacă ar fi să aleg trei motive pentru care am încredere în dezvoltarea pieţei locale şi a businessului, aş opta pentru impactul strategic al pieţei de distribuţie de carburanţi, potenţialul pieţei din România în era tehnologiei şi dependenţa economiilor de petrol.
Gilles Ballot, CEO, Carrefour România
Economia României este clar influenţată de contextul politic şi de schimbările legislative şi fiscale care au loc atât la nivel local, cât şi internaţional. Cu siguranţă, extinderea spaţiului Schengen va avea efecte benefice pentru ţară. Totodată, cred că vom asista la o mişcare în economia românească, cu un accent tot mai crescut pe producţia locală şi pe susţinerea micilor antreprenori.
La realizarea acestui material au contribuit jurnaliştii ZF Adrian Seceleanu, Răzvan Botea, Liviu Popescu, Claudia Medrega, Dana Ciriperu, Mădălina Panaete, Florentina Niţu, Roxana Petrescu, Mircea Nica, Georgiana Mihalache, Cristina Roşca şi Mirabela Tiron. Răspunsurile consemnate în această analiză au fost furnizate în cadrul proiectului Top 1.000 cele mai mari companii din România, un anuar ce urmează să fie publicat la finalul lunii martie.
