BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • Parlamentul ucrainean va discuta despre noi concesii din partea puterii către proeuropeni, inclusiv amnistierea unor manifestanţi încarceraţi

     De asemenea, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, într-o vizită la Kiev, urmează să evoce o soluţie politică a crizei împreună cu preşedintele Viktor Ianukovici şi liderii opoziţiei, în pofida faptului că preşedintele rus Vladimir Putin i-a îndemnat pe europeni să nu se amestece.

    Puterea ucraineană a făcut deja paşi înapoi, marţi, odată cu demisia Guvernului şi aprogarea unor legi considerate represive.

    Aceste evoluţii l-au determinat pe preşedintele american Joe Biden să salute “progresele” înregistrate în Ucraina, într-o convorbire telefonică purtată cu Ianukovici, pe care l-a îndemnat să acţioneze în vederea “unităţii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul de la graniţa Europei: cel puţin şapte morţi şi sute de răniţi în ultima săptămână

    Cauza radicalizării protestelor este legea promulgată la 16 ianuarie de preşedintele Viktor Ianukovici, prin care se interzice amplasarea de corturi sau scene neautorizate în zone publice (metoda patentată de indignaţii spanioli în 2011 şi adoptată şi de protestatarii ucraineni) şi se introduce răspunderea penală pentru calomnierea oficialilor guvernamentali.

    Opoziţia a convocat un miting la Kiev spre a cere abolirea noii legi şi demisia guvernului, însă manifestaţia a devenit  violentă, până acolo încât unul dintre liderii opoziţiei, fostul boxer Vitali Kliciko, le-a cerut protestatarilor să înceteze temporar confruntările până la încheierea negocierilor cu preşedintele Ianukovici pentru rezolvarea crizei. Negocierile, în cursul cărora Ianukovici s-a arătat dispus să modifice controversata lege şi să procedeze la o remaniere guvernamentală, au eşuat însă, întrucât opoziţia nu doreşte remaniere, ci plecarea de la putere a regimului, astfel încât luptele de stradă au reizbucnit în forţă, fără perspective imediate de liniştire a situaţiei.

    Cancelariile occidentale au ameninţat cu sancţiuni şi şi-au exprimat din nou îngrijorarea faţă de îndepărtarea Ucrainei de UE, în timp ce parlamentul de la Moscova a denunţat “încercarea de lovitură de stat” orchestrată de opoziţia ucraineană şi “amestecul flagrant al Occidentului în treburile interne ale Ucrainei”, care i-ar încuraja pe extremişti la violenţe.

    Unii comentatori occidentali au speculat că inflexibilitatea lui Ianukovici, care nu doreşte deloc să-şi împingă ţara spre statutul de vasal al Rusiei, ci doar să folosească alternativa rusească spre a obţine avantaje în negocierile cu Bruxellesul, ar putea duce la încurajarea violenţelor chiar de către Moscova cu scopul de a dezmembra Ucraina, astfel încât măcar estul acesteia să ajungă sub influenţă rusească. Din acest motiv, SUA şi UE s-ar abţine de la acţiuni mai ferme contra lui Ianukovici, întrucât esenţială n-ar fi din punctul lor de vedere înlocuirea acestuia cu un (de altfel inexistent) lider credibil al opoziţiei, ci întoarcerea lui Ianukovici la sentimente mai bune faţă de Vest.

  • Casa Albă relevă o creştere “îngrijorătoare” a ameninţărilor cu comitere de atacuri în timpul JO

    “Înainte de Jocurile Olimpice, am constatat o multiplicare a informaţiilor despre ameninţări, ceea ce, în mod evident, este îngrijorător, chiar dacă nu este ceva neobişnuit pentru un eveniment major”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.

    La o zi după o conversaţie telefonică între preşedintele Barack Obama şi omologul său rus Vladimir Putin, în mare parte consacrată asigurării securităţii la JO, Carney a amintit că Statele Unite le-au “propus ruşilor (…) ajutorul eventual necesar pentru a contra aceste ameninţări”.

    Moscova nu a oferit un răspuns la aceste propuneri, însă “discuţiile continuă” cu autorităţile ruse, a adăugat Carney.

    Invitat în repetate rânduri de jurnalişti să evalueze capacitatea de asigurare a securităţii la JO, Carney a răspuns: “Nu am competenţa necesară şi nu mă voi hazarda să fac evaluări generale”. “Acest gen de eveniment prezintă provocări în materie de securitate”, a adăugat el.

    Cu o zi înainte, Casa Albă a precizat că Obama şi Putin au “discutat despre cea mai bună modalitate de a promova interesele comune ale Statelor Unite şi Rusiei, între care asigurarea securităţii la Jocurile Olimpice de la Soci, pentru care Statele Unite şi-au propus ajutorul”.

    Luni, Pentagonul a afirmat că Statele Unite sunt pregătite să mobilizeze forţe aeriene şi navale, constând în două nave care vor fi trimise în Marea Neagră în acest scop.

    Această ofertă a fost deja formulată la 4 ianuarie de secretarul Apărării Chuck Hagel, într-o discuţie la telefon cu omologul său rus Serghei Şoigu.

    Într-o înregistare video difuzată luni, islamişti din Caucazul rus au ameninţat că vor comite atentate în perioada desfăşurării JO de la Soci (7-23 februarie), relansând temerile, după atentatele sinucigaşe sângeroase din decembrie, la Volgograd, un oraş din sudul Rusiei.

    Duminică, câţiva senatori influenţi americani şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că Rusia nu ar împărtăşi suficient informaţii provenind de la serviciile de informaţii despre posibile ameninţări la adresa sportivilor.

    În acest context, un oficial american de rang înalt a afirmat miercuri, sub acoperirea anonimatului, că Moscova nu “dă dovadă de deschidere cu privire la împărtăşirea unor informaţii specifice” despre asigurarea securităţii la Jocurille Olimpice de Iarnă, relatează AFP.

  • Republica Moldova, pământ românesc?

    Încurajat de poziţia emisarului american Victoria Nuland, care a spus la Bucureşti că România ar trebui să fie mândră de susţinerea oferită Chişinăului, preşedintele a cerut OSCE din Moldova să intervină pentru asigurarea accesului elevilor moldoveni la educaţie în limba română şi i-a informat pe diplomaţii străini la Bucureşti că România nu va rămâne impasibilă la “provocările” din Transnistria sau din zona găgăuză.

    “Deci vorbim toţi de suveranitate şi independenţă, ştim că butoanele din Transnistria şi din Găgăuzia nu sunt la Chişinău şi nu vrem să prevenim o întoarcere din drum sau nu găsim încă mijloacele să prevenim o întoarcere din drum a Republicii Moldova”, le-a spus şeful statului român diplimaţilor străini.

    Ulterior, referitor la întâlnirea pe care a avut-o în această săptămână cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Traian Băsescu a explicat că a simţit nevoia să atragă atenţia asupra “câtorva evoluţii” din Republica Moldova, în aşa fel încât să-i convingă pe oficialii europeni că trebuie accelerate procesele de apropiere a Moldovei de UE şi a UE de Moldova. În afară de rezistenţa autorităţilor transnistrene, inclusiv faţă de accesul copiilor români la educaţie în limba română, cel mai nou “focar de instabilitate” a devenit Găgăuzia, potrivit lui Băsescu, având în vedere iniţiativa de convocare a unei adunări a aleşilor locali pentru o declaraţie legată de independenţa Găgăuziei.

    Băsescu intenţionează să-i determine pe liderii UE să găsească resurse financiare pentru accelerarea procesului de interconectare energetică a Republicii Moldova la România, cu variantele Isaccea-Vulcăneşti, Iaşi – Străşeni şi Suceava – Bălţi. “Prioritatea mi se pare linia Isaccea-Vulcăneşti, unde ar trebui investite circa 65 de milioane de euro în staţia de transformare la Isaccea şi, probabil, circa 10 milioane de euro, pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus preşedintele.

    Potrivit unui sondaj de opinie IRES derulat în decembrie, două treimi (65%) dintre români consideră că este posibilă unirea Republicii Moldova cu România. 80% dintre respondenţi au auzit de decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova cu privire la statuarea limbii române drept limbă oficială, iar 91% dintre ei apreciază că această decizie este bună sau foarte bună. Mai mult de jumătate de participanţii la studiu s-au declarat informaţi cu privire la Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană de la Vilnius, iar 83% dintre ei au o părere bună sau foarte bună despre semnarea acestui acord.

  • Cele două Corei au reluat contactele, după epurarea din interiorul regimului stalinist

    O delegaţie sud-coreeană a trecut frontiera către zona industrială Kaesong, redeschisă în septembrie după ce a fost închisă timp de cinci luni de către Phenian, în contextul unor tensiuni puternice în peninsulă.

    “Vom examina respectarea angajamentelor asumate şi vom discuta despre dezvoltarea complexului”, a declarat pentru presă şeful delegaţiei, Kim Ki-woong.

    Ulterior, o delegaţie străină alcătuită din miniştri din state membre G20 şi reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) urmează să efectueze o vizită în parcul industrial de la Kaesong, pentru care Coreea de Sud caută investitori alţii decât coreeni, în speranţa că prezenţa lor va descuraja Coreea de Nord să-i mai ia ostatici în viitor.

    În urmă cu câteva zile, regimul nord-coreean l-a arestat, judecat şi executat pe unchiul lui Kim Jong-un, Jang Song-thaek, care l-a ajutat pe nepotul său să facă primii paşi la conducerea ţării.

    De asemenea, fostul jucător american de baschet Dennis Rodman, care a efectuat deja două vizite în Coreea de Nord anul acesta, pentru a se întâlni cu Kim Jong-un, “prietenul (său) pe viaţă”, urmează să revină în această ţară în perioada 19-23 decembrie, au dezvăluit săptămâna aceasta sponsorii săi.

    Fostul jucător de la Chicago Bulls urmează să organizeze un turneu amical între o echipă nord-coreeană şi foşti jucători NBA, pe 8 ianuarie, cu ocazia zilei de naştere a lui Kim Jong-un.

    “Corea de Nord transmite mesajul că execuţia (lui Jang Song-thaek) nu va perturba nici relaţiile sale internaţionale şi nici relaţiile cu Seulul”, apreciază Yang Moo-jin, un profesor de la Universitatea pentru Studii Nord-Coreene de la Seul.

  • SUA susţin poporul ucrainean, “care îşi vede viitorul în Europa”

    “Suntem alături de poporul ucrainean care-şi vede viitorul în Europa”, a declarat Nuland, în contextul în care Ucraina este scena unei mişcări de contestare fără precedent, în urma refuzului Guvernului de a parafa un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE).

    “Este momentul ca Ucraina să răspundă aspiraţiilor poporului (…) sau să îl dezamăgească”, a adăugat ea, avertizând cu privire la riscurile “haosului şi violenţelor”.

    “Îndemnăm Guvernul ucrainean să asculte vocea poporului său, care vrea să trăiească în libertate”, a continuat ea.

    “Statele Unite vor susţine şi vor coopera cu o Ucraină care este pe această cale”, a insistat ea.

    John Kerry, şeful diplomaţiei americane, şi-a anulat participarea la reuniunea OSCE la nivel de miniştri. Însă, în cursul vizitei pe care a efectuat-o miercuri în Republica Moldova, el şi-a exprimat susţinerea faţă de opoziţia ucraineană, declarând că este necesar ca ucrainenii să aibă “posibilitatea să-şi aleagă viitorul”.

  • Un fost agent FBI dispărut în Iran devine ostaticul cu cea mai lungă captivitate din istoria SUA

    Familia sa şi autorităţile americane şi-au reînnoit apelul către liderii iranieni pentru a le ajuta la găsirea şi eliberarea fostului agent FBI dispărut în Iran.

    Cazul lui Robert Levinson, în vârstă de 65 de ani, este înconjurat de mister încă de la dispariţia sa, la 9 martie 2007, pe Insula iraniană Kish, atunci când ancheta în calitate de detectiv privat o afacere de contrabandă cu ţigări.

    “Cer din nou clemenţa voastră. Vă rog, lăsaţi-l să plece şi să-şi regăsească familia”, a postat Christine Levinson, soţia fostului agent FBI dispărut, pe site-ul de Internet HelpBobLevinson.com, creat de familia sa, adresându-se celor care l-ar ţine în captivitate.

    Robert Levinson a devenit de-acum ostaticul american cu cea mai îndelungată perioadă de captivitate din istoria Statelor Unite, devansându-l pe fostul şef al biroului din Beirut al agenţiei Associated Press, răpit în Liban în anul 1985 şi ţinut prizonier timp de 2.454 de zile de către militanţi ai mişcării Hezbollah.

    Din momentul capturării lui Levinson, singurele semne potrivit cărora ar fi în viaţă sunt o înregistrare video, realizată în urmă cu trei ani, şi câteva fotografii, primite de familia sa în 2011.

    Ameliorarea relaţiilor americano-iraniene din ultimele luni a renăscut speranţele familiei ostaticului.

    Într-un nou comunicat făcut public marţi, Casa Albă a “solicitat în mod respectuos Guvernului şi Republicii Islamice Iran să o ajute la asigurarea stării bune de sănătate a lui Levinson, la confortul său şi la reîntoarcerea sa în siguranţă”.

  • Şeful diplomaţiei ruse: Acordul cu Iranul face ca scutul antirachetă din Europa să nu mai aibă sens

     “În cazul realizării înţelegerilor cu Iranul, motivul invocat pentru justificarea punerii în funcţiune a unui sistem de apărare antirachetă în Europa va înceta să mai existe”, a afirmat Lavrov, potrivit en.ria.ru/.

    Statele Unite au început să instaleze pe continent un sistem de apărare antirachetă format din radare de alertă de înaltă frecvenţă şi rachete interceptoare care vor fi amplasate la sol şi pe mare. Potrivit oficialilor americani, acest sistem are ca scop să protejeze Statele Unite şi aliaţii lor europeni de atacuri balistice şi nucleare ce vin din partea unor ţări precum Coreea de Nord sau Iranul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casa Albă avertizează Congresul cu privire la consecinţele unor noi sancţiuni împotriva Iranului

     “Americanii nu vor un marş înainte către război”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei americane Jay Carney.

    Mai mulţi responsabili americani au dat acelaşi avertisment senatorilor care analizează adoptarea unor noi sancţiuni împotriva Iranului, suspectat că ar vrea să se doteze cu arma atomică sub acoperirea unui program nuclear civil.

    “Este natural şi justificat ca americanii să prefere ca iranienii să nu obţină bomba nucleară pe cale paşnică, iar acest acord, dacă va fi atins, are această capacitate”, a declarat Carney.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întâlnire tripartită Kerry-Ashton-Zarif la Geneva, unde pare să se contureze un acord cu Iranul

     “Într-un efort în vederea unei reduceri a divergenţelor în negocieri, domnul Kerry va efectua astăzi (vineri) o vizită la Geneva, la invitaţia doamnei Ashton, pentru a participa la o întâlnire tripartită cu (Înaltul) Reprezentant UE şi şeful diplomaţiei (iraniene Mohammad Javad) Zarif, în cadrul negocierilor” dintre Iran şi marile puteri din cadrul Grupului 5+1, a anunţat Jen Psaki, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat.

    Anunţul a fost făcut în timp ce Kerry se întâlnea, vineri dimineaţa, pe Aeroportul Ben Gourion de la Tel Aviv, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, înainte de a pleca spre Geneva.

    Este a treia întâlnire între cei doi în tot atâtea zile. Kerry, care şi-a întrerupt turneul în Orientul Mijlociu pentru a se duce la Geneva, a venit în mod special de la Amman pentru a se întâlni cu Neyanuahu, care a declarat joi că adoptarea unei propuneri în dosarul nuclear iranian, discutate la Geneva, ar fi o “eroare de amploare istorică”.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro