Tag: echipe

  • (P) GRAMMA, povestea vinului care dă tonul oricărei conversaţii

    Între 2004 şi 2008, în perioada boom-ului imobiliar, când investitorii erau atraşi de investiţiile în diverse tipuri de proprietăţi, via familiei Olteanu a fost foarte atractivă. „Am primit o ofertă de aproape 10 milioane de euro pentru cele 40 de hectare pe care le deţineam. Deşi o asemenea sumă este greu de refuzat, părinţii mei au ales să spună nu. Au considerat că un proiect european pe prima variantă de SAPARD este soluţia de care avem nevoie. Au făcut un credit mult mai mic, de 1 milion de euro, şi au implementat cu succes proiectul. Astăzi, când privesc în urmă, îmi dau seama că părinţii mei au luat cea mai bună decizie şi le sunt recunoscător“, adaugă Marian. În prezent podgoria GRAMMA e întinsă pe 17 hectare, viţă proprie, la care se adaugă alte 17 hectare luate în arendă.

    Este singura atât de aproape de un centru cultural precum Iaşi. De la vie şi până în centrul oraşului sunt doar 10 kilometri, iar până la drumul principal sunt 3,5 kilometri. Întreaga regiune însă, numită până nu de mult şi „leagănul viticulturii româneşti“, are o istorie de peste 2000 de ani. Datarea a fost posibilă prin seminţele din soiul Fetească neagră, descoperite la Cucuteni, lângă Iaşi.

    Dezavantajul poziţionării într-o regiune dominată de producători mari, cum sunt Dealurile Moldovei, a fost repede transformat în avantaj prin soiurile pe care GRAMMA a început să le producă. „Vinurile pe care le facem provin de la o viţă în vârstă, veche de peste 50 de ani, cu rădăcini adânc înfipte în sol. Culegem strugurii în lăzi de 18 kilograme, astfel încât să le menţinem bobul întreg până la cramă. Acolo sunt trecuţi prin desciorchinător, care lasă doar boabele să intre în presa pneumatică. Aceste verigi tehnologice şi fermentaţia controlată sunt cele mai importante etape pe care noi le folosim ca să protejăm calitatea vinului“.

    GRAMMA produce vin în ediţii limitate, dintre care Fetească regală, unul dintre cele mai populare soiuri albe româneşti. Acest soi semi-aromat, cu intensitate medie, are însă o aciditate ridicată, care se traduce prin senzaţia de prospeţime. Tocmai de aceea vinul acesta poate fi asociat perfect cu o gamă largă de opţiuni culinare, precum preparatele uşoare, salatele, brânzeturile şi chiar fructele de mare.

    Unul dintre cele mai expresive soiuri, atât în privinţa aromei, cât prin gust şi culoare este Feteasca albă, vinificată în vin sec. Pentru GRAMMA, acesta este o premieră, pentru că până în 2016 era unul dintre cele trei soiuri care intra în componenţa vinul Cuvée Vişan alb. Începând de anul acesta, vinul va fi produs separat.

    De asemenea, tot din acest an, GRAMMA va produce şi varianta rosé a cupajului Cuvée Vişan, format din soiurile Fetească neagră şi Merlot. Acesta este proaspăt şi uşor, cu 11% alcool, perfect pentru zilele călduroase, când poate fi servit rece. Prin componenţa sa, Cuvée Vişan devine expresia unei conversaţii plăcute între un soi românesc şi unul franţuzesc.

    Dintre toate vinurile pe care le are în portofoliu, GRAMMA vinde cel mai bine Aligoté şi Rosé, un cupaj din soiurile roşii. „Toate acestea au o personalitate aparte, însă Aligoté este pentru noi cel de suflet. Am crezut în el şi am decis să-l producem atunci când nici francezii din regiunea Burgundia nu o mai făceau. Este un vin cu personalitate, care nu îţi lasă cale de mijloc, aşa îmi place să îl caracterizez şi i se potriveşte cel mai bine. Fie îţi place, fie nu. Rosé însă e nou, la modă. Vine din zona de nord a ţării, care e caracterizată de aciditate ridicată, acea senzaţie de prospeţime şi vioiciune în gust“.

    Pentru producător, unul dintre cele mai importante canale de distrubuţie sunt restaurantele, pentru care lucrează cu distribuitori specializaţi. Vinurile GRAMMA pot fi găsite în lanţul de distribuţie HoReCa premium din cele mai importante oraşe din ţară: Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Iaşi. Un alt canal important este retailul modern, prin reţelele Carrefour şi Kaufland, care au acordat încredere producătorilor mici şi au oferit clienţilor lor vin de calitate, autohton.

    Prin vinurile pe care le produce, GRAMMA se adresează tinerilor cu o viaţă socială activă, indiferent dacă este vorba de mediul de lucru sau nu. Sunt acele persoane cărora, în timpul liber, le place să gătească un tip de mâncare mai special, la care să poată fi asociat un vin bun sau care preferă să iasă în oraş la un winebar sau un bistro, unde îşi pot cumpăra un pahar cu vin.

    „Clientul GRAMMA a înţeles că beneficiile vinului ţin şi de sănătate, şi este băutura care se asociază cu uşurinţă unui mediu elegant, unde poţi să ţii paharul de vin de picior şi să te bucuri de aromele sale discrete. Nu cred că există vin prost. Cred însă că există vin de la care ai aşteptări puţine şi cel care reuşeşte să le depăşească pe toate. Credinţa noastră, exprimată iar şi iar prin ceea ce producem la GRAMMA, este că există un vin pentru fiecare moment şi pentru fiecare conversaţie“, conchide Marian Olteanu.

  • Câţi bani câştigă cei mai bine plătiţi şoferii de Formula 1 – GALERIE FOTO

    Majoritatea şoferilor de Formula 1 câştigă anual milioane de dolari – dar acest lucru se aplică pentru numeroşi sportivi de top.

    În cazul celor din Formula 1, însă, chiar şi şoferii care nu au cele mai bune rezultate primesc un salariu consistent din partea echipelor. Printre argumente se numără pericolul la care sunt supuşi şoferii şi stresul pe care aceştia trebuie să îl gestioneze în timpul curselor.

    Chiar şi cel mai tânăr pilot, Max Verstappen, primeşte anual un cec de sute de mii de dolari – şi asta fără a lua în calcul posibilele bonusuri.

  • Cum ar putea împiedica Trump Statele Unite să organizeze Campionatul Mondial de Fotbal

    Măsurile luate de Trump, care a interzis recent accesul musulmanilor din 6 ţări, ar putea determina şi anularea dreptului SUA de a organiza Jocurile Olimpice şi Paralimpice din 2024, acolo unde oraşul Los Angeles e cotat cu prima şansă.

    “Atunci când vorbim de competiţiile FIFA, orice echipă care se califică la un turneu final sau suporterii acesteia trebuie să aibă acces pe teritoriul statului organizator; în mod evident, aceasta este esenţa Campionatului Mondial”, a spus Infantino.

    Gianni Infantino, intenţionează să crească numărul de echipe participante la Cupa Mondială la 48 şi să schimbe formatul competiţiei, cu 16 grupe de câte trei echipe. Numărul de echipe naţionale participante la o Cupă Mondială a crescut ultima oară în 1998, când formatul turneului a fost extins de la 24 la 32 de ţări. 24 de echipe s-au luptat pentru trofeul Euro 2016, o creştere de la formatul cu 16 echipe care era în vigoare din 1996.

  • România are un nou milionar în dolari. Are 21 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Recent, echipa lui Aliwi Omar a căştigat turneul ESL ONE Genting 2017, fiind primul trofeu câştigat de echipa Digital Chaos. Premiul în bani a fost de 125.000 de dolari, ceea ce înseamnă că românul a mai adăugat încă 25.000 de dolari averii sale.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari 

  • România are un nou milionar în dolari. Are 21 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Recent, echipa lui Aliwi Omar a căştigat turneul ESL ONE Genting 2017, fiind primul trofeu câştigat de echipa Digital Chaos. Premiul în bani a fost de 125.000 de dolari, ceea ce înseamnă că românul a mai adăugat încă 25.000 de dolari averii sale.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari 

  • S-au deschis înscrierile la Innovation Labs 2017

    Înscrierile sunt deschise tinerilor care îşi doresc să trăiască experienţa unui start-up pe care să îl dezvolte alături de mentori de top, antreprenori şi specialişti în ICT şi business. Programul este organizat de Tech Lounge cu sprijinul Orange, Carrefour, BRD Groupe Société Générale, Enel, precum şi The Romanian-American Foundation, partener strategic.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii programului, Innovation Labs 2017 urmăreşte şase direcţii de dezvoltare pentru Smart Territories: Agriculture, Cyber-Security, Energy, Health & Lifestyle, Retail şi Smart Cities. Tinerii pornesc de la o idee pe care o rafinează în cadrul programului de mentorat şi care evoluează treptat într-un prototip viabil şi persuasiv, cu aplicaţii în piaţă.

    Programul Innovation Labs 2017 se va desfăşura între 4 martie şi 24 mai.

    Pre-acceleratorul Innovation Labs se afla anul acesta la a 5-a ediţie. În cei 4 ani de activitate, prin experienţa de mentorat de 3 luni au trecut 117 echipe şi peste 800 de participanţi din 4 oraşe din România.

    Printre echipele de succes ale Innovation Labs se numără:

    ·       Wyliodrin (2013) –   o platformă online care permite programarea şi monitorizarea facilă şi flexibilă a dispozitivelor embedded, stimulând învăţarea IoT prin prototipare rapidă;

    ·       Fullscreen Digital (2014) – startup specializat pe marketing digital, actualmente una din companiile lider de piaţă din România;  soluţia este inclusă în portofoliul B2B al Orange România şi în proiectul pilot al Orange din cadrul Smart City Alba Iulia 2018;

    ·       CODA Footprint  (2015) – o soluţie de cibersecuritate inovativă pentru corporaţii bazată crearea unei amprente digitale ce permite identificarea rapidă a riscurilor, eliminarea vulnerabilităţilor şi comunicarea eficientă între manageri şi experţii tehnici; în prezent are clienţi activi la nivel naţional,  punând accentul pe expansiunea internaţională şi dezvoltarea de noi funcţionalităţi;

    ·       Avocatoo (2016) – blog juridic în care jurişti, studenţi, avocaţi, consilieri juridici şi profesionişti ai dreptului creează şi distribuie conţinut interactiv; JURIO by Avocatoo este o platformă de căutare care înglobează documente judecătoreşti; 

    ·       ENTy (2016)  – senzor medical pentru  specialiştii din ORL & neurologie, echipă câştigătoare a concursului internaţional Microsoft Imagine Cup;

    ·       uRADMonitor (2016) –  sistem distribuit de senzori de mediu cu impact la nivel global, permiţând monitorizarea continuă a poluării prin factori toxici multipli; produsul este prezent în peste 45 de ţări, fiind implicat şi în proiectul pilot Smart City în Alba Iulia.

     

    Programul Innovation Labs este organizat anul acesta în trei etape: Hackathon, Boost Day şi Demo Day.

    Hackathon-ul de 24 de ore oferă tinerelor echipe oportunitatea de a-şi contura mai clar ideile, de a le susţine în faţa juriul şi a publicului şi de a-şi consolida echipa. Cele mai bune echipe vor continua să îşi dezvolte produsele în cadrul programului de mentorat din martie – mai, prin întâlniri săptămânale cu specialişti de top din industria ICT şi din business, consolidându-şi prototipul iniţial într-un produs viabil şi funcţional. Echipele îşi prezintă prototipurile finale pe 24 mai la Demo Day, în faţa potenţialilor investitori, parteneri şi mass media. Este un eveniment vibrant şi, în acelaşi timp, un nou început pentru echipe, care au şansa de a câştiga atenţia unor finanţatori, parteneri şi noi utilizatori.

    – 13 februarie – 2 martie 2017: Perioada de înscrieri pentru Hackathonul din Bucureşti;

    –  4 – 5 martie 2017: Hackathonul din Bucureşti, în cadrul Universităţii POLITEHNICA din Bucureşti;

    –  13 feb – 9 martie: Perioada de înscrieri pentru Hackathoanele din Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara;

    –  11 – 12 martie 2017: Hackathoanele din Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara.

     „Innovation Labs oferă tinerilor o experienţă de antreprenoriat şi explorare personală. Participanţii se întâlnesc cu mentori de excepţie, antreprenori şi profesionişti de vârf din IT, cu care au şansa de a lucra îndeaproape, învăţând din experienţa lor şi din observaţiile directe pe marginea produsului pe care îl dezvoltă. Este o oportunitate de a lucra real în echipă şi de a-şi extinde reţelele profesionale în ecosistemul antreprenorial românesc. Astăzi antreprenoriatul nu mai este o alternativă de carieră, ci un limbaj global vorbit atât în startupuri cât şi în proiecte intraprenoriale, un stil profesional orientat spre designul de produs, înţelegerea pieţei şi a utilizatorilor. Innovation Labs a ajuns acum la a 5-a ediţie, atrăgând în fiecare an tineri pasionaţi şi dornici de a-şi face auzită vocea prin intermediul noilor tehnologii. Hackathonul 2017  îşi deschide acum porţile spre o nouă experienţă transformatoare”, spune Răzvan Rughiniş, cofondator Innovation Labs. 

  • Echipa de fotbal chineză care valorează mai mult decât AC Milan

    Compania Sinobo Land a fost de acord să achiziţioneze 64% din acţiunile clubului la o evaluare mai mare de 800 de milioane de dolari. Această evaluare este mai mare decât cea a echipei de fotbal AC Milan care a fost evaluată la 795 de milioane de dolari atunci când un alt grup chinez a încercat să achiziţioneze echipa de fotbal din Italia.

    Beijing Guoan are o bază de fani foarte mare, dar cu toate acestea nu este cea mai valoroasă echipă de fotbal din China, Evergrande Taobao fiind evaluată la 2,9 miliarde de dolari. “Este un preţ umflat. Statul are un interes ca echipele să fie evaluate aşa astfel încât să-i facă pe oameni să vorbească”, a declarat Simon Chadwick, consultant al unei echipe de fotbal din China.

    Anunţul vine după ce preşedintele Xi Jinping a declarat că vrea să transforme China într-o putere a fotbalului mondial. De atunci, bogaţii Chinei au început să bage bani în sport, achiziţionând jucători străini cu sume fabuloase.

    Liga chineză a câştigat popularitate şi anul trecut meciurile au avut o medie de 24,200 de spectatori pe meci, mai mare decât în Italia, iar veniturile din drepturi televizare au crescut de 11 ori ajungând la 1 miliard de yuani anul trecut.

  • Bogdan Badea este noul director de vânzări al eJobs

    eJobs Group, compania care deţine cea mai mare platformă de recrutare online din România, anunţă numirea lui Bogdan Badea în poziţia de head of sales.

    Bogdan Badea a acumulat experienţă în vânzări şi business development acumulată în cadrul unor companii româneşti şi multinaţionale precum P&G, Accace sau Ernst & Young, unde a coordonat de-a lungul carierei echipe, proiecte şi portofolii complexe. În ultimii doi ani şi-a dezvoltat cariera în cadrul Smartree, lider pe piaţa de externalizare a serviciilor de salarizare şi administrare de personal din România, în poziţia de Business Development & Strategic Alliances director.

    Pe termen mediu şi lung, principalele obiective strategice ale echipei comerciale conduse de Bogdan Badea vizează extinderea companiei în segmentul business-to-business (B2B) şi dezvoltarea portofoliului de servicii dedicate acestui segment. Astfel, Badea va coordona, din această poziţie, dezvoltarea strategiei de vânzări şi consolidarea parteneriatelor strategice cu clienţii de tip companii.

    “Vom continua să lucrăm la extinderea gamei de soluţii de recrutare inovatoare, care să susţină permanent nevoile partenerilor noştri şi să-i sprijine pe aceştia să-şi atingă propriile obiective de performanţă”, a spus Bogdan Badea. 

    Bogdan Badea a absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi are un Master în Finanţe Corporative şi Burse de Valori.

    Lansată în 1999, eJobs este astăzi cea mai mare platformă de recrutare online din România, cu un număr de peste 3,5 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii şi peste 30.000 de joburi active în orice moment.

     

  • Campionatul Mondial de fotbal va avea 48 de echipe începând din 2026

    Fotbalul mondial intră oficial într-o nouă eră, după ce membrii Consiliului FIFA au votat astăzi creşterea numărului echipelor calificate la turneele finale ale Campionatului Mondial de la 32 la 48, începând cu ediţia de peste 9 ani, din 2026.

    Propunerea i-a aparţinut noului preşedinte FIFA, Gianni Infantino, şi s-a numărat printre promisiunile cu care acesta a câştigat campania electorală anul trecut.

    O altă schimbare importantă va apărea în modul în care echipele vor fi împărţite în grupe. Cele 48 de echipe calificate la turneul final vor urma să fie împărţite în 16 grupe a câte 3 formaţii (în prezent avem 8 grupe a câte 4 echipe), astfel încât numărul meciurilor să nu crească foarte mult. Primele două echipe din fiecare grupă se vor califica mai departe, după care vor urma “16”-imi de finală, optimi, sferturi, semifinale şi finală.

    Practic, pentru câştigarea trofeului o echipă va trebui să dispute 7 partide (două în faza grupelor, plus cinci în fazele eliminatorii), ca şi în prezent (trei în faza grupelor, patru în fazele eliminatorii).

  • Peste 180 de localităţi din patru judeţe, fără energie electrică

    Potrivit informării E-Distribuţie Muntenia, în judeţul Constanţa 95 de localităţi nu au energie electrică, total sau parţial, în Tulcea 11 localităţi, în Călăraşi 64 iar în Ialomiţa 18, echipele companiei fiind în teren pentru remedierea problemelor.

    “În judeţul Constanţa au rămas nealimentate o linie de înaltă tensiune, 50 linii electrice aeriene de medie tensiune total, 4 linii de medie tensiune parţial şi 1580 posturi de transformare, fiind afectate total sau parţial 95 localităţi. (…) În municipiul Constanţa se înregistrează deranjamente individuale şi colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine”, transmite Enel printr-un comunicat de presă.

    Localităţile afectate sunt: Dulgheru, Saraiu, Lumina, Ovidiu, Carvanu Mic, Carvanu Mare, Goruni, Guiciuc, Garlita, Galita, Lipnita, Baneasa, Dobromir, Tufani, Curcani, Petrosani, Cerchezu, Magura, Olteni, Furnica, Dumbraveni, Viroaga, Negru Voda, Plopeni, Credinta, Conacu, Independenta, Galesu, Poarta Alba, Poiana, Saligny, Mihail Kogalniceanu, Nazarcea, Castelu, Saraiu, Sitorman, Albesti, , Eforie Nord, Tuzla, Biruinta, Amzacea, Techirghiol, Ostrov, Almalau, Bugeac, Lipnita, Canlia, Izvoare, Satu Nou, Coslugea, Razoare, Tudor Vladimirescu, Faurei, Lespezi, Padureni, Cetatea, Dobromir, Valeni, Carpinis, Negresti, Casicea, Scarisoreanu, Mereni, Topraisar, Pelinu, Tataru, Comana, Orzaru, Darabani, Valcele, Coroana, Cotu Vaii, Poiana, Potarnichea, Valu lui Traian, Valea Seaca, Baraganu, Palazu Mic, Gura Dobrogei, Targusor, Casianu, Cheia, Gradina, Ramnic, Ramnicul de Jos, Ramnicul de Sus, Cogealac, Tariverde, Corbu de Sus, Corbu de Jos, Nuntasi, Fantanele, Palazu Mare, Tataru, Albesti, Neptun.

    “În judeţul Tulcea au rămas nealimentate 2 linii de înaltă tensiune, 5 linii electrice aeriene de medie tensiune total şi 4 parţial , precum şi 94 posturi de transformare, fiind afectate 11 localităţi (Ceamurlia de Jos, Lunca, Baia, Murghiol, Cerbu, Rahmanu, Haidaru, Casimcea, Dunavatul de Jos, Dunavatul de Sus, Beidaud). În municipiul Tulcea se înregistrează deranjamente individuale şi
    colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine”, se mai arată în comunicatul de presă.

    În judeţul Călăraşi au rămas nealimentate total 25 linii electrice aeriene de medie tensiune, iar 8 parţial, 535 posturi de transformare, fiind afectate 64 localităţi. Localităţie afectate sunt: Săruleşti Gară, Mitreni, Valea Roşie, Curcani, Sălcioara, Radovanu, Valea Popii, Dorobanţu, Vărăşti, Boşneagu, Ulmu, Zimbru, Făurei, Chirnogi, Dragălina, Drajna, Bogata, Ciocaneşti, Smârdan, Andolina, Ulmeni, Spanţov, Cetatea Veche, Stancea, Chiselet, UM Bărăganu – blocuri, Ştefan cel Mare, Perişoru, Cuza Vodă, Ceacu, Călăraşii Vechi, Grădiştea, Radu Negru, Ştefan Vodă, Jegălia, Galdau, Unirea, Oltina, Rasa, Independenta, Visini, Potcoava, Drajna, Perisoru, Tudor Vladimirescu, Modelu, Alexandru Odobescu, N. Balcescu, Galatui, Valea Argovei, Silistea, Vladiceasca, Danesti, Frasinet, Luptatori, Curatesti, Tariceni, Valea Capitanului, Valea Presnei, Clatesti, Chirnogi, Cascioarele, Iezeru). În municipiul Călăraşi se înregistrează deranjamente individuale şi colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine, informează compania.

    “În judeţul Ialomiţa au rămas nealimentate 8 linii electrice aeriene de medie tensiune, iar 8 parţial, 272 posturi de transformare, fiind afectate 18 localităţi ( Cazanesti , Gheorghe Doja, Paltinis, Amara, Stelnica, Facaieni, Bordusani, Fetesti, Tandarei, Slobozia Noua, Cegani, Maltezi, Fratilesti, Suditi, Grivita, Milosesti, Nicolesti, Tovarasia). În municipiul Slobozia se înregistrează
    deranjamente individuale şi colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine”, se arată în comunicatul de presă.

    În judeţul Ilfov a rămas nealimentată parţial 1 linie electrică aeriană de medie tensiune şi 8 posturi de transformare, fiind afectată parţial localitatea Petrăchioaia. În judeţul Giurgiu a rămas nealimentată 1 linie electrică aeriană de înaltă tensiune şi parţial 10 linii electrice aeriene de medie tensiune şi 45 posturi de transformare, fiind afectate localităţile Greaca, Schitu, Stăneşti, Chiriacu şi Adunaţii Copăceni. În Bucureşti există deranjamente punctuale pentru soluţionarea cărora intervin echipele E-Distribuţie Muntenia.