BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 6,05%, în timp ce IRCC a scăzut la 5,9% în T2

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a început săptămâna în stagnare la 6,05%, la fel ca săptămâna trecută. Indicele încheiase luna martie la 6,06%.

    ROBOR la 3 luni a început anul 2024 la 6,21%, în timp ce la debutul anului 2023 se afla la 7,56%. Şi ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a staţionat ieri la 6,07%, ca şi ROBOR la 12 luni, care a rămas tot la 6,08%. Pe de altă parte, IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, a scăzut la 5,90%, valoare ce va fi aplicată în T2/2024, după ce în T1/2024 a fost de 5,97%. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală. ZF

     

     

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Cu costul finanţărilor, când intrăm în Schengen?

    Inainte de a intra marile companii internationale pe piata romaneasca, existau diversi producatori locali, in toate domeniile de activitate. Acum ei sunt diluati, cumparati sau divizati. Putini au reusit sa supravietuiasca, de la an la an. Altii au tras oblonul si s-au reprofilat. Multinationalele, lideri europeni sau mondiali, au pus stapanire pe cele mai multe segmente economice. Fenomenul l-au denumit generic ”piata libera” sau ”globalizare”. Monopolul lor si abundenta importurilor au luat locul competitiei si produselor interne. Se aduce in Romania aproape tot ce misca pe pamant. Este adevarat ca firmele romanesti au voie sa exporte ce produc, dar cu costul banilor din Romania, nu cu credite luate la nivelul dobanzilor din Europa. Ca sa nu mai spun ca unele produse importate sunt subventionate in tarile de provenienta.

    Bancile stapanesc banii, peste tot in lume. Ma intreb: de ce un antreprenor sau un cetatean roman nu poate sa ia credite de la o banca din UE, in conditiile in care Romania este in UE? Poate exista cazuri exceptionale, rarisime. Toata lumea din mediul privat, si nu numai!, asteapta ieftinirea banilor. Se pare ca multi nu inteleg cine pierde si cine castiga din aceasta afacere. Sigur pierde orice debitor care ia credit de la o banca din Romania, comparativ cu orice cetatean UE din alt stat dezvoltat, care ia un credit similar. Cine castiga? Desigur, bancile si statul.
    Inflatia din Romania, cea mai mare din UE, este un ”produs” cauzat de costul banilor oferiti cu ”generozitate” de bancile autohtone. Statul incaseaza de pe urma inflatiei mult mai multi bani decat daca ea ar fi redusa/ normala. De unde credeti ca se maresc lefurile bugetarilor permanent? Din taxele si impozitele platite de privati? Nu, ci din imprumuturi peste imprumuturi, la dobanzile cele mai mari din UE. Si, ati ghicit, din inflatie!

    Dupa parerea mea, eu, tu – cititorule – si altii ca noi, antreprenori sau cetateni simpli, platim monopolul creditarii exclusiv romanesti, pe teritoriul UE. Vrei bani ieftini? Uita! Europa ti-a oferit sansa sa fii cetatean UE, dar regulile ti le impune ea. Tu ai dreptul doar sa le respecti. Avem pasaport UE, avem dreptul sa calatorim, ceea ce este extraordinar. Dar, din punct de vedere economic, suntem ingraditi, am ramas intr-un ”tarc” financiar bine definit de Europa bancara, monopolista. De invidie ca suntem mai eficienti decat ceilalti europeni, liderii tarilor dezvoltate ne tin departe de creditarile normale.  

    Daca un producator din Belgia, Franta, etc. produce ceea ce produceti voi  si amandoi ati putea lua credite la acelasi nivel, din ce tara ati dori, cu garantiile aferente, ar fi corect. In privinta creditarii europene, este o concurenta neloiala oficiala pentru ca nu avem cum sa beneficiem de acelasi nivel de dobanzi din UE. Intre timp, orice firma multinationala cu operatiuni in Romania se poate imprumuta de oriunde, la pretul banilor din tara-mama, la un cost de 2-3 ori mai mic. E corect? Te mai simti acum cetatean european cu drepturi depline in UE? Intreb, nu dau cu parul!

    Nu suntem in Schengen dintr-un motiv cat se poate de simplu: nu se doreste! Nu intram pentru ca le-am face concurenta, ar creste exporturile, ar scadea inflatia, ar prospera tara, etc. Pana atunci, traiasca importurile! La fel si cu banii!… Amanarea trecerii la moneda euro la nesfarsit nu mi se pare deloc intamplatoare. Suntem ingraditi financiar, in granite impuse de UE si ingaduite de BNR. Ar fi foarte interesant daca cineva care are acces la date financiare macro ar putea sa calculeze cat se pierde anual pentru ca banii scumpi sunt tinuti scumpi cu buna stiinta. Pentru neaderarea terestra la spatiul de libera circulatie europeana vorbim de cateva miliarde de euro. 

    Aderarea la Schengen-ul bancar ar da o gura de oxigen proaspat firmelor romanesti. Cu preturile de import, am intrat in UE. Cu preturile la export, suntem la periferia UE. La bani ieftini, nu avem acces in UE! Cand un roman va lua credit la nivelul UE, atunci vom fi europeni.

    Dragos Dragoteanu este Certified International Property Specialist

  • Ministerul Finanţelor a luat 1,29 mld. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,04% şi 6,64%/an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat joi suma de 1,29 mld. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,04% şi 6,64% pe an.

    În prima licitaţie, Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni tip benchmark scadentă în ianuarie 2026 şi au împrumutat de la bănci suma de 891 mil. lei, peste valoarea programată de 400 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,04%. 

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice. 

    Volumul total al cererii a fost de 1,53 mld. lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 1,45 mld. lei. 

    Din suma totală adjudecată, de 891 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 808 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost 83 mil. lei.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de titluri de stat scadentă în iulie 2034 şi a împrumutat de la bănci suma de 400 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,64%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 469 mil. lei, din care ofertele necompetitive au însumat 65,1 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 400 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 334,8 mil. lei.

     

  • Oficialii Fed văd în continuare trei reduceri de dobânzi în acest an, dar nu prea curând

    Preşedinta Fed Cleveland, Loretta Mester, a declarat că se aşteaptă în continuare la reduceri de dobânzi în acest an, dar a exclus posibilitatea unei astfel de mişcări la şedinţa din mai, notează CNBC. La rândul său, preşedinta Fed San Francisco, Mary Daly, a declarat că se aşteaptă la reduceri de dobânzi, dar nu până când nu vor exista dovezi convingătoare că inflaţia a fost îmblânzită.
     

     

  • Vine prima scădere mai vizibilă a dobânzilor. Aveţi grijă ca băncile să vă reducă dobânzile la creditele în lei! IRCC scade la 5,90% în T2 şi 5,85% în T3/2024. ROBOR la 3 luni, tot peste 6%, deşi lichiditatea bălteşte

    ♦ În condiţiile excesului de lichiditate, instrumentul de politică monetară relevant a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7% ♦ ROBOR nu poate scădea sub această dobândă 6%.

    Creditele retail noi în lei ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care sunt indexate la noul indice de referinţă trimestrial IRCC, ar urma să aibă dobânzi mai mici în perioada următoare în condiţiile în care IRCC coboară la 5,90% în T2/2024 şi apoi spre 5,85% în T3/2024, sub nivelul de aproape 6% unde a oscilat până acum.

    Pe de altă parte, deşi a mai scăzut şi ROBOR la 3 luni, folosit la calculul dobân­zilor variabile la creditele populaţiei în lei de dinainte de mai 2019, precum şi pentru cre­di­tele firmelor în lei, acest indice este tot peste pragul de 6% în pofida lichidităţii re­cord din piaţa interbancară, valoarea de ieri staţionând la 6,05%. După ce în T1/2024 la creditele retail noi în lei cu do­bândă varia­bilă valoarea IRCC conside­rată ca referinţă a fost de 5,97%, pentru împrumuturile din T2/2024 se va aplica un IRCC de 5,90%, pentru ca în T3/2024 IRCC folosit la credi­tele retail noi să fie în jurul a 5,85%, după cum reiese din calculele reali­zate pe baza datelor zilnice ale BNR privind dobânda la tranzacţii interbancare de până în 26 martie.

    Concret, media datelor din T4/2023, adică din lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2023 indică un IRCC de 5,90%, iar valoarea aferentă acestei perioade urmează să se aplice pentru creditele noi care vor fi acordate în T2/2024.

    Deocamdată, IRCC a rămas mai mic decât ROBOR la 3 luni şi în 2023 şi în primul trimestru din 2024, în ciuda unor previziuni că va depăşi destul de repede ROBOR. Rămâne de văzut dacă ROBOR va coborî până la finalul anului sub IRCC. Inflaţia anuală ar urma să scadă spre finalul anului la 4,7% de la 6,6% la sfârşitul anului 2023, dar BNR a menţinut până acum dobânda-cheie la 7% şi nu a modificat nici coridorul facilităţilor permanente.

    Între evoluţia ROBOR şi a IRCC este un lag de câteva luni, dar diferă şi metodologia de calcul. În timp ce ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.

    Piaţa interbancară a avut în februarie 2024 un excedent de lichiditate mare, de peste 47 mld. lei medie zilnică, după ce în ianuarie surplusul urcase la un record de peste 60 mld. lei medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012.

    În ciuda excesului de lichiditate, ROBOR la 3 luni a rămas peste 6% şi peste IRCC.

    Instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7%.

    Deoarece rata facilităţii de depozit este limita de jos a intervalul de variaţie a dobânzilor din piaţa interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia, adică sub 6%, potrivit economiştilor. Însă, ROBOR nu a ajuns încă nici la 6,0%.

     

    IRCC coboară de lângă 6% la 5,9% şi apoi la 5,85%. ROBOR la 3 luni, tot peste 6%

    ► 5,97% este valoarea indicelui de referinţă trimestrial IRCC aplicată la creditele noi în T1/2024, valoare calculată pe baza datelor din T3/2023.

    ► 5,90% este nivelul la care scade indicele IRCC, această valoare ce va fi aplicată în T2/2024 fiind calculată pe baza datelor din T4/2023.

    ► 5,85% este nivelul estimativ la care poate scădea indicele IRCC aplicat în T3/2024, calculat pe baza datelor din T1/2024 de până în 26 martie.

    ► 6,05% este cea mai recentă valoare a indicelui ROBOR la 3 luni, folosit la calculul dobânzilor variabile la creditele populaţiei în lei de dinainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele firmelor în lei.

    ► 6% este dobânda la facilitatea de depozit oferită de BNR băncilor care şi depun banii astfel, această dobândă devenind instrumentul de politică monetară relevant în contextul excedentului mare de lichiditate.

    ► 7% este dobânda de politică monetară a BNR, nivel la care staţionează de la început de 2023 şi până acum.

    Sursa: statisticile BNR

  • Povestea fraţilor care au creat un adevărat imperiu cu afaceri de peste 30 de miliarde de dolari, dar care acum se prăbuşeşte. Care este motivul pentru care au ajuns în situaţia asta

    Moshin şi Zuber Issa, deţinătorii unuia dintre cele mai mari lanţuri de retail din Marea Britanie, şi-au dezvoltat imperiul în era banilor ieftini, prin zeci de împrumutui destinate investiţiilor, care i-au transformat în unii dintre cei mai mari proprietari de benzinării şi magazine de proximitate din întreaga  lume. Acum, când dobâznile sunt la un nivel record, împrumuturile care totalizează un milard de dolari, trebuie returnate, scrie Bloomberg.

    Cei doi fondatori se luptă să menţină controlul asupra imperiului lor de afaceri, care include peste 6.000 de benzinării din întreaga lume, restaurante Subway şi unul dintre cei mai mari băcănii din Marea Britanie. Imperiul fraţilor Issa este evaluat la aproximativ 30 de miliarde de dolari.

    Costurile mai mari ale împrumuturilor îi forţează pe fraţi şi pe TDR Capital, firma britanică de private equity care i-a susţinut în cele mai multe dintre afacerile lor, să vândă active importante pentru a rambursa datoriile.

     Aceştia deţin în continuare participaţii totale de peste 1 miliard de dolari fiecare în EG Group, dar acţiunile s-au prăbuşit în decurs de numai doi ani. Pe măsură ce costul vieţii în Marea Britanie a continuat să crească ei s-au confruntat şi cu acuzaţii de manipulare a preţului la carburanţi, imediat după ce au cumpărat Asda – al treilea cel mai mare supermarket din ţară – mişcare văzută ca cea mai mare lovitură dată de fraţii Issa în favoarea businessului lor.

    Valoarea combinată a participaţiilor lor la EG Group şi Asda a scăzut cu aproape 60% de la sfârşitul anului 2021 şi valorează acum aproximativ 2,6 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    În 2015, fraţii Issa au deschis uşa investitorilor străini, atunci când au vândut 50% din EG Group către TDR Capital. În anii următori, EG Group a încheiat una dintre cele mai mari importante tranzacţii din istoria sa, în afara Marii Britanii. Mai exact, în 2017 EG Group reuşeşte să cumpere 2.100 de benzinării din Germania şi Italia de la gigantul Exxon Mobil Corp. Ele reprezintă o treime din portofoliul global al companiei britanice.

    Apogeul imperiului de business a fost atins în 2021, atunci fraţii Issa au cumpărat lanţul de retail Asda de la Walmart, devenind peste noapte cele mai importante nume din retailul britanic. Cu toate acestea, sincronizarea nu putea fi mai proastă, pentru că în acea perioada era împrumuturilor ieftine se pregătea să apună.

    Activele fraţilor Issa din întregul lor imperiu au crescut cu aproape 3.000.000% în ultimele două decenii, ajungând la peste 30 de miliarde de dolari. Tot în ultimele două decenii pieţele bursiere din SUA s-au bucurat de cea mai longevivă perioadă de creştere, iar băncile centrale din întreaga lume au pompat trilioane în economii, stimulând preţurile activelor în timp ce ratele dobânzilor se situau aproape de – sau chiar sub – zero.

    Trecutul le-a adus fraţilor Issa un succes incontestabil, dar prezentul, cu ratele dobânzilor aflate încă sus nu promite decât probleme pentru imperiul lor de business. La uşa Asda au început să bată băncile şi investitorii pentru împrumuturile care au asigurat ascensiunea fulminantă a imperiului de business, finanţată de una dintre cele mai mari oferte de obligaţiuni din ţară şi cu mai puţin de un miliard de lire sterline, venit din banii proprii ai fraţilor Issa şi TDR Capital.

    EG Group a vândut în cele din urmă majoritatea activelor sale din Marea Britanie şi Irlanda către Asda, anul trecut, pentru 2 miliarde de lire sterline, pentru a ajuta la plata datoriilor, ceea ce a sporit îngrijorarea cu privire la finanţele interconectate ale întreprinderilor.

    EG Group a raportat luna aceasta un profit înainte EBITDA de 1,1 miliarde de dolari pentru 2023, cel mai mic din ultimii patru ani, subliniind modul în care cheltuielile mai mari cu datoriile afectează profiturile companiei din Blackburn, Anglia. Aceasta a strâns anul trecut peste 1,5 miliarde de dolari pentru a-şi consolida finanţele, finanţate parţial de creditori privaţi cu rate ale dobânzii de aproximativ 13%, aproape triplu faţă de împrumuturile sale bancare realizate în urmă cu 5 ani.

     

  • Un imperiu de 30 de miliarde de dolari începe să se clatine: EG Group, fondat de fraţii Issa, care deţin gigantul de retail britanic Asda, are probleme. Muntele de împrumuturi luat în era banilor ieftini trebuie returnat, iar dobânzile mari bat la uşă, în timp ce averile celor doi fraţi au început să scadă vertiginos

    Moshin şi Zuber Issa, deţinătorii unuia dintre cele mai mari lanţuri de retail din Marea Britanie, şi-au dezvoltat imperiul în era banilor ieftini, prin zeci de împrumutui destinate investiţiilor, care i-au transformat în unii dintre cei mai mari proprietari de benzinării şi magazine de proximitate din întreaga  lume. Acum, când dobâznile sunt la un nivel record, împrumuturile care totalizează un milard de dolari, trebuie returnate, scrie Bloomberg.

    Cei doi fondatori se luptă să menţină controlul asupra imperiului lor de afaceri, care include peste 6.000 de benzinării din întreaga lume, restaurante Subway şi unul dintre cei mai mari băcănii din Marea Britanie. Imperiul fraţilor Issa este evaluat la aproximativ 30 de miliarde de dolari.

    Costurile mai mari ale împrumuturilor îi forţează pe fraţi şi pe TDR Capital, firma britanică de private equity care i-a susţinut în cele mai multe dintre afacerile lor, să vândă active importante pentru a rambursa datoriile.

     Aceştia deţin în continuare participaţii totale de peste 1 miliard de dolari fiecare în EG Group, dar acţiunile s-au prăbuşit în decurs de numai doi ani. Pe măsură ce costul vieţii în Marea Britanie a continuat să crească ei s-au confruntat şi cu acuzaţii de manipulare a preţului la carburanţi, imediat după ce au cumpărat Asda – al treilea cel mai mare supermarket din ţară – mişcare văzută ca cea mai mare lovitură dată de fraţii Issa în favoarea businessului lor.

    Valoarea combinată a participaţiilor lor la EG Group şi Asda a scăzut cu aproape 60% de la sfârşitul anului 2021 şi valorează acum aproximativ 2,6 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    În 2015, fraţii Issa au deschis uşa investitorilor străini, atunci când au vândut 50% din EG Group către TDR Capital. În anii următori, EG Group a încheiat una dintre cele mai mari importante tranzacţii din istoria sa, în afara Marii Britanii. Mai exact, în 2017 EG Group reuşeşte să cumpere 2.100 de benzinării din Germania şi Italia de la gigantul Exxon Mobil Corp. Ele reprezintă o treime din portofoliul global al companiei britanice.

    Apogeul imperiului de business a fost atins în 2021, atunci fraţii Issa au cumpărat lanţul de retail Asda de la Walmart, devenind peste noapte cele mai importante nume din retailul britanic. Cu toate acestea, sincronizarea nu putea fi mai proastă, pentru că în acea perioada era împrumuturilor ieftine se pregătea să apună.

    Activele fraţilor Issa din întregul lor imperiu au crescut cu aproape 3.000.000% în ultimele două decenii, ajungând la peste 30 de miliarde de dolari. Tot în ultimele două decenii pieţele bursiere din SUA s-au bucurat de cea mai longevivă perioadă de creştere, iar băncile centrale din întreaga lume au pompat trilioane în economii, stimulând preţurile activelor în timp ce ratele dobânzilor se situau aproape de – sau chiar sub – zero.

    Trecutul le-a adus fraţilor Issa un succes incontestabil, dar prezentul, cu ratele dobânzilor aflate încă sus nu promite decât probleme pentru imperiul lor de business. La uşa Asda au început să bată băncile şi investitorii pentru împrumuturile care au asigurat ascensiunea fulminantă a imperiului de business, finanţată de una dintre cele mai mari oferte de obligaţiuni din ţară şi cu mai puţin de un miliard de lire sterline, venit din banii proprii ai fraţilor Issa şi TDR Capital.

    EG Group a vândut în cele din urmă majoritatea activelor sale din Marea Britanie şi Irlanda către Asda, anul trecut, pentru 2 miliarde de lire sterline, pentru a ajuta la plata datoriilor, ceea ce a sporit îngrijorarea cu privire la finanţele interconectate ale întreprinderilor.

    EG Group a raportat luna aceasta un profit înainte EBITDA de 1,1 miliarde de dolari pentru 2023, cel mai mic din ultimii patru ani, subliniind modul în care cheltuielile mai mari cu datoriile afectează profiturile companiei din Blackburn, Anglia. Aceasta a strâns anul trecut peste 1,5 miliarde de dolari pentru a-şi consolida finanţele, finanţate parţial de creditori privaţi cu rate ale dobânzii de aproximativ 13%, aproape triplu faţă de împrumuturile sale bancare realizate în urmă cu 5 ani.

     

  • Cum percep băncile centrale din regiune inflaţia şi încotro se îndreaptă politicile lor monetare

    În timp ce banca centrală din Polonia vede inflaţia perpetuată la un nivel ridicat de creşterea rapidă a salariilor şi consumului, în Cehia forţele care dau direcţia inflaţiei sunt considerate ca echilibrate. În Unga­ria, şeful băncii naţionale spune că guvernul împiedică lupta împotriva creşterii preţurilor.

    În Polonia, scenariul în privinţa căruia au avertizat mulţi economişti se materializează: inflaţia este perpe­tuată la un nivel ridicat de creşterea rapidă a salariilor şi consumului, scrie Warsaw Voice.

    În lunile următoare, inflaţia se va apropia de ţinta de 2,5% a băncii cen­trale. Pe termen mai lung, însă, aceasta se va menţine mai ridicată, indiferent ce va decide guvernul cu privire la scuturile antiinflaţie, suge­rează noi proiecţii ale economiştilor băncii centrale. Acesta este raţiona­mentul din spatele ultimelor decizii ale consiliului monetar al băncii de menţinere a dobânzilor neschimbate. Acesta dovedeşte în acelaşi timp că reducerile agresive din septembrie şi octombrie anul trecut nu au fost justificate.

    „Suntem probabil la ţintă în privinţa inflaţiei. Inflaţia ridicată provocată de panemie şi război a fost adusă la ţintă“, a declarat guverna­torul băncii centrale poloneze Adam Glapinski recent. Acesta a subliniat că inflaţia va accelera în următoarele trimestre ca urmare a unor decizii guvernamentale, dar că banca cen­tra­lă şi-a îndeplinit deja sarcina.

    Acesta i-a criticat în acelaşi timp pe acei economişti care nu au crezut că banca va reuşi să aducă inflaţia sub control. Totuşi, aceste evaluări opti­miste nu sunt susţinute de proiecţiile departamentului de analiză şi cerce­tare economică al băncii. Acestea sugerează că inflaţia nu a fost adusă sub control, iar aceasta este exact par­tea care poate fi influenţată de politica monetară. Deciziile guvernu­lui vor afecta inflaţia pe termen scurt, dar pe termen mediu acestea nu vor fi sursa presiunilor inflaţioniste.

    În Cehia, Jan Kubicek, strateg al băncii centrale a ţării, susţine că forţele care dau direcţia inflaţiei sunt echilibrate, iar coroana s-a stabilizat, notează Reuters.

    Prin urmare, banca poate reduce dobânzile cu 50 de puncte bază din nou în această lună.

    Cu inflaţia scăzând puternic, la 2% în februarie, riscurile inflaţioniste s-au diminuat, a subliniat Kubicek. Forţele care ar putea alimenta inflaţia sunt un curs de schimb mai slab şi o accelere a preţurilor serviciilor, a indicat acesta.

    „Dezbatem în prezent vigoarea reducerilor de dobânzi, dacă să alegem traiectoria unui declin mai rapid şi să rămânem undeva aproape de nivelul de echilibru, sau dacă să ajungem la acest nivel gradual“, a declarat Kubicek, indicând o preferinţă pentru a doua variantă.

    În cazul Ungariei, banca centrală a ţării şi-a repetat avertismentul că acţiunile guvernului de restrângere a independenţei sale ar putea limita spaţiul de manevră al politicii monetare în condiţiile în care premierul Viktor Orban a decis să întărească supervizarea operaţiunilor băncii, potrivit Reuters.

    Bianka Horvath, fost strateg al băncii în prezent consilier al guvernatorului băncii centrale Gyorgy Matolcsy, a subliniat că guvernul subminează independenţa băncii centrale atât prin măsurile sale de comunicare, cât şi prin cele de politică economică, acestea împiedicând pe termen scurt lupta împotriva inflaţiei şi pe termen lung creşterea economică a ţării, relatează Portfolio.

  • Cum sunt deciziile luate în unanimitate? Strategii de la BCE lansează scenarii diferite privitoare la dobânzi

    Preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a ţinut să sublinieze în comentariile de după şedinţa de politică monetară din această lună că decizia de atunci a fost luată în unanimitate. Aceasta a semnalizat cu această ocazie o po­si­bilă reducere a dobânzilor în luna iunie, când banca va avea la dispo­ziţie mult mai multe date.

    Totuşi, strategii băncii au scenarii diferite cu privire la dobânzi.

    Banca Centrală Europeană tre­buie să taie costurile de finanţare de două ori înaintea pauzei din vară şi de încă două ori înainte de finalul anului, fără a fi influenţată de ceea ce va face banca centrală americană, a declarat Yannis Stournaras, membru al consiliului guvernator, potrivit Bloomberg.

    „Vom avea doar puţine infor­ma­ţii noi înaintea reuniunii din aprilie, dar vom avea mult mai multe înain­tea celei din iunie“, a adăugat Stournaras, reflectând comentariile făcute de Lagarde săptămâna trecu­tă. „Cred că pentru a reduce dobân­zile deja în aprilie, vom avea nevoie să vedem economia prăbuşindu-se şi nu mă aştept la acest lucru“, a adăugat Stournaras.

    Şi Peter Kazimir, membru al con­siliului guvernator al băncii, conside­ră că aceasta nu ar trebui să reducă dobânzile mai devreme de iunie pentru că oficialii au nevoie de mai multe date pentru a se asigura că inflaţia a fost îmblânzită.

    O mişcare prematură ar risca să submineze credibilitatea BCE, a avertizat acesta.

    Un alt strateg al BCE, François Villeroy de Galhau crede însă că banca va începe probabil să reducă dobânzile în primăvară, în condiţiile în care „victoria“ împotriva inflaţiei se întrevede, notează Reuters.

    Madis Muller, guvernator al băn­cii estone, a subliniat însă că sunt ne­cesare mai multe informaţii înainte ca reducerile de dobânzi să poată începe. Inflaţia se apropie de ţinta de 2%, dar oficialii au în continuare nevoie de mai multă încredere că această tendinţă va persista.

    Vicepreşedintele BCE Luis de Guindos consideră la rândul său că sunt necesare mai multe date înainte ca dobânzile să fie reduse.

    Întrebat în legătură cu perspec­tivele legate de dobânzi, econo­mistul-şef al BCE Philip Lane a refuzat să ofere detalii, declarând că rolul său înseamnă că nu ar trebui să privească „dincolo de următoarea şedinţă sau două“.

    BCE nu trebuie să se grăbească pentru a putea acţiona corect în privinţa reducerilor de dobânzi, a declarat Lane pentru CNBC.

    Yannis Stournaras a respins ferm discuţia potrivit căreia ar putea fi problematic sau riscant ca BCE să-şi relaxeze politica monetară înaintea băncii centrale americane.

    Însă nici în această privinţă nu există un consens în rândul strategilor BCE. Robert Holzmann a declarat în mod repetat că nu crede că BCE ar trebui să acţioneze prima, chiar şi după ce Lagarde a insistat că instituţia sa va „acţiona independent“, iar alţii au susţinut-o.

  • Băncile comerciale din România încep să plătească din 2024 impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, plăţile se fac trimestrial, iar prima plată este în 25 aprilie. În contul acestui impozit suplimentar, băncile vor plăti în plus la buget în jur de 1 mld. lei pe an

    ♦ Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de bănci ♦ Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri este aplicabil tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere) ♦ BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băncilor ♦ Nu doar în România, ci şi la nivel european au apărut iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor după majorarea dobânzilor în UE şi îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii bancare ♦ Profitul sistemului bancar românesc a urcat în 2023 la un nou maxim istoric de aproape 14 mld. lei.

    Băncile comerciale din România încep să plătească din acest an im­po­zitul su­plimentar de 2% din cifra de afa­ceri, iar plăţile se fac trimes­tri­al, prima plată urmând să fie reali­zată în 25 aprilie. În contul acestui impozit supli­mentar, băncile vor plăti în plus la buget în jur de 1 mld. lei pe an, potrivit estimărilor BNR.

    Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de instituţiile de credit. BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit supli­mentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, repre­zentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băn­cilor. Calculele băncii centrale au luat în conside­rare o cifră de afaceri echivalentă cu datele anualizate aferente lunii iulie 2023.

    În anul 2024, Ministerul Finanţelor aşteaptă la buget 3,1 mld. lei de la bănci, din care 2,3 mld. lei din impozitul pe profit şi 0,8 mld. lei din impo­zitul pe cifra de afaceri, conform legii bugetului. Această taxă bancară supli­mentară nu are termen-limită de aplicare, fiind cu caracter perma­nent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezul­tatul financiar (profit sau pierdere).

    Acest nou impozit va putea fi gestionat de bănci, mai ales de băn­cile mari, şi deşi acestea vor plăti mai mulţi bani la buget, sistemul bancar va rămâne cu un profit consis­tent şi în 2024, după ce în 2023 câştigul a atins un nou nivel record, de aproape 14 mld. lei. Profitul băncilor în 2023 a ajuns la un vârf de 13,7 mld. lei, peste câştigul din tot anul 2022, de 10 mld. lei, în contextul dobânzilor mari.

    „În ceea ce priveşte declararea, acest impozit suplimentar se declară tot prin formularul D100, dar selectând o creanţă fiscală diferită de cea de impozit pe profit. Mai exact, în acest caz, băncile vor trebuie să selecteze creanţa fiscală nou intro­dusă prin ordin al preşedintelui ANAF referi­toa­re la impozitul pe cifra de afaceri datorat de insti­tu­ţiile de credit («117—Impozit pe cifra de afaceri datorat de instituţiile de credit – PJ române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – PJ străine»)“, a explicat pentru ZF Ionuţ Mestă­căneanu, tax director la KPMG.

    El a amintit că impozitul suplimentar pe cifra de afaceri datorat de bănci începând cu 2024 se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata (pentru primele trei trimestre ale anului), respectiv până la data de 25 martie inclusiv a anului următor pentru trimestrul IV. Astfel, pentru trimestrul I 2024, impozitul suplimentar va trebui calculat, declarat şi plătit până la data de 25 aprilie 2024, în timp ce impozitul pentru trimestrul IV 2024 va trebui calculat, declarat şi plătit până la 25 martie 2025.

    „Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat începând cu trimestrul II se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul“, a mai spus reprezentantul KPMG.

    Cifra de afaceri luată în calculul noului impozit suplimentar ar include veniturile băncilor din activitatea operaţională, nu şi venituri excepţionale (cum ar fi, de exemplu, venituri din reversarea unor provizioane).

    Mai exact, cifra de afaceri în cazul băncilor ar include venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din taxe şi comisioane, câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi cele nedestinate tranzacţionării (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire (net), diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net şi alte venituri din exploatare, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale.

    Nu doar în România, ci şi la nivel european au apărut iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor odată cu majorarea accelerată a dobânzilor în UE şi îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii bancare. Astfel, a existat iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor în Italia, Spania, Lituania sau Slovenia. Iniţiativele menţionate au caracter excepţional şi sunt limitate în timp. Însă, autorităţile din România au introdus în cadrul unui pachet de reforme fiscale taxa bancară suplimentară cu caracter permanent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar consemnat, cu introducerea unor cote de impozitare diferenţiate (2% din cifra de afaceri în 2024, respectiv 2025, urmând ca taxă să fie redusă începând cu anul 2026), susţine BNR.

    Impactul preconizat al taxelor echivalează cu 1,3% din fondurile proprii bancare în Italia, 1,7% din fondurile proprii bancare în Slovenia sau 0,6% din fondurile proprii bancare în Spania.

     

    Cum se calculează, declară şi plăteşte impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor

    ► Instituţiile de credit (persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine) datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

    a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

    b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

    ► Cifra de afaceri cuprinde: a) venituri din dobânzi; b) venituri din dividende; c) venituri din taxe şi comisioane; d) câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net; f) câştiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net; k) alte venituri din exploatare.

    ► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plăteşte trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

    ► Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri este cheltuială nedeductibilă.

    ► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

    ► Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.