BusinessMagazin

Tag: design

  • Business Magazin. Lucratul de acasă readuce în prim plan o tendinţă a anilor ’90: Plantele de interior. Oamenii au început să renunţe la mobilarea masivă a caselor şi caută ceva care să nu fie monoton

    Locuinţele, mai ocupate ca niciodată după mutarea activităţilor aproape în totalitate acasă, au trecut şi acestea prin schimbări radicale anul trecut. Cum au încercat oamenii să aducă o gură de aer proaspăt în propriile locuinţe şi ce s-a schimbat în materie de design interior a povestit Sergiu Călifar, designer de interior şi fondatorul Pure-Mess Design.

    Se pune un accent mai mare pe plantele de interior, deoarece oamenii lucrează mai mult de acasă şi în general petrec mai mult timp în acest spaţiu, dar şi pe zone de birou mai atent organizate şi plasate. Amenajările au prins un caracter mai îndrăzneţ, o nouă dinamică. Spun acest lucru, deoarece oamenii îşi doresc amenajări care să nu fie monotone şi cu care să se identifice în funcţie de comfortul fiecărui spaţiu”, descrie designerul de interior Sergiu Călifar tendinţele de amenajare născute în pandemie. Iar în ceea ce priveşte bugetele alocate amenajărilor de interior, acesta adaugă că au crescut, deoarece oamenii pun mai mult accent pe calitate şi doresc ca bunurile şi produsele pe care le achiziţionează să dureze mai mult.

    „Bugetele au crescut, se pune accentul pe calitate, chiar dacă uneori acest lucru presupune un stil de viaţă mai minimalist şi atrage după sine renunţarea la anumite obiecte, în special în mobilarea masivă a caselor.” Practic, după un an în care locuinţa a fost poate cel mai sigur loc şi a reprezentat spaţiul în care am petrecut „o viaţă” într-un an, majoritatea oamenilor au simţit nevoia de spaţiu şi au preferat să înlocuiască mobila masivă cu plante sau cu elemente minimaliste şi adaptate în funcţie de proiect. „Anul trecut, cel mai mult s-a căutat versatilitatea designului customizat. Au fost la căutare branduri italieneşti pentru canapele, paturi şi scaune. A fost o cerinţă mare pentru lastre sau formate mai mari ale plăcilor de ceramică, deoarece pe lângă aspectul spectaculos, acestea oferă şi o întreţinere bună. S-a căutat mix&matchul stilurilor, adică amenajările moderne cu inserţii clasice sau retro, dar şi piesele de mic mobilier sau corpuri de iluminat de dimensiuni mai mari”. În plus, având în vedere trecerea la interacţiunea şi comunicarea în mediul online, care se preconizează că va rămâne în trend şi după această pandemie, oamenii au apelat mai mult la designeri de interior anul trecut, pentru a-şi amenaja zonele dedicate videoconferinţelor.

    „La începutul pandemiei mulţi intrau în videoconferinţă de oriunde, chiar şi de pe telefon, având cadre întunecate, din unghiuri necorespunzătoare, chiar din dormitoare sau bucătărie, în care poate se vedea toată casa şi elemente pe care nu le-am fi dorit expuse. Pe parcurs, s-a înţeles cât de important este să acordăm atenţie acestui spaţiu şi mulţi au apelat la designeri de interior pentru consultanţă sau chiar pentru implementarea planului propus. Mai mult, mulţi dintre cei care achiziţionează apartamente şi case noi, au inclus în planul de amenajare şi astfel de corner special pentru conferinţe video”, a mai spus Sergiu Călifar. El consideră că anul acesta, proiectele de amenajări interioare vor fi din ce în ce mai curajoase, dar şi mai atent detaliate, având în vedere că oamenii deja încearcă să se documenteze mai mult şi „pun preţ pe ce îşi doresc cu adevărat”.  Designerul şi antreprenorul Sergiu Călifar, absolvent al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, a pus pe picioare compania de design interior Pure-Mess Design în 2014, după ce a avut parte de câteva schimburi de experienţă petrecute în America şi în alte câteva ţări din Europa. Întrebat ce l-a atras la acest domeniu şi ce l-a convins să îşi dezvolte o carieră în acest sector, Sergiu Călifar a spus că cel mai mult l-a atras „flexibilitatea creativă”. „Faptul că poţi vedea rezultatul muncii relativ rapid, poţi finaliza câteva proiecte în decursului unui an. Am luat această decizie cu puţin înainte să termin facultatea, mă aflam într-un schimb de experienţă în SUA, unde am avut ocazia să lucrez la amenajarea unui restaurant de la zero. Acela a fost momentul în care mi s-a deschis apetitul către amenajări interioare ca parte de business.”

    În tot acest timp, compania a luat parte la proiecte de amenajări interioare pentru mai multe companii active în diverse sectoare economice. Printre acestea se numără diverse proiecte imobiliare, din sectorul HoReCa, medicină dentară sau cabinete şi birouri – precum NAR Apartment, The Park House sau Hotel Mandachi, restaurantul Spartan (Sibiu), Dental Clinic, Bio Transylvania Spa sau Restaurant Hercule.  „Printre cele mai spectaculoase proiecte la care am luat parte anul trecut se numără Casa din Sibiu, o amenajare a unei locuinţe individuale cu grădină interioară, proiectarea (arhitectură Ă design) a unei case individuale în Timişoara şi proiectare unei clinici dentare ce include şi zona de beauty (salon beauty, cabinete dermato etc). Pentru ultimul proiect încă lucrăm la implementare.” În prezent, Pure-Mess Design înregistreză clienţi atât din zona de B2B (business to business), cât şi din cea de B2C (business to cosnumer), însă, anul trecut, fiind un an mai special, compania a atras mai mulţi clienţi persoane fizice.

    „Anul trecut au predonaminat ca număr persoanele fizice, iar cererea continuă să crească şi în acest început de an. Proiectele corporate ce ne aduceau rulajul au scăzut pentru că o mare parte sunt din zona horeca (restaurante), dar nu au fost complet blocate. Suntem deja în discuţii pentru noi proiecte cu diferite companii, anul acesta am început să lucrăm la două restaurante noi, două clinici şi un hotel”, a adăugat Sergiu Călifar. Însă cererea crescută din segmentul de B2C nu a reuşit să compenseze rulajul pe care l-ar fi adus zona de B2B, astfel că per total, la finalul anului 2020 Pure-Mess Design a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 448.876 de lei, în scădere cu circa 19% comparativ cu anul 2019, când compania înregistra afaceri de aproximativ 555.100 de lei. De asemenea, pentru anul în curs, antreprenorul şi fondatorul studioului de creaţie Pure-Mess Design are ca obiectiv să atingă „o cifră de afaceri mai mare ca cea de anul trecut”, însă nu a oferit mai multe detalii. „Pandemia a venit într-un moment neaşteptat, deşi un eveniment de o asemenea anvergură disruptiva nu şi-ar putea găsi momentul potrivit nicicând. Din fericire, activitatea proiectelor de design interior a continuat, chiar dacă am fost nevoiţi să ne desfăşurăm partea de creaţie acasă, iar, după luna mai, ne-am întors din nou la sediul nostru obişnuit. Planurile pe termen scurt putem spune că au fost reconsiderate, concentrându-ne pe terminarea proiectelor existente înainte de a prelua o mini avalanşă de alte poiecte noi”, a explicat fondatorul Pure-Mess Design. În prezent, în cadrul studioului de design interior lucrează o echipă de cinci persoane, din care patru sunt designeri. Anul acesta, fondatorul companiei a mai angajat o persoană.

    „Am ajuns să am încă cinci colegi în birou. Da, am făcut o nouă angajare la începutul acestui an, o colegă nouă ce a fost în practică trei luni şi pe care am hotărât să o păstrăm în echipă.” În ceea ce priveşte calitatea forţei de muncă dedicată acestui sector de activitate, Sergiu Călifar spune că aceasta necesită muncă şi pregătire. „Depinde ce înseamnă pregătiţi, au o viziune bună, iar personal, cel mai mult îmi place că fiecare designer are un stil diferit, dar pe care îl pot adapta. Din păcate şcoală nu învaţă lucruri funcţionale, ci doar utopice, de aceea experienţă cu care vin nu se aplică la partea practică. Pentru asta există „şcoala Pure-Mess” şi spun acest lucru pentru că noi facem doar amenajări customizate de la zero, proiecte unice.” Pe lângă lipsa forţei de muncă calificate, o altă provocare regăsită în acest sector este reprezentată de lipsa interacţiunii fizice, generată de pandemie. „Este destul de greu să lucrăm online, pentru că activitatea noastră presupune şi implementarea proiectelor, ceea ce implică prezenţa noastră fizică la locaţie pentru a pune în scenă conceptele gândite. Anul trecut, interacţiunea pot spune că a existat pe tot parcursul anului, nu am avut nici o săptămână în care să nu lucrăm. La început a fost mai dificil. Astfel am redus întâlnirile cu clienţii şi vizitele în showroom-urile specializate, ne-am descurcat prin trimiterea fotografiilor sau prin video call-uri. În schimb, pentru şantiere, a fost o mică provocare. Am organizat fiecare echipă astfel încât să nu se intersecteze cu o altă echipă”, a povestit antreprenorul. Planurile acestuia pe termen scurt vizează finalizarea proiectelor care au fost blocate sau au necesitat schimbări, în urma măsurilor implementate în vederea limitării răspândirii noului coronavirus, iar pe termen mediu vizează creşterea businessului. „Ne dorim să ne nişăm pe proiectele custom, atât din sectorul HoReCa, cât şi din zona de rezidenţial, astfel încât să avem din ce în ce mai multe proiecte pe segmentul mediu/high, cu amenajări complexe şi provocări pe măsură.”’’

     

    Cum îţi amenajezi spaţiul pentru videoconferinţe

    Pandemia şi distanţarea socială au mutat întâlnirile şi şedinţele clasice în mediul online, dar şi angajaţii în propriile case, cei din urmă fiind „obligaţi” să amenajeze în interiorul locuinţei un spaţiu care să le permită interacţiunea online cu colegii şi nu numai. Sergiu Călifar atrage atenţia însă că amenajarea acestui spaţiu nu înseamnă doar achiziţia de echipamente care să ofere utilizatorilor cele mai bune experienţe online ci este important şi decorul spaţiului dedicat acestei activităţi. „Pentru designul spaţiilor pentru videoconferinţe cred că e important să gândim un design tip scenografie astfel încât să existe în spate un fundal care să completeze stilul personal sau care să spună povestea domeniului profesional în care activezi. Pe lângă detalii ce ţin de lumină sau amplasare, este important să ştim ce includem în spaţiul ce se va vedea tot timpul pe ecran în jurul nostru şi care ne va avantaja”, a adăugat fondatorul Pure-Mess Design.

  • Criptopantofi de colecţie. Ce sume uriaşe cheltuiesc bogaţii lumii pe încălţămintea virtuală

    După colecţionarii de artă care nu se sfiesc să cheltuiască sume impresionante pe arta digitală a cărei garanţie de autenticitate este dată de jetoane nefungibile (NFT) emise cu ajutorul aceleiaşi tehnologii blockchain ca şi criptomonedele, nici colecţionarii de pantofi sport nu se lasă mai prejos.

    Dacă apetitul pentru investiţii în artă în cazul primei categorii este dovedit de recenta adjudecare la licitaţie a unei lucrări pentru mai bine de 69 milioane de dolari, în cazul celei de-a doua sumele nu sunt atât de mari. Mulţi dintre cei care investesc în pantofi sport doresc să adauge la colecţie şi modele virtuale, scrie Wall Street Journal, după cum o arată colaborarea unei firme de design, RTFKT cu un artist digital de 18 ani de la Seattle, Fewocious. RTFKT şi Fewocious au creat trei perechi de pantofi sport virtuali, cu mâzgăleli multicolore pe ei, lansaţi online sub formă de jetoane nefungibile.

    Puşi în vânzare la preţuri de 3.000, 5.000 şi 10.000 de dolari, aceştia au convins colecţionarii să cheltuiască echivalentul a 3,1 milioane de dolari în numai câteva minute. Mai mult, la numai câteva săptămâni de la lansare, pantofii creaţi de RTFKTt şi Fewocious se vând la preţuri de două ori mai mari. Proprietarii de pantofi sport virtuali sub formă de NFT vor putea însă adăuga la colecţia de rarităţi şi versiuni fizice ale încălţărilor, RTFKT angajând nişte specialişti care să le producă.

  • Cum au încercat oamenii să aducă o gură de aer proaspăt în propriile locuinţe pe perioada pandemiei

    Locuinţele, mai ocupate ca niciodată după mutarea activităţilor aproape în totalitate acasă, au trecut şi acestea prin schimbări radicale anul trecut. Cum au încercat oamenii să aducă o gură de aer proaspăt în propriile locuinţe şi ce s-a schimbat în materie de design interior a povestit Sergiu Călifar, designer de interior şi fondatorul Pure-Mess Design.

    Se pune un accent mai mare pe plantele de interior, deoarece oamenii lucrează mai mult de acasă şi în general petrec mai mult timp în acest spaţiu, dar şi pe zone de birou mai atent organizate şi plasate. Amenajările au prins un caracter mai îndrăzneţ, o nouă dinamică. Spun acest lucru, deoarece oamenii îşi doresc amenajări care să nu fie monotone şi cu care să se identifice în funcţie de comfortul fiecărui spaţiu”, descrie designerul de interior Sergiu Călifar tendinţele de amenajare născute în pandemie. Iar în ceea ce priveşte bugetele alocate amenajărilor de interior, acesta adaugă că au crescut, deoarece oamenii pun mai mult accent pe calitate şi doresc ca bunurile şi produsele pe care le achiziţionează să dureze mai mult.

    „Bugetele au crescut, se pune accentul pe calitate, chiar dacă uneori acest lucru presupune un stil de viaţă mai minimalist şi atrage după sine renunţarea la anumite obiecte, în special în mobilarea masivă a caselor.” Practic, după un an în care locuinţa a fost poate cel mai sigur loc şi a reprezentat spaţiul în care am petrecut „o viaţă” într-un an, majoritatea oamenilor au simţit nevoia de spaţiu şi au preferat să înlocuiască mobila masivă cu plante sau cu elemente minimaliste şi adaptate în funcţie de proiect. „Anul trecut, cel mai mult s-a căutat versatilitatea designului customizat. Au fost la căutare branduri italieneşti pentru canapele, paturi şi scaune. A fost o cerinţă mare pentru lastre sau formate mai mari ale plăcilor de ceramică, deoarece pe lângă aspectul spectaculos, acestea oferă şi o întreţinere bună. S-a căutat mix&matchul stilurilor, adică amenajările moderne cu inserţii clasice sau retro, dar şi piesele de mic mobilier sau corpuri de iluminat de dimensiuni mai mari”. În plus, având în vedere trecerea la interacţiunea şi comunicarea în mediul online, care se preconizează că va rămâne în trend şi după această pandemie, oamenii au apelat mai mult la designeri de interior anul trecut, pentru a-şi amenaja zonele dedicate videoconferinţelor.

    „La începutul pandemiei mulţi intrau în videoconferinţă de oriunde, chiar şi de pe telefon, având cadre întunecate, din unghiuri necorespunzătoare, chiar din dormitoare sau bucătărie, în care poate se vedea toată casa şi elemente pe care nu le-am fi dorit expuse. Pe parcurs, s-a înţeles cât de important este să acordăm atenţie acestui spaţiu şi mulţi au apelat la designeri de interior pentru consultanţă sau chiar pentru implementarea planului propus. Mai mult, mulţi dintre cei care achiziţionează apartamente şi case noi, au inclus în planul de amenajare şi astfel de corner special pentru conferinţe video”, a mai spus Sergiu Călifar. El consideră că anul acesta, proiectele de amenajări interioare vor fi din ce în ce mai curajoase, dar şi mai atent detaliate, având în vedere că oamenii deja încearcă să se documenteze mai mult şi „pun preţ pe ce îşi doresc cu adevărat”.  Designerul şi antreprenorul Sergiu Călifar, absolvent al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, a pus pe picioare compania de design interior Pure-Mess Design în 2014, după ce a avut parte de câteva schimburi de experienţă petrecute în America şi în alte câteva ţări din Europa. Întrebat ce l-a atras la acest domeniu şi ce l-a convins să îşi dezvolte o carieră în acest sector, Sergiu Călifar a spus că cel mai mult l-a atras „flexibilitatea creativă”. „Faptul că poţi vedea rezultatul muncii relativ rapid, poţi finaliza câteva proiecte în decursului unui an. Am luat această decizie cu puţin înainte să termin facultatea, mă aflam într-un schimb de experienţă în SUA, unde am avut ocazia să lucrez la amenajarea unui restaurant de la zero. Acela a fost momentul în care mi s-a deschis apetitul către amenajări interioare ca parte de business.”

    În tot acest timp, compania a luat parte la proiecte de amenajări interioare pentru mai multe companii active în diverse sectoare economice. Printre acestea se numără diverse proiecte imobiliare, din sectorul HoReCa, medicină dentară sau cabinete şi birouri – precum NAR Apartment, The Park House sau Hotel Mandachi, restaurantul Spartan (Sibiu), Dental Clinic, Bio Transylvania Spa sau Restaurant Hercule.  „Printre cele mai spectaculoase proiecte la care am luat parte anul trecut se numără Casa din Sibiu, o amenajare a unei locuinţe individuale cu grădină interioară, proiectarea (arhitectură Ă design) a unei case individuale în Timişoara şi proiectare unei clinici dentare ce include şi zona de beauty (salon beauty, cabinete dermato etc). Pentru ultimul proiect încă lucrăm la implementare.” În prezent, Pure-Mess Design înregistreză clienţi atât din zona de B2B (business to business), cât şi din cea de B2C (business to cosnumer), însă, anul trecut, fiind un an mai special, compania a atras mai mulţi clienţi persoane fizice.

    „Anul trecut au predonaminat ca număr persoanele fizice, iar cererea continuă să crească şi în acest început de an. Proiectele corporate ce ne aduceau rulajul au scăzut pentru că o mare parte sunt din zona horeca (restaurante), dar nu au fost complet blocate. Suntem deja în discuţii pentru noi proiecte cu diferite companii, anul acesta am început să lucrăm la două restaurante noi, două clinici şi un hotel”, a adăugat Sergiu Călifar. Însă cererea crescută din segmentul de B2C nu a reuşit să compenseze rulajul pe care l-ar fi adus zona de B2B, astfel că per total, la finalul anului 2020 Pure-Mess Design a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 448.876 de lei, în scădere cu circa 19% comparativ cu anul 2019, când compania înregistra afaceri de aproximativ 555.100 de lei. De asemenea, pentru anul în curs, antreprenorul şi fondatorul studioului de creaţie Pure-Mess Design are ca obiectiv să atingă „o cifră de afaceri mai mare ca cea de anul trecut”, însă nu a oferit mai multe detalii. „Pandemia a venit într-un moment neaşteptat, deşi un eveniment de o asemenea anvergură disruptiva nu şi-ar putea găsi momentul potrivit nicicând. Din fericire, activitatea proiectelor de design interior a continuat, chiar dacă am fost nevoiţi să ne desfăşurăm partea de creaţie acasă, iar, după luna mai, ne-am întors din nou la sediul nostru obişnuit. Planurile pe termen scurt putem spune că au fost reconsiderate, concentrându-ne pe terminarea proiectelor existente înainte de a prelua o mini avalanşă de alte poiecte noi”, a explicat fondatorul Pure-Mess Design. În prezent, în cadrul studioului de design interior lucrează o echipă de cinci persoane, din care patru sunt designeri. Anul acesta, fondatorul companiei a mai angajat o persoană.

    „Am ajuns să am încă cinci colegi în birou. Da, am făcut o nouă angajare la începutul acestui an, o colegă nouă ce a fost în practică trei luni şi pe care am hotărât să o păstrăm în echipă.” În ceea ce priveşte calitatea forţei de muncă dedicată acestui sector de activitate, Sergiu Călifar spune că aceasta necesită muncă şi pregătire. „Depinde ce înseamnă pregătiţi, au o viziune bună, iar personal, cel mai mult îmi place că fiecare designer are un stil diferit, dar pe care îl pot adapta. Din păcate şcoală nu învaţă lucruri funcţionale, ci doar utopice, de aceea experienţă cu care vin nu se aplică la partea practică. Pentru asta există „şcoala Pure-Mess” şi spun acest lucru pentru că noi facem doar amenajări customizate de la zero, proiecte unice.” Pe lângă lipsa forţei de muncă calificate, o altă provocare regăsită în acest sector este reprezentată de lipsa interacţiunii fizice, generată de pandemie. „Este destul de greu să lucrăm online, pentru că activitatea noastră presupune şi implementarea proiectelor, ceea ce implică prezenţa noastră fizică la locaţie pentru a pune în scenă conceptele gândite. Anul trecut, interacţiunea pot spune că a existat pe tot parcursul anului, nu am avut nici o săptămână în care să nu lucrăm. La început a fost mai dificil. Astfel am redus întâlnirile cu clienţii şi vizitele în showroom-urile specializate, ne-am descurcat prin trimiterea fotografiilor sau prin video call-uri. În schimb, pentru şantiere, a fost o mică provocare. Am organizat fiecare echipă astfel încât să nu se intersecteze cu o altă echipă”, a povestit antreprenorul. Planurile acestuia pe termen scurt vizează finalizarea proiectelor care au fost blocate sau au necesitat schimbări, în urma măsurilor implementate în vederea limitării răspândirii noului coronavirus, iar pe termen mediu vizează creşterea businessului. „Ne dorim să ne nişăm pe proiectele custom, atât din sectorul HoReCa, cât şi din zona de rezidenţial, astfel încât să avem din ce în ce mai multe proiecte pe segmentul mediu/high, cu amenajări complexe şi provocări pe măsură.”’’

     

    Cum îţi amenajezi spaţiul pentru videoconferinţe

    Pandemia şi distanţarea socială au mutat întâlnirile şi şedinţele clasice în mediul online, dar şi angajaţii în propriile case, cei din urmă fiind „obligaţi” să amenajeze în interiorul locuinţei un spaţiu care să le permită interacţiunea online cu colegii şi nu numai. Sergiu Călifar atrage atenţia însă că amenajarea acestui spaţiu nu înseamnă doar achiziţia de echipamente care să ofere utilizatorilor cele mai bune experienţe online ci este important şi decorul spaţiului dedicat acestei activităţi. „Pentru designul spaţiilor pentru videoconferinţe cred că e important să gândim un design tip scenografie astfel încât să existe în spate un fundal care să completeze stilul personal sau care să spună povestea domeniului profesional în care activezi. Pe lângă detalii ce ţin de lumină sau amplasare, este important să ştim ce includem în spaţiul ce se va vedea tot timpul pe ecran în jurul nostru şi care ne va avantaja”, a adăugat fondatorul Pure-Mess Design.

  • Ciudăţenii de designer: un material ieftin, folosit în construcţii de exterior, a devenit acum material de înfrumuseţare a locuinţelor

    Percepute drept material ieftin care nu trebuia lăsat la vedere, plăcile OSB (panouri din aşchii de lemn presate) au intrat în atenţia designerilor de interioare, care nu se mai sfiesc să le scoată la iveală, scrie Financial Times. OSB-ul a ajuns acum să fie folosit în renovarea unor case de piatră, la tavane şi uşi, alteori pentru podea. În alte cazuri de renovare de clădiri istorice panourile din acest material servesc la compartimentarea spaţiilor. OSB-ul a ajuns şi până la căsuţe de vacanţă construite din containere, unde este utilizat pentru placat pereţii şi tavanul.

  • Când dressingul devine el însuşi obiect de lux

    O dotare căutată a locuinţei în ultimii treizeci de ani, dressingul nu mai este un simplu spaţiu de depozitat haine şi pantofi, scrie Mansion Global, ci un spaţiu luxos în ton cu casa sau apartamentul în care se află.

    Dacă are ferestre, acestea pot fi acoperite cu o folie specială care să nu permită soarelui să decoloreze materialele delicate şi prevăzute cu jaluzele din materiale scumpe, folosite şi pe interiorul uşilor dulapurilor. Unele dressinguri sunt şi mici spaţii expoziţionale, cu tablouri pe pereţi, care pot fi inspirate de articolele de depozitate în încăpere. Sunt şi persoane care vor divane, flori proaspete şi fotografii de familie în dressing, pe lângă oglinzi. Firmele care se ocupă de design de interioare au solicitări de dressinguri luxoase în special de la femei, dar şi bărbaţii încep să fie interesaţi de aşa ceva.

  • Povestea unui hobby început în perioada pandemiei şi care acum se transformă într-o afacere cu acte-n regulă

    Sunt mici şi se lipesc acolo unde este mai mare nevoie de ele, de o gură de oxigen şi de o pată de culoare. Poartă numele Ierbar, adică un start-up românesc proaspăt ca plantele pe care le promovează, lansat în ianuarie 2021. A început ca un hobby în perioada pandemiei şi continuă acum ca o afacere cu acte-n regulă.

    Radu Firicel este sculptor şi el este cel care a creat o serie de minighivece pentru plantele sale, fără să se gândească neapărat la o afacere. George Axinte este antreprenor, aşa că nu a fost greu să remarce potenţialul acestei idei şi să construiască un brand în jurul ei. „Anul 2021 este un an de test din toate punctele de vedere.

    Vom încerca să punem în practică cât mai multe idei. În acelaşi timp, vom fi atenţi la feedbackul clienţilor, pentru a crea un produs unic şi funcţional. Pe primul plan se află obiectivul de a deveni cât mai vizibili pentru potenţialii noştri clienţi şi avem în plan eficientizarea ratei de conversie. Pe planul următor, se situează colaborarea cu alţi manufacturieri, pentru a susţine piaţa locală de hand-craft”, spun cei doi antreprenori. Ierbar este un proiect care completează altele din portofoliul celor doi, George Axinte fiind şi cofondator al companiei Bionativ, care deţine lanţul de magazine naturiste Remediu, dar şi asociat al brandului apicol românesc Albeena. Ierbar continuă astfel seria de proiecte cu şi despre natură.

    „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine”, mai spun Radu Firicel şi George Axinte. Investiţia iniţială pentru Ierbar a fost de aproximativ 10.000 de euro, bani care au mers către site, plante, ambalaje şi materii prime.

    Mini-ghivecele sunt produse în România de Radu Firicel, iar plantele sunt importate. „Alegem plante rezistente şi uşor de întreţinut – suculente şi aeriene – pentru a crea o experienţă unică clienţilor atunci când primesc cadoul Ierbar. Astfel, cadoul Ierbar se remarcă printr-un design simplu, curat, uşor de integrat în casele moderne, care te ajută să conturezi un colţ verde. Comercializăm către clienţi prin intermediul Ierbar.ro şi prin intermediul platformelor de socializare.”

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio.

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio. Afacerea încă prinde rădăcini – la propriu şi la figurat – astfel că cei doi antreprenori care o gestionează încearcă să profite de noile tendinţe care se conturează în economie şi în societate. „Anul 2020 a fost un an al schimbării, care a afectat pe toată lumea. Pentru noi, fenomenul work from home a creat noi obiceiuri. Plantele de apartament au revenit în interesul nostru, al tuturor, ajutând astfel la completarea spaţiului în care ne petrecem majoritatea timpului.”

    Aşa că acum Radu Firicel şi George Axinte vor, la unisorn, să aducă prin Ierbar nu doar un cadou, ci o experienţă întreagă de reconectare cu plantele şi cu natura.

    Radu Firicel () şi George Axinte (^), fondatorii Ierbar: „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Alexandra Caspruf Jewelry – brand de bijuterii din perle (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Caspruf

    Investiţie iniţială: 500 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Şosete fără pereche – brand de şosete (Bucureşti)

    Fondatori: Radu şi Andra Dobrin

    Investiţii iniţiale: 8.000 de euro

    Prezenţă: online

    Magtar – hub comunitar şi de business (Miercurea-Ciuc)

    Fondatoare: Reka Vas

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: Miercurea-Ciuc

    Hebo Trailers – producător de trailere pentru căsuţe mobile (Miercurea Ciuc)

    Fondator: Henrietta Kovács-Szécsi

    Cifră de afaceri în 2020: 354.000 lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Zumini – brand de haine pentru mame şi copii (Buzău)

    Fondatoare: Alexandra Uzum

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Theatrum Online: Theatrum.ro

    Reprezentanţii Theatrum descriu proiectul ca fiind „prima platformă culturală care satisface toate nevoile de informare şi achiziţie online ale iubitorilor de teatru – de la informaţii despre actori, spectacole, distribuţie, durată, teatre până la accesul rapid către achiziţionarea de bilete direct de la furnizori, într-un singur loc şi user-friendly”.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Theatrum.ro este o platformă adaptată trendurilor şi cerinţelor actuale ale utilizatorilor. Vine în sprijinul celor care doresc să îşi planifice o seară de teatru şi au nevoie să afle toate informaţiile dintr-un singur loc. Proiectul reprezintă şi o bază de date importantă cu informaţii despre actori, regizori şi scenografi care activează în acest moment în teatrul românesc. Este singura platformă care la momentul actual uneşte toată informaţia despre teatru din România. Theatrum a fost lansat în ianuarie 2020, când doi antreprenori prieteni, Andrei David (stânga) şi Tiberiu Mercurian, uniţi prin pasiunea pentru teatru şi cu o vastă experienţă în marketing şi digital content, dar şi în antreprenoriat cultural, au transformat în realitate dorinţa lor de a crea o platformă cu un nivel ridicat de user experience şi un volum important de informaţii actualizate în timp real despre lumea teatrelor din România. Pe lângă cei doi fondatori, echipa Theatrum este formată de colaboratori din domenii cum ar fi design, UX/UI, programare şi marketing.

    Elementul de noutate:

    Platforma Theatrum vine cu funcţionalităţi noi, inexistente până acum în peisajul cultural, potrivit reprezentanţilor proiectului:  În primul rând, cu designul şi zona de user experience. Dacă până acum informaţia era împrăştiată pe mai multe site-uri şi era nevoie de mult timp de căutare pentru o imagine completă despre un spectacol şi apoi pentru achiziţia de bilete online, Theatrum, cu ajutorul unui design simplu, conceput pentru transmiterea rapidă a mesajului către utilizator, pune la dispoziţie informaţii complete şi organizate logic pentru o parcurgere uşoară. De asemenea, din punct de vedere tehnologic, utilizatorii au parte de un user experience accesibil, beneficiind de un algoritm avansat. Când îşi fac cont, îşi pot selecta actori/regizori/scenarişti preferaţi şi astfel vor primi ulterior recomandări personalizate.

     

    Efectele inovaţiei:

    În prezent, pe platformă sunt afişate informaţii despre 42 de teatre şi 2.279 de artişti. Utilizatorii au parte de o experienţă îmbunătăţită când îşi plănuiesc ieşirea la teatru şi funcţionalităţi utile pentru a se informa şi pentru a achiziţiona bilete şi primesc recomandări personalizate bazate pe preferinţele lor în materie de actori şi piese favorite, în timp ce artiştii şi profesioniştii din zona culturală au ocazia să ajungă la publicul lor printr-o platformă modernă şi să atragă, astfel, mai eficient publicul ţintă spre spectacolele lor. Acest aspect are impact major asupra teatrelor independente care adesea nu dispun de fonduri suficiente pentru promovarea  spectacolelor. Prezenţa lor pe o astfel de platformă le asigură o vizibilitate importantă, gratuit. Per ansamblu, lansarea Theatrum, spun fondatorii platformei, va avea ca efect în timp educarea publicului iubitor de teatru şi creşterea consumului acestei forme de artă. În primele două luni de la lansare, platforma a fost accesată şi folosită de peste 5.000 de utilizatori unici. Ulterior, din cauza contextului neobişnuit, când teatrele au fost şi încă sunt încă închise pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, platforma a continuat să ofere informaţii despre piesele de spectacolele care se transmit online.

  • Less is more… şi în aviaţie

    ⇒ Pandemia a accentuat competiţia dintre cei mai mari doi producători de aeronave ai lumii, Airbus şi Boeing;

    ⇒ Airbus pare însă să fie câştigătorul acestei situaţii, în contextul în care oamenii călătoresc pe distanţe mai scurte şi în aeronave mai mici;

    ⇒ Compania îşi extinde constant familia de A320 şi ia în considerare lansarea de modele alimentate de hidrogen pentru distanţe scurte până în 2035;

    ⇒ Producătorul francez se afla pe o poziţie mai bună şi din punctul de vedre al cash-ului deţinut: compania avea 16 miliarde de dolari în cash şi echivalente de cash, faţă de cei 10 miliarde de dolari deţinuţi de Boeing.

    Guillaume Faury, CEO Airbus SE: „Cele trei tipuri de design ZEROe marchează un moment istoric în domeniul aviaţiei comerciale.”

    Foto: hepta, Airbus via Abacapress.com

    Sursa: Bloomberg

  • Cum a ajuns un tânăr cu un cont de Instagram să aibă mai mult iahturi şi chiar să proiecteze unul de milioane de dolari

    Cu peste 350.000 de urmăritori pe contul său de Instagram, unde îşi axează postările pe iahturile de lux pe care, Denis Suka este deja o figură influentă în lumea iahturilor. Dar după ce a postat despre astfel de nave incredibile timp de aproape trei ani, omul din spatele contului @theyachtmogul are în sfârşit ocazia să îşi exerseze mâna în designul iahturilor, scrie CNN.

    Influencerul a încheiat o colaborare cu Bhushan Powar Design Studio pentru a realiza un concept de superyacht numit după profilul său extrem de popular. Având o înălţime de aproape 90 de metri, proiectul Mogul oferă o piscină de tip infinity de 8 metri, alături de o cabină cu ferestre din tavan până în podea, care oferă vedere panoramică, o cadă cu hidromasaj şi acces direct heliport.

    „O mulţime de iahturi nu sunt foarte frumoase. M-am gândit că, aducând un design frumos, poate cineva va dori să-l construiască. Scopul meu a fost să vin cu ceva diferit. Există mii de iahturi în industrie. Dacă facem ceva la fel ca celelalte, nu va face nicio diferenţă”, a declarat el pentru CNN.

    De la crearea paginii Instagram în 2018, Suka şi-a dedicat o mare parte din timpul său studierii iahturilor şi spune că a dezvoltat o înţelegere cuprinzătoare a elementelor care fac ca modelele să iasă în evidenţă, dar şi a ceea ce lipseşte în prezent de pe piaţă.

    El a decis să transforme cabina proprietarului în principalul obiectiv, după ce a observat că acest aspect a fost adesea neglijat în proiecţia altor nave similare. A petrecut aproape şapte luni lucrând la proiect şi spune că este încântat de rezultat. În plus, a primit o mulţime de feedback-uri pozitive de la potenţialii cumpărători de când a dezvăluit conceptul, care are un preţ estimat la 180-200 de milioane de dolari.

    Cererea de superiahturi a crescut mult în ultimii ani – flota globală a crescut de la 3.906 ambarcaţiuni în 2009 la 5.646 în 2019, potrivit grupului Superyacht. În timp ce vânzările au scăzut uşor în 2020 din cauza pandemiei, pe piaţă au fost totuşi tranzacţionate 341 de nave până la sfârşitul anului.

    Dar cu cât sunt mai multe superiahturi pe scenă, cu atât este mai greu să ieşi în evidenţă, iar designerii sunt nevoiţi să vină cu nave care sunt atât atrăgătoare, cât şi inovatoare. Mogul este unul dintre numeroasele concepte noi şi interesante de superyachturi care ar putea atinge apele în următorii ani. Compania slovenă de design VOM Creations a împărtăşit recent un nou şi aventuros concept, Mr. Hunt, numit după personajul lui Tom Cruise din „Misiunea imposibilă”, în timp ce Lazzarini Design Studio a lansat proiectul Prodigium, un vas în formă de rechin, în noiembrie.

    Suka, care s-a mutat la Monaco în 2018, spune că a observat o cerere pentru modele mai avansate, mai inventive, iar limitele vor fi împinse tot mai mult pe măsură ce trece timpul. „Pe viitor, cumpărătorii vor fi şi mai tineri şi vor dori modele mai futuriste. Vom vedea modele care seamănă tot mai mult cu nave spaţiale.”

    În ciuda numeroaselor proiecte în care se implică, Suka rămâne dedicat contului său de Instagram, subliniind că toate oportunităţile pe care le-a obţinut în lumea yachting-ului au venit ca rezultat al paginii sale. „Indiferent cât de sus ajung, Instagramul rămâne prioritatea mea”, spune el. „De aici am început şi unde mă aflu acum se datorează contului. Toată lumea mă cunoaşte sub numele de magnatul iahtului.”

  • Tot mai multe afaceri sunt construite de tinerii din România într-un domeniu vechi, dar cu idei şi influenţe moderne

    Puţine lucruri pot da aceeaşi încredere de sine pe care o dă o pereche confortabilă de pantofi. Cu tocuri cui sau cu talpă dreaptă şi comodă, încălţămintea perfectă e un accesoriu pentru reuşită. Antreprenorii români au intrat şi pe această nişă cu afaceri de la zero în ultimii ani şi au dat naştere unor branduri autohtone, numai bune de pus în picioare. Luisa Fiore, 5th Element sau Joyas sunt numai câteva exemple de businessuri întemeiate în România, care au fost prezentate de-a lungul timpului în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

    1. Luisa Fiore

    Luiza Roată, IT-ist de meserie, a plecat din compania în care lucra în urmă cu aproape patru ani şi a pornit de la zero o afacere proprie în producţia de încălţăminte pentru femei. Sub brandul Luisa Fiore, ea face astăzi pantofi într-un atelier din zona Berceni din Bucureşti. „Ideea a apărut dintr-o necesitate, după ce în urmă cu câţiva ani nu găseam pantofi pentru nunta mea. Aşa că am lăsat cariera de corporatistă şi am început să produc de la zero încălţăminte elegantă de damă”, povestea Luiza Roată la emisiunea ZF Afaceri de la zero.

    A învăţat cum se face încălţămintea uitându-se pe YouTube şi în general de pe internet. A primit o finanţare de 44.000 de euro prin programul Start-Up Nation, apoi a început să caute un spaţiu pentru producţie, utilajele necesare, a început să facă angajări şi să creeze modele. Astăzi, încălţămintea Luisa Fiore se găseşte pe platforma eMag, putând fi de asemenea comandată direct de pe site-ul brandului.

    Realizarea unei perechi de pantofi durează 24 de ore din momentul în care se primeşte comanda. Procesul de producţie constă în crearea unui tipar, după care bucăţelele de piele se subţiază, se cos, se asamblează faţa de piele, se trage pe calapod şi se lipeşte talpa, după cum explică Luiza Roată. Materiile prime şi materialele sunt achiziţionate în principal din Italia, dar o mică parte vine şi de la tăbăcării din România, cu precădere din Braşov. Media este de 300-400 de pantofi produşi pe lună, existând şi posibilitatea de a crea încălţăminte la comandă, personalizată după cerinţele clientelor.

     

    2. The 5th Element

    În adolescenţă, Wilhelmina Tambac combina texturi şi culori. De la a fi atentă la felul în care se îmbracă şi se încalţă ea însăşi, Wilhelmina Tambac a trecut la a le da sfaturi – solicitate sau nu – prietenelor ei. Iar de aici până la o afacere cu pantofi şi genţi nu a mai fost decât un pas… de fapt, mai mulţi, făcuţi în încălţămintea potrivită. L-a cooptat în afacere pe Daniel Ştefan şi în 2013 au pus împreună bazele The 5th Element. Numele brandului a fost o constatare a formei pe care o ia un pantof cu toc aşezat cu vârful în jos şi tocul către dreapta, acesta devenind, de altfel, şi logoul mărcii. În atelierul tinerei, clientele au un întreg catalog din care pot alege tipul de piele pe care îl preferă pentru pantofii, sandalele, balerinii sau ghetele pe care urmează să le poarte, de la piele clasică la piele întoarsă, lăcuită, cu aspect de şarpe, în nuanţe sidefii sau cu reflexii colorate. De designul pantofilor şi al genţilor se ocupă chiar Wilhelmina Tambac, care le şi consiliază pe cumpărătoarele din showroom şi din spaţiul virtual, în vreme ce colegul ei, Daniel Ştefan, se ocupă de administrarea afacerii şi este implicat direct în producţie. Pentru ca încălţămintea şi genţile The 5th Element să fie exact aşa cum le imaginează ea pe hârtie, lucrează mai mulţi angajaţi din câteva ateliere de producţie din Capitală, cu care antreprenorii au parteneriate. Atelierele prelucrează manual produsul final, folosind designul, calapoadele şi pieile furnizate de The 5th Element şi aduse preponderent din Italia.

     

    3. PaPrezzo

    Pasiunea pentru încălţăminte a fost cea care i-a făcut pe fraţii Andrei şi Mircea Rusu să investească 12.000 de euro în brandul de pantofi PaPrezzo, a căror producţie are loc într-un atelier din Cluj-Napoca. „Suntem axaţi pe încălţămintea pentru bărbaţi – pantofi, loafers, sneakers, botine, cizme. Ne place să acordăm timpul necesar fiecărui client, astfel că majoritatea perechilor sunt unicat”, povestea Andrei Rusu. Produsele PaPrezzo ajung în toate regiunile din ţară, dar şi la nivel internaţional. Materia primă vine de la furnizori din ţară şi reprezintă una dintre provocările din business, fiind greu de procurat. Publicul-ţintă? Bărbaţii care participă la evenimente precum nunţi, conferinţe, dar şi cei care vor să se încalţe casual la birou.

     

    4. Bianca Georgescu

    Numele Biancăi Georgescu s-a transformat într-un brand în urmă cu cinci ani, după ce a decis să-şi ducă lucrarea de licenţă la rang de business. A absolvit Facultatea de Artă din Bucureşti, secţia Design, şi-a făcut ucenicia în mai multe ateliere de încălţăminte din Bucureşti, apoi şi-a înfiinţat propriul atelier de design şi producţie de încălţăminte. În 2015, de ziua ei de naştere, sora Biancăi i-a oferit cadou un site cu numele ei. Şi aşa s-a născut brandul. În primul an de master a hotărât să plece într-un schimb de experienţă în Italia, cu Erasmus, unde a făcut practică în cadrul unei fabrici de încălţăminte destinată spectacolelor de teatru. Acolo a învăţat mult, a adunat noi informaţii, a ajuns să creeze produse cu tehnici noi. Tot acolo, tânăra a învăţat şi cât este de important să alegi corect materia primă, furnizorii. În prezent, ea foloseşte în atelier materie primă adusă din Italia, în mare parte, însă colaborează şi cu un furnizor din Braşov. Clienţii pot cumpăra încălţăminte sub brandul Bianca Georgescu atât de pe site-ul companiei, cât şi de pe site-urile de profil colaboratoare, dar pot veni să-şi aleagă modelul, materialele şi măsura în atelierul firmei. Produsele pot fi create atât după un anumit model dintr-o colecţie, cât şi după preferinţele clientului.

     

    5. Joyas

    Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob se aflau în Bali, în urmă cu patru ani, când au răsărit primele idei din spatele Joyas, un brand de încălţăminte pentru femei fabricată în Bucureşti. Cele două antreprenoare sunt cumnate şi împărtăşesc nu doar relaţia de rudenie, ci şi pasiunea pentru încălţăminte şi spiritul antreprenorial. Încălţămintea este lucrată manual, pe comandă, în propriul atelier, situat în sectorul 4 din Capitală, din piele premium importată din Italia. Comenzile online internaţionale predomină din Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Tocmai de aceea, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au demarat o colaborare cu Amazon, pentru a-şi prezenta şi expune produsele spre vânzare. Investiţia iniţială a celor două fondatoare a ajuns la câteva zeci de mii de euro pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiei prime. Ulterior, au produs tiparele şi primele modele de încălţăminte în viziunea personală.

     

    Pionieri într-o piaţă cu tradiţie

    Pe o piaţă în care România este recunoscută internaţional ca un producător important de încălţăminte premium, micii antreprenori au pariat, de cele mai multe ori, pe produse cu preţuri peste medie, de multe ori unicat. Cum materia primă este, de cele mai multe ori, pielea, businessurile s-au orientat şi către produse adiacente, cum sunt genţile.

    Potrivit celor mai recente date, România produce haine, fibre textile şi încălţări în valoare de
    22 mld. lei (4,4 mld. euro) anual, adică echivalentul a 2% din PIB, industria având o pondere similară (circa 1,3-1,4%) în totalul cifrei de afaceri a mediului de bussiness local în 2019. În 2019, când mai multe fabrici locale s-au închis şi relocat în ţări considerate mai ieftine, industria a pierdut 700 de milioane de lei din cifra de afaceri.

    Oficial, fără a se lua în calcul munca la negru, în domeniu lucrează 175.000 de croitorese, cusătorese şi cizmari care pun eticheta de „Made in Romania” pe haine şi pantofi ce poartă mărci precum Zara, H&M, Moncler sau Burberry. Aproape 4% din salariaţii din România lucrează în această industrie care utilizează în mod intens forţa de muncă, unele fabrici având chiar şi peste 1.000 de salariaţi. Începând din anii ’90, România a devenit treptat unul dintre principalii croitori şi cizmari ai Europei. Poziţia geografică favorabilă, expertiza istorică şi mai ales salariile mici au pus piaţa locală pe harta marilor branduri internaţionale când vine vorba de producţie.

    Puteţi citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.