Tag: departament

  • Tineri manageri de top 2018: Emanuela Mazilu-Merer, legal manager, MOL România

    Emanuela Mazilu-Merer este din 2013 legal manager în cadrul MOL România şi membru al echipei de coordonare pe ţară, asigurând furnizarea consultanţei juridice, precum şi funcţia de conformitate pentru toate subsidiarele grupului în România, cu activitate în domeniul downstream, dar şi în cel upstream. În atribuţiile ei intră atât coordonarea echipelor interne, cât şi a celor ale furnizorilor de servicii juridice.

    „Sectorul de petrol şi gaze este de ani buni unul dintre cele mai dinamice din economia românească, fiind expus influenţei climatului regional şi internaţional, şi este modelat de acţiunile de la nivel naţional. În general, este un sector de business puternic reglementat, oriunde în lume, fiind un domeniu strategic.”

    De aceste schimbări se leagă şi una dintre cele mai complexe experienţe profesionale ale Emanuelei Mazilu-Merer, respectiv preluarea şi integrarea în cadrul MOL Group a reţelei de benzinării ENI/Agip, în urma căreia au fost preluate 208 de benzinării Agip deţinute de compania italiană ENI în România, Cehia şi Slovacia. „Preluarea a fost un proces complex care a vizat, printre altele, operaţiunile de vânzari en gros şi preluarea gestiunii entităţilor locale, respectiv 42 de staţii de alimentare din România”, descrie Emanuela Mazilu-Merer una dintre cele mai mari provocări din carieră.

    Absolventă a Facultăţii de Drept Spiru Haret, licenţiată a Universităţii Bucureşti (2002), Emanuela Mazilu-Merer a urmat mai multe cursuri de specializare. Are o experienţă în domeniul juridic de 15 ani acumulată în sectoare precum imobiliar, financiar-bancar sau industria petrolieră, dar s-a ocupat şi de unele dintre cele mai dinamice sectoare de business de pe piaţa din România, respectiv fuziuni, achiziţii şi guvernanţă corporativă.

    Înainte de a se alătura echipei MOL România, a fost şeful departamentului juridic al Anchor Group, dezvoltatorul centrelor comerciale Bucureşti Mall şi Plaza România şi al clădirii de birouri Anchor Plaza, dar şi head of legal în cadrul BCR Real Estate Management, parte a grupului Erste, asistând BCR în câteva tranzacţii majore.


    40 de ani  
    legal manager  
    MOL România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Bogdan Brăslaşu, director management procese şi asistenţă reţea unităţi, BRD Groupe Société Générale

    Bogdan Brăslaşu este responsabil de managementul proceselor şi suportul pentru reţeaua de unităţi a BRD, coordonând o echipă de 35 de angajaţi; din rândul realizărilor de anul trecut ale departamentului pe care îl conduce, oferă ca exemple reducerea erorilor operaţionale cu 15%, precum şi reducerea timpului de răspuns la solicitările reţelei cu 20%.

    Despre parcursul său profesional, Bogdan Brăslaşu spune că o decizie importantă, dar nu uşoară pentru el, a fost în 2005, când s-a întors din Franţa, unde îşi începuse cariera, pentru a lucra la BRD. După un an de integrare, perioadă în care a lucrat cu clienţi în diverse funcţii de front şi back office din reţeaua băncii (ghişeu, consilier clientelă, back office, responsabil agenţie), a preluat funcţia de supervizor regional în cadrul departamentului Administrare Reţea. Rolul a presupus interacţiune directă cu agenţiile, numeroase deplasări şi asigurarea relaţiei managementului local cu centrala băncii, explică el. Spre sfârşitul acestei perioade a fost delegat la Chişinău pentru şase luni, cu misiunea integării în grupul Société Générale a Mobias Banca.

    Bogdan Brăslaşu spune că a perceput această experienţă, alături de munca în Franţa, drept cele mai dificile din parcursul său profesional: „Cu siguranţă am depus mai multe eforturi în Franţa şi Moldova pentru a-mi realiza obiectivele. E foarte important să înţelegi cultura diferită de muncă, să te integrezi şi să câştigi încrederea oamenilor cu care lucrezi”.

    Următorul pas în carieră a fost în 2013 preluarea managementului Procese Reţea, fiind responsabil de formarea unei echipe noi de 15 persoane. „După 13 ani, sunt pregătit să îmi asum provocări noi în cadrul BRD într-o zonă extrem de dinamică şi probabil la publicarea acestui articol voi avea o nouă poziţie în zona de marketing – omnichannel & digital”, descrie el următorul pas pe care urmează să îl facă în carieră. Iar peste 10 ani se vede lucrând în continuare în sistemul bancar, dar „unul mult schimbat faţă de ceea ce cunoaştem astăzi, mult mai orientat spre client şi cu soluţii digitalizate”.

    Bogdan Brăslaşu are o licenţă în Business Administration (Academia de Studii Economice din Bucureşti) şi un master în project management obţinut în urma studiilor la Université Paris XII.


    39 de ani

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • România nu îndeplineşte standardele în eliminarea traficului de persoane, dar sunt progrese

    “Instituţiile guvernamentale din România nu îndeplinesc în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane; cu toate acestea, se înregistrează progrese în acest sens comparativ cu perioada analizată anterior”, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2018 privind Traficul de Persoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O celebră actriţă, arestată la un protest anti Trump

    Actriţa Susan Sarandon a transmis mesaje pe platforma de socializare online Twitter în timpul protestului.

    Femeile au afişat pancarte cu mesajul “Ne pasă”, o referire la un text imprimat pe o jachetă purtată de prima doamnă a SUA, Melania Trump, în timp ce a efectuat o vizită la un centru pentru imigranţi, săptămâna trecută.

    De asemenea, protestatarele au scandat mesaje precum “Ce vrem? Familii libere!” şi “Aşa arată democraţia”.

    Protestatarele au fost arestate, puse sub acuzare şi apoi eliberate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Justiţia americană cere Disney să vândă canale de sport pentru a putea cumpăra 21st Century Fox

    Astfel, Disney va trebui să cedeze 22 de canale de sport aparţinând grupului Fox, pentru a respecta regulile concurenţei şi a evita o creştere a tarifelor, a anunţat Departamentul de Justiţie din SUA într-un comunicat.

    Disney a precizat într-un comunicat separat că a acceptat această condiţie şi că va trebui să vândă canalele de sport în maximum trei luni de la finalizarea tranzacţiei cu Fox.

    “Departamentul a stabilit că această vânzare ar elimina eventuale îngrijorări provocate de cumpărarea de către Disney a anumitor active ale Fox”, se mai arată în comunicatul Departamentului de Justiţie. Din punct de vedere juridic, acordul între Disney şi consiliul concurenţei din SUA trebuie validat de un judecător, potrivit comunicatului. Disney trebuie să plătească 71,3 miliarde de dolari pentru a cumpăra compania 21st Century Fox, deţinută de magnatul media Rupert Murdoch.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La numai 36 de ani, coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România şi are peste 1.000 de angajaţi în subordine

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016.

    „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.

    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu. El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent.

    „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii.

    La 36 de ani, Philipp Tippel coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România, cu o suprafaţă de circa 24.000 km pătraţi şi 1.060 de sonde active. Alături de echipa de conducere, este responsabil de coordonarea a peste 1.000 de angajaţi din zona noastră de producţie. 

    Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud. Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.


    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.

    ”A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.

    ”Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.

    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.

  • Austriacul care a digitalizat producţia din sondele Petrom

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016. „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.
    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu.

    El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent. „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii. Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud.

    Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.

    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.” A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.” Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.
    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.

  • Restaurantul Ikea, unul dintre cele mai puternice din România: 8 milioane de euro din chifteluţe

    Dacă se adaugă TVA-ul la alimente de 9%, afacerile merg spre 40 mil. lei, potrivit calculelor ZF. Ikea România, magazinul, a avut în anul fiscal trecut vânzări de 586 milioane de lei (130 milioane de euro). 
     
    Bistroul însă se bazează pe volume mari de vânzări, în special de hot – dog, care costă 1 leu bucata. Bistroul mai vinde însă şi îngheţată, băuturi răcoritoare şi alte câteva tipuri de dulciuri sau cafea. „Din totalul rezultatelor de vânzări înregistrate de Ikea România, vânzările Ikea Food reprezintă 6,1%. Cel mai bine vândute produse în anul acesta au fost: bomboanele pick & mix (8,8 milioane de bucăţi), chifteluţele suedeze (5,8 milioane) şi hot dogii (2,9 milioane)”, spun oficialii companiei în raportul anual.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Experţi: Cheltuielile firmelor cu dobânzi sunt deductibile doar limitat, impactul fiscal va fi mare

    „În data de 25 aprilie, firmele trebuie să declare şi să plătească impozitul pe profitul realizat în trimestrul I 2018. Surpriza va veni din zona deductibilităţilor: începând din acest an, cheltuielile de îndatorare – cu dobânzi – mai sunt deductibile doar în limita a 200.000 de euro plus 10% dintr-un indicator numit EBITDA (n.n.- câştigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) inclusiv în cazul dobânzilor bancare. Până în prezent, cheltuielile cu dobânzi bancare erau deductibile integral, dar acum intră şi acestea sub incidenţă, ceea ce înseamnă un impact semnificativ la societăţile care au credite mari în derulare”, a explicat Gabriel Sincu, coordonatorul Departamentului Impozite Directe în cadrul EY România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA vor să creeze un program separat pentru imigranţii care lucrează în domeniul agriculturii

    În cadrul unui discurs ţinut în prima zi al Forumului Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite, a informat că acest domeniu se află în centrul dezbaterii privind imigranţii.

    “Persoanele care vin în SUA pentru a lucra în ferme şi crecătorii nu fură locurile de muncă ale americanilor”, a declarat Perdue.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro