BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marţi la 4,76%, în creştere faţă de nivelul de dinainte de Paşte

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marţi la 4,76%, în creştere faţă de nivelul de 4,73% înregistrat înainte de Paşte

    De la începutul anului, când era cotat la 3,02%, indicele a crescut cu 57%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot marţi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 4,92% de la 4,90% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 5,01% faţă de 4,97% joi, 21 aprilie.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

     

  • TBI Bank a majorat dobânzile la depozitele în lei, în contextul creşterii inflaţiei, maximul fiind o dobândă anuală fixă de 6%

    TBI Bank a majorat dobânzile la depozitele online şi offline în lei, în contextul creşterii inflaţiei, cel mai mare randament fiind la depozitul online pe 36 de luni, cu o dobândă anuală fixă de 6%.

    Alte rate ale dobânzii pentru depozitele în lei sunt de 5,5% pentru 24 de luni, 5,2% pentru 18 luni şi 5% pentru 12 luni.

    „Fiind una dintre cele mai profitabile bănci din Europa de Sud-Est mai mulţi ani la rând, TBI a oferit în mod constant unele dintre cele mai bune dobânzi la depozite din România, iar 2022 nu face excepţie. Obiectivul nostru este să fim banca preferată pentru economiile românilor prin dobânzile atractive şi varietatea de produse simple şi flexibile, combinate cu servicii excelente pentru clienţi. Acum, românii au garanţia că le oferim cea mai bună soluţie de economisire din piaţă”, a spus Lukas Tursa, SVP Funding.

    De asemenea, deschiderea unui cont de depozit online sau offline, în sucursale, are comision zero, dar şi pentru administrarea şi depunerea sau retragerea banilor în numerar la scadenţă. Clienţii beneficiază în continuare de o dobândă anuală de 1% şi atunci când au nevoie de economiile lor înainte de termen şi aleg să închidă depozitul mai devreme.

    În 2021, depozitele consituite de persoane fizice la TBI au crescut în România cu peste 50%.

    TBI Bank operează în Bulgaria, România, Grecia, Germania şi Lituania. Prin diverse canale digitale, o reţea proprie de 300 de sucursale şi parteneriate de încredere cu aproape 14.000 de comercianţi şi retaileri mici şi mari, TBI are un portofoliu de 2 milioane de clienţi în 2021 şi a acordat aproape 500.000 de credite. 

     

  • Banca Transilvania creşte dobânzile la depozite cu 1,5-2,75%. Depozitele pe 6 luni au o dobândă de 4%

    Banca Transilvania a anunţat vineri că va creşte dobânzile la depozitele în lei pentru persoanele fizice şi juridice, avansul fiind între 1,50% şi 2,75%.

    Depozitele care vor avea dobândă mai mare sunt cele constituite pe 1 lună, 3, 6, 12, 24 şi 36 de luni. Cele clasice, pe 6 şi 12 luni, au dobânda de 4%.

    Noile dobânzi la depozitele în lei:

    Pentru persoane fizice:

    • Depozit pe 1 lună: 1,90% (de la 0,90%)
    • Depozit pe 3 luni: 3,10% (de la 3%)
    • Depozit pe 6 luni: 4% (de la 3,25%)
    • Depozit pe 12 luni: 4% (de la 3,75%)
    • Depozit pe 24 de luni: 3,80% (de la 2,60%)

    Pentru persoane juridice:

    • Depozit pe 1 lună: 2,05% (de la 0,75%)
    • Depozit pe 3 luni: 2,25% (de la 0,9%)
    • Depozit pe 6 luni: 4% (de la 1,25%)
    • Depozit pe 12 luni: 4% (de la 2%)
    • Depozit pe 24 de luni: 3,30% (de la 2,30%)
    • Depozit pe 24 de luni, cu dobândă variabilă: 2,85% (de la 1,85%)

    Soldul depozitelor şi conturilor curente BT a crescut în 2021 cu 16% faţă de 2020 şi a ajuns la peste 102 miliarde lei.

     

  • Banca Transilvania creşte dobânzile la depozite cu 1,5-2,75%. Depozitele pe 6 luni au o dobândă de 4%

    Banca Transilvania a anunţat vineri că va creşte dobânzile la depozitele în lei pentru persoanele fizice şi juridice, avansul fiind între 1,50% şi 2,75%.

    Depozitele care vor avea dobândă mai mare sunt cele constituite pe 1 lună, 3, 6, 12, 24 şi 36 de luni. Cele clasice, pe 6 şi 12 luni, au dobânda de 4%.

    Noile dobânzi la depozitele în lei:

    Pentru persoane fizice:

    • Depozit pe 1 lună: 1,90% (de la 0,90%)
    • Depozit pe 3 luni: 3,10% (de la 3%)
    • Depozit pe 6 luni: 4% (de la 3,25%)
    • Depozit pe 12 luni: 4% (de la 3,75%)
    • Depozit pe 24 de luni: 3,80% (de la 2,60%)

    Pentru persoane juridice:

    • Depozit pe 1 lună: 2,05% (de la 0,75%)
    • Depozit pe 3 luni: 2,25% (de la 0,9%)
    • Depozit pe 6 luni: 4% (de la 1,25%)
    • Depozit pe 12 luni: 4% (de la 2%)
    • Depozit pe 24 de luni: 3,30% (de la 2,30%)
    • Depozit pe 24 de luni, cu dobândă variabilă: 2,85% (de la 1,85%)

    Soldul depozitelor şi conturilor curente BT a crescut în 2021 cu 16% faţă de 2020 şi a ajuns la peste 102 miliarde lei.

     

  • Românii cu credite primesc o veste proastă înainte de Paşte. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau sa-l audă în aceste momente

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 4,73%, în creştere faţă de miercuri, când indicele a atins 4,71%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 4,60%, în timp ce la începutul lunii martie acesta era cotat la 3,87%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    Din acel moment, indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend ascendent destul de abrupt până în ziua de astăzi când era cotat la 4,73%.

    Tot joi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 4,90%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 4,97%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

     

     

  • Analiştii financiari anticipează că BNR va majora rata de dobândă la cel putin 4,25% în următoarele 12 luni, cursul valutar va ajunge la 5,08 lei/euro şi rata medie a inflaţiei la 8,03%. Indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, va atinge 5,28%

    Analiştii financiari din cadrul Asociaţiei CFA România estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,082 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 8,03%, un nou maxim istoric consecutiv înregistrat de la iniţierea sondajului, realizat lunar de CFA de peste zece ani.

    Datele colectate de CFA în luna martie arată că, pentru orizontul de 6 luni, toţi analiştii incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 5,0402 lei/euro.

    “Toţi participantii anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuala, nefiind inregistrata nicio alta opinie. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0402 lei pentru un euro in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,082 lei pentru un euro”, spun analiştii CFA.  

    (Sursa: sondaj CFA)

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA, acesta şi-a continuat scăderea în luna martie până la valoarea de 40,9 puncte, situaţie care s-a datorat evolutiei componentei de anticipatii a indicatorului, potrivit analiştilor.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2022 a atins valoarea medie a anticipatiilor de 6,7%, în timp ce indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, va ajunge la 5,28% în următoarele 12 luni.

    Totodată, pentru 2022, anticipatiile de evolutie in termeni reali a PIB sunt de plus 3%.

    “Pe fondul aversiunii la risc declansata de invazia Rusiei in Ucraina, indicatorul de incredere macroeconomica al Asociatiei CFA Romania si-a continuat scaderea si in luna martie. O consecinta a acestei aversiuni crescute la risc este si reducerea anticipatiilor de crestere economica care s-au redus cu inca o jumate de punct procentual fata de exercitiul anterior. Totodata si anticipatiile inflationiste au continuat sa creasca”, spune Adrian Codirlasu, Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    El precizează că în ceea ce priveste evolutia ratelor de dobanda, participantii la sondaj anticipeaza o majorare a ratei de dobanda de catre Banca Nationala la cel putin 4,25%, in urmatoarele 12 luni.

    Recent, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,50%  pe an, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4% pe an, de la 3,50% pe an, începând cu data de 6 aprilie.

    Este de remarcat în cadrul sondajului reducerea ponderii respondentilor care cred ca preturile proprietatilor imobiliare rezidentiale din marile orase vor creste in urmatoarele 12 luni (13,6%, cel mai mic nivel din noiembrie 2020), concomitent cu majorarea ponderii participantilor care considera ca pretul va scadea (40,9%, cea mai mare pondere din noiembrie 2020).

    Sondajul Asociatiei CFA Romania reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

     


     

     

  • Ministerul Finanţelor a redeschis obligaţiuni scadente în 2029 şi a împrumutat 579 mil. lei de la bănci, la dobândă de 6,68%

    Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în iulie 2029 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 579,4 mil. lei, peste nivelul de 300 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 6,68%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 667 mil. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 546,4 mil. lei, iar cele necompetitive au însumat 120,5 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 579,4 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 494,4 mil. lei şi în contul clienţilor 10 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 4,85%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 6,71%.

    La începutul anului Ministerul Finanţelor anticipa că România trebuie să împrumute în 2022 aproximativ 145 mld. lei de pe piaţa internă şi externă pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare, având în vedere nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 5,84% din PIB (aproximativ 77 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2022, în sumă de cca 68,4 mld. lei.

     

  • Urcă BNR dobânda la 3%? Cât contează inflaţia mare şi cât încetinirea economiei?

    Însă, în contextul perspectivelor de încetinire a economiei spre 3%, există şi posibi­lita­tea unei majorări a ratei-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale, combi­na­tă cu extinderea coridorului si­me­tric din jurul ratei-cheie, de la 100 la 125 de puncte de bază (1,25 pp).

    În luna februarie, BNR a mărit cadenţa şi a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%, după ce la precedentele trei şe­dinţe de politică monetară a mizat pe paşi mici optând pentru majorări de do­bândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată. BNR anticipa atunci o inflaţie de două cifre în trimestrul al doilea, în principal ca urmare a ma­jo­rării mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, notează ZF.

    „Ne aşteptăm ca BNR să majo­re­ze dobânda-cheie cu 50 pb (puncte de bază – n.red.; 0,50 pp) la 3% la şe­dinţa boardului din 5 aprilie. Rata fa­ci­lităţii de credit, care rămâne instru­mentul de politică operaţional rele­vant în cadrul politicii stricte de ges­tio­nare a lichidităţii, ar trebui să atin­gă 4%. Indicii pieţei monetare rele­vanţi pentru transmiterea politicii mo­netare sunt semnificativ mai mari faţă de nivelul dobânzii la facilitatea de credit, deşi încă sub indicii echi­va­lenţi din ECE. Acţiunile băncilor cen­trale din regiune par să fi pierdut recent o parte din importanţă în procesul decizional al BNR“, susţine Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

    Rata anuală a inflaţiei a conti­nuat să crească urcând până la 8,53% în februarie 2022, faţă de 8,35% în ia­nuarie, dar sub aşteptările economiş­ti­lor. În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/euro, acesta a rămas re­lativ stabil, cub 4,95 lei/euro.

    Spre deosebire de băncile cen­trale comparabile, BNR nu pare să fa­vorizeze combaterea inflaţiei prin întărirea monedei naţionale în faţa euro. BNR vizează o volatilitate scă­zută a cursului de schimb leu/euro, per­miţând probabil o depreciere treptată în continuare a leului, explică Dascălu.

    El aduce în discuţie o implicare puternică a BNR pe piaţa valutară pentru a asigura stabilitatea valutară în primele săptămâni de război din Ucraina, având în vedere importan­ţa cursului de schimb în funcţia de reacţie a BNR.

    Rezervele valutare la BNR au scă­zut cu 1,73 mld. euro în mar­tie faţă de februarie, până la 40,1 mld. euro, după ce în cursul lunii au intrat în rezerva băncii centrale 2,91 mld. euro şi au ieşit 4,64 mld. euro.

    Noua prognoză preliminară a BNR privind inflaţia, nepublică, ar tre­bui să aducă o revizuire în scădere a inflaţiei IPC în următoarele patru tri­mestre după extinderea guverna­men­tală a măsurilor antiinflaţioniste pen­tru preţurile energiei. În acelaşi timp, perspectivele pentru inflaţia de bază (CORE) ar trebui urce în ur­mătoarele douăsprezece luni, menţi­nân­du-se probabil peste intervalul-ţintă al BNR pe întregul orizont de po­litică, apreciază economistul-şef al BCR.

    „Prin urmare, BNR s-ar putea aş­tep­ta la presiuni inflaţioniste limitate, de­terminate de cererea internă ac­tua­lă în trimestrele următoare, deşi efec­te­le întârziate ar trebui să menţină infla­ţia de bază ridicată în următoa­re­le trimestre. Vedem încă două creş­teri ale ratei-cheie, de 25 pb (puncte de bază – n.red.) fiecare, din partea BNR până la 3,5% la jumătatea anu­lui, cu facilitatea de credit, care ar tre­bui să rămână instrumentul opera­ţio­nal relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii, ajungând la 4,5%“, menţionează Dascălu.

    Şi Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, estimează o creştere a dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază până la 3%, care va fi în continuare cea mai mică rată-cheie din regiunea CEE 4. „Pe măsură ce creşterea economică încetineşte, argumentele pentru rate mai mari se estompează, dar încă ne aşteptăm să ajungă la 4,5% în acest an“, anticipează el.

    El aduce în discuţie şi o altă posibilă măsură, cu o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (15%) ca BNR să extindă culoarul simetric în jurul ratei cheie de la 100 la 125 de puncte de bază (1,25 pp) la una din următoarele două întâlniri. Acest lucru ar oferi, în esenţă, încă 25 de puncte de bază (0,25 pp) de înăsprire şi ar putea justifica majorări mai mici ale ratelor.

    În februarie, Consiliul de administraţie al BNR a decis să majoreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,5% pe an, de la 3% pe an şi să crească rata dobânzii la facilitatea de depozit la 1,5%, de la 1% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.

  • Să vă pregătiţi: De vineri începe prima majorare, dintr-o lungă serie de creşteri care nu ştim unde se va opri, a ratelor la bancă, iar cel mai mult se va vedea la creditele ipotecare luate atunci când dobânzile erau mici

    De vineri, 1 aprilie, IRCC – indicatorul de referinţă pentru creditele ipotecare şi de consum luate de populaţie – va înregistra prima creştere mai substanţială, ceea ce va aduce majorarea semnificativă a ratelor la bancă.

    Cel puţin petru creditele ipotecare luate în anii anteriori, când dobânzile erau mici, această creştere se va vedea cel mai bine şi va începe să usture. Acum IRCC este de 1,17%, nivel care a luat în calcul tranzacţiile de pe piaţa monetară interbancară din T3/2021, când încă era linişte.

    IRCC are un decalaj de şase luni, luând în considerare tranzacţiile înregistrate anterior.

    De la 1 aprilie, IRCC va lua în considerare tranzacţiile efectiv realizate în T4/2021, atunci când dobânzile au început să crească din cauza creşterii inflaţiei.

    Încă nu apăruse războiul din Ucraina.

    Pe baza informaţiilor publicate zilnic de BNR, dacă nu am greşit la calcule, IRCC va fi stabilit la 1,8%, iar această valoare va sta la baza calculării plăţii ratelor la bancă în Trimestul II din 2022.

    Spre exemplu, la un credit ipotecar dobânda este stabilită luându-se în considerare IRCC plus 2 puncte procentuale.

    La un calcul sumar, pentru un credit ipotecar de 300.000 de lei, adică 60.000 de euro, pe 30 de ani, rata la bancă acum este de 1.625 de lei (833 de lei principal, plus 792 de lei dobâda). De la 1 aprilie rata la bancă creşte la 1.783 de lei (833 de lei principal, plus 950 de lei dobânda), adică o creştere de 158 de lei pe lună, timp de trei luni. Problema este că IRCC va creşte apoi accelerat din T3, care are la bază tranzacţiile din T1. IRCC va creşte şi mai mult, iar în T4 se va duce la 3,5%, ceea ce va însemna o creştere substanţială a ratei la 2.208 lei.

    Dacă acum ai nevoie de o creştere a salariului mediu – 3.600 de lei – de 4% pentru a putea plăti creşterea ratei, în viitor vei avea nevoie de o creştere a salariului mediu de 16% pentru a putea plăti noua rată.

    Acestea sunt nişte calcule sumare, dar care arată cât va creşte rata la bancă.

     

    Săptămâna următoare, pe 5 aprilie, BNR va avea o nouă şedinţă de politică monetară, unde analiştii se aşteaptă să majoreze dobânda de la 2,5% la 3%, pentru a pregăti terenul pentru perioada în care va încerca să preia controlul inflaţiei. Acum, inflaţia în România, ca de altfel peste tot în lume, este determinată de explozia preţurilor la energie şi de creşterea preţurilor la materiile prime agricole.

    La noi, 80% din creşterea inflaţiei are la bază creşterea preţurilor enegiei, dar care, prin plafonarea decisă de guvern, va tempera şi creşterea inflaţiei. Dar şi aşa inflaţia va rămâne la 9% dacă nu chiar peste, pentru că guvernul nu poate să plafoneze toate preţurile produselor şi serviciilor care au început să crească din cauza majorării preţurilor materiilor prime.

    În jurul nostru, Ungaria a ridicat dobânda de referinţă la 4,4%, iar Polonia are o dobândă de politică monetară de 3,5%. Pe piaţa interbancară, ROBOR la trei luni, celălalt indicator folosit pentru creditele de consum şi ipotecare luate înainte de apariţia IRCC-ului – 2018 -, este cotat la 4,56%, dar tranzacţiile efective în piaţă sunt făcute la o dobândă de 3,5%. ROBOR este mai degrabă un indicator de percepţie, care anticipează ceea ce se va întâmpla. Chiar dacă băncile cotează între ele aceste date, tranzacţiile efective la aceste dobânzi sunt minime sau chiar deloc. Istoric, ROBOR are un punct procentual peste tranzacţiile din piaţă. De aceea PSD a introdus IIRCC acum patru ani.

    Pe piaţa titlurilor de stat, randamentele s-au mai stabilizat după ce BNR a început din nou să cumpere titluri de stat pe 9 martie pentru a detensiona piaţa, care înregistra o diferenţă mare între cotaţiile de cumpărare şi cele de vânzare de titluri de stat. La titlurile pe 10 ani, un indicator de referinţă, randamentul a fost cotat la 6,25% după ce, pe 8 martie, se situa la 6,75%, un nivel care a fost considerat de Banca Naţională destul de periculos, care ameninţa finanţarea bugetului de stat la dobânzi mai rezonabile. Şi aşa Ministerul Finanţelor se împrumută greu, fiind nevoit să ofere randamente de 6,2% ca să atragă investitori.

    Problema este că nimeni nu ştie unde se va duce inflaţia, mai ales că acest conflict din Ucraina, care a aruncat în aer toate pieţele de materii prime, pare că se va prelungi destul de mult. Sancţiunile lumii occidentale împotriva Rusiei afectează pe toată lumea – şi pe francezi, şi pe nemţi, şi pe americani, şi pe români, nu numai pe ruşi. 

    Preţurile actuale la petrol, peste 100 $/barilul, sau la gaze nu pot fi preluate atât de uşor în producţie, iar ulterior să fie transmise consumatorului final.

    Pe piaţa occidentală, Fed – banca centrală a SUA – a ridicat dobânda la 0,5%, dar a anunţat că va opera cel puţin cinci creşteri de dobândă, în încercarea de a prelua controlul inflaţiei.

    În Europa BCE încă nu a început procesul de creştere a dobânzilor, dar se pregăteşte.

    În tot acest tablou de război, cursul valutar leu/euro este ireal de stabil. Dacă pe 24 februarie, cu o zi înainte de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei, BNR a dat un curs de 4,9489 lei/euro, vineri cursul avea aceeaşi cotaţie. BNR a anunţat că urmăreşte stabilitatea cursului valutar, dar nici chiar aşa.

    Forintul ungar a scăzut cu 5,4% în ultima lună, de la începutul războiului, în timp ce zlotul polonez a scăzut cu 2,3%. Rubla a scăzut cu 24%. Dolarul a crescut cu 1,57%, iar francul elveţian cu 1,23%.

    Nimeni nu ştie când se va termina războiul din Ucraina şi mai ales cum, dar certitudinea creşterii dobânzilor este clară.

    De la 1 aprilie să vă uitaţi la noile rate de plată pentru creditele de la bancă. Din păcate este prima creştere dintr-un viitor şir de creşteri.

  • Băncile din România au ajuns ca băncile din Elveţia

    Conform datelor Băncii Naţionale, la finalul anului 2021 economiile populaţiei în lei şi valută la băncile din România au ajuns la 283 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie. Depozitele în lei au fost de 165,023 miliarde de lei, în creştere cu 9% faţă de 2020. Depozitele în valută, echivalent în lei, au fost de 118,8 miliarde de lei, în creştere cu 12,9%. Dacă dăm la o parte creşterea cursului valutar leu/euro, care a fost de 1,6%, ritmul de creştere al depozitelor în valută a fost mai mare decât al celor în lei, respectiv 11,3% faţă de 9%.

    Conform unei analize făcute de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar, la finalul anului trecut existau 54.500 de depozite cu o valoare de peste 100.000 de euro, în creştere cu 7.233. Valoarea cumulată a acestor depozite a fost de 54,5 miliarde de lei, adică 20% din totalul depozitelor bancare. Faţă de 2020, valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro a crescut cu 7 miliarde de lei, respectiv de la 47,3 miliarde de lei la 54,5 miliarde de lei. Faţă de 2010, valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro, a crescut de peste trei ori, respectiv de la 16,5 miliarde de lei la 58,8 miliarde de lei, iar numărul depozitelor a crescut de la 12.665 la 54.471. 100.000 este limita maximă de garantare a depozitelor de către stat în cazul în care o bancă intră în faliment. Ce este peste 100.000 de euro intră la masa credală. Ce este cel mai interesant lucru este faptul că această creştere a economisirii şi a depozitelor de peste 100.000 de euro a avut loc într-o perioadă de scădere a dobânzilor, atât la lei cât şi la euro.

    În 2021 dobânda medie la depozite a fost de 1,58%, un nivel extrem de redus. La o inflaţie de 8,19%, cât a fost anul trecut, şi la această dobândă medie, cei care au avut depozite în bancă s-au trezit cu o dobândă real negativă de -6,61%. Bineînţeles că dobânda medie este formată din mai multe niveluri de dobândă. Am avut bănci care ofereau o dobândă de 1%, dar şi bănci care au oferit o dobândă de 3%. Băncile, în special cele mari – top 10 bănci controlează 80% din sistemul bancar –, au depozite mai mari decât credite, aşa că îşi pot permite să ţină dobânzile pentru economii jos, chiar dacă inflaţia este în creştere.

    Întrebarea care se pune este de ce oamenii continuă să-şi ţină banii la bancă, deşi nivelul de dobândă este extrem de scăzut comparativ cu inflaţia. Măcar dacă ar investi o parte din bani în fonduri mutuale, în titluri de stat sau direct pe Bursă, unde pot să obţină câştiguri mai ridicate fără să aibă riscuri majore. Un răspuns l-a oferit Adrian Benţa, consultant financiar, într-o emisiune la Aleph Business: „Până la urmă, îţi ţii banii la bancă mai puţin pentru dobânda pe care o iei, şi mai mult ca un mijloc de protecţie ca să nu-ţi ţii banii acasă, la saltea sau să nu-i cheltuieşti dacă îi ai în faţa ochilor. Ironic, sistemul bancar românesc a ajuns ca băncile elveţiene, acolo unde bogaţii lumii îşi ţin banii mai puţin ca să câştige, şi mai mult ca un mijloc de protecţie în vremuri tulburi, ca să nu-i pierzi. Cei care-şi ţin banii în Elveţia au ca principal obiectiv conservarea valorii şi siguranţa banilor şi mai puţin obţinerea unor randamente care să acopere inflaţia sau deprecierea altor active. Exact ca şi la noi, îţi ţii banii în bancă pentru siguranţă, şi mai puţin pentru investiţie.

    Acum, când a venit războiul din Ucraina, o parte din români, cei cu mai mulţi bani, şi-au scos economiile din depozite, i-au pus pe contul curent ca să aibă acces imediat sau i-au schimbat în euro şi dolari. Dobânda sau randamentul de depozit nu mai contează. Important este accesul rapid la bani şi siguranţa fizică a lor. Şi în acest an inflaţia va depăşi cu mult dobânda la depozitele bancare, chiar dacă aceasta este în creştere. Dar acest lucru contează mai puţin, atâta timp cât, psihologic, românii cred că la bancă banii lor sunt în siguranţă.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)