BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Vremea o ia razna. ANM anunţă un sfârşit de ianuarie neobişnuit. Este vizat şi Bucureştiul

    De câţiva ani încoace, România are parte de ierni atipice, iar de fiecare dată explicaţiile se învârt în zona încălzirii globale. Şi iarna lui 2019-2020 este la fel, cu vreme mai degrabă de toamnă târzie. ANM anunţă că la final de ianuarie vom avea temperaturi peste media obişnuită.

    Marţi, 21 ianuarie, vremea este în general plăcută, cu temperaturi uşor mai ridicate în zonele de deal din estul şi sudul ţării, acolo unde cerul va fi variabil. În celelalte regiuni, va fi nebulozitate joasă, iar local se va forma ceaţă. Izolat va burniţa sau va fulgui şi vor fi condiţii pentru depuneri de chiciură şi polei. Vântul va cunoaşte intensificări doar pe crestele montane, în rest va sufla în moderat. Temperaturi maxime între -3 şi 10 grade şi minime cuprinse între -10 şi 0 grade.

    La Bucureşti, cerul va fi variabil, cu vânt slab. Temperatura zilei de marţi nu va trece de 6 grade, iar minima va coborâ până la -5.

    Miercuri, 22 ianuarie, vom avea cer variabil, dar cu o nebulozitate accentuată în nord-vestul, nordul, centrul şi estul ţării. Spre seară, pe arii restrânse din Moldova vor fi precipitaţii slabe mixte, mai ales sub formă de ninsoare în rest. Izolat se va forma polei. Cele mai ridicate valori termice vor ajunge la 11 grade, cu minime între -7 şi 2 grade.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • ANAF va publica “lista ruşinii” în această lună. Verificaţi dacă lucraţi la o companie cu datorii

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2019, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2019. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2019 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2019. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Veşti bune pentru datornici: Fiscul a şters o parte din datoriile românilor

    La începutul acestui an, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anulat în mod automat „creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului 2019, mai mici de 40 lei“, conform Codului de procedură Fiscală.

    În acest context, creanţele fiscal care se situează sub cuantului de 40 de lei, aflate în evidenţa ANAF la data de 31 decembrie 2019, au fost anulate în primele zile din anul acesta.

     „Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale datorate şi neachitate de debitori „, conform alin. (5) art.266 din Codul de Procedură Fiscală

    Excepţia de la regulă prevede  că “în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre, autorităţile deliberative pot stabili plafonul creanţelor fiscale care pot fi anulate, care nu poate depăşi limita maximă prevăzută la alin. (5) “.

    Ordinul Nr. 3497/2015 din 2 decembrie 2015 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea şi comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care înregistrează obligaţii fiscale restante sub o anumită limită prevede: “Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, al căror plafon este prevăzut pentru anulare de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se scad din evidenţele fiscale în primele 7 zile ale anului următor”.

     

  • Record în ştergerea datoriilor la bănci in România. Sute de mii de lei şi zeci de mii de euro, radiate din contul a doi împrumutaţi

    În cadrul unei negocieri intermediată de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) cu o bancă, unui consumator din Bucureşti i s-a acceptat ştergea întregii datorii pe care o mai avea de achitat, de 298.000 de lei (aproape 62.000 euro).

    Totodată, aceeaşi bancă a şters, în cadrul unui caz social din Oradea, o datorie de 51.930 franci elveţieni.
    În urma concilierii, ambele cazuri depăşesc precedentul record valoric înregistrat la CSALB. Acesta era de 44.600 de euro, înregistrat în aprilie 2019, în cazul unui consumator din Sighetul Marmaţiei.

    În primele zile ale acestui an, aceeaşi bancă comercială a luat decizii similare în cazul mai multor consumatori care aveau cazuri sociale dificile.
    Astfel, banca a închis un credit de consum fără ipotecă pentru o persoană din Bucureşti. Concilierea a rezultat prin remiterea sumei de 3.945 de euro către consumator. Pentru aceeaşi persoană, banca a stins descoperitul de cont în valoare de 3.288 de lei.

    Într-un alt caz, din Bucureşti, suma remisă unui alt consumator pentru închiderea creditului a fost de 8.553 de lei. În plus, banca a virat în contul acestuia suma de 1.785 de lei.

    În ultimii 3 ani şi jumătate, aproximativ 1.400 de români şi-au rezolvat problemele cu băncile şi IFN-urile, prin intermediul CSALB, iar suma totală obţinută în urma negocierilor depăşeşte 2 milioane de euro. Anul trecut, consumatorii au trimis peste 2.100 de cereri în care solicită intrarea în negociere cu instituţiile financiar-bancare, faţă de 1.293 de cereri trimise în tot anul 2018. Cele mai multe cereri vizează reducerea sau eliminarea unor comisioane, reducerea soldului sau a costurilor asociate creditelor ipotecare sau de consum.

     

  • Aveţi datorii la bănci? Taxa ascunsă pe care majoritatea celor care îşi iau un credit o plătesc fără să ştie

    În momentul în care vă luaţi un credit de la majoritatea băncilor din România, fie şi sub forma unei descoperiri de cont, trebuie să plătiţi o taxă de care puţini dintre clienţii instituţiilor bancare ştiu.

    Astfel, potrivit informaţiilor confirmate pentru Business MAGAZIN şi Ziarul Financiar de surse din piaţă, în momentul în care accesaţi un credit mobiliar, veţi plăti o taxă de înregistrare a ipotecii mobiliare la acordarea creditului la Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară în valoare de 65,7 lei. Apoi, în fiecare an după acordarea creditului, încă 43,8 lei, la care se adaugă 21,9 lei la momentul în care doriţi să ştergeţi ipoteca mobiliară percepută la momentul rambursării integrale a creditului.

    Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară este sistemul legal de publicitate mobiliară pentru ipoteci mobiliare, fiducii, avize specifice, creanţe securitizate şi obligaţiuni ipotecare, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul instituţiei.

    Potrivit art. 1 alin. 1 pct. d) din Legea nr. 297/2018 privind Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară, este un sistem naţional electronic de interes public, structurat pe persoane şi bunuri, de evidenţă a priorităţii în caz de executare silită şi de publicitate a actelor şi operaţiunilor juridice prevăzute de lege.

    Banca Comerciala Română nu percepe o astfel de taxă, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii instituţiei, deoarece nu înregistrează ipoteci mobiliare pentru creditele acordate persoanelor fizice (excepţie face Prima Casă, unde obligă legislaţia specială). Din informaţiile companiei, BCR este singura bancă din piaţă care a simplificat acest flux. 

  • Companiile au credite externe de la bănci din alte ţări şi instituţii internaţionale de 6,7 mld. euro. Băncile din Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie sunt preferate de firmele româneşti când iau credite externe

    Companiile din România aveau în 2019 credite externe pe termen mediu şi lung de circa 6,7 mld. euro, finanţările fiind obţinute preponderent de la bănci din alte ţări, precum şi de la instituţiile financiare internaţionale cum ar fi BERD sau BEI.

    Creditele externe pe termen mediu şi lung primite de firmele româneşti de la băncile străine au ajuns în septembrie 2019 la circa 5,8 mld. euro, în timp ce finanţările de la organisme internaţionale au fost de circa 916,8 mil. euro, după cum reiese din datele BNR.

    Cea mai mare parte a creditelor externe au fost luate de companiile româneşti de la bănci din Austria (circa 2 mld. euro), Germania (0,84 mld. euro), Olanda (0,72 mld. euro), Marea Britanie (0,66 mld. euro) şi Cipru (0,37 mld. euro), potrivit BNR. Preferinţa pentru băncile din aceste ţări este legată de faptul că acestea sunt de regulă ţările de origine ale acţionarilor companiilor locale care apelează la finanţare externă.

    BNR consideră că pentru majorarea intermedierii fi­nan­ciare interne, înlocuirea datoriei externe a com­paniilor cu finanţare de la băncile autohtone ar fi dezirabilă.

    Firmele preferă mai mult împrumuturi de la acţionari şi creditele externe şi comerciale. Creditele bancare interne reprezintă doar în jur de 8% din datoriile companiilor.

    După nouă luni din 2019 creditele totale acordate intern de băncile locale companiilor cumulau circa 126 mld. lei, adică 26 mld. euro.

  • Cum a ajuns vestita cântăreaţă Lady Gaga să intre în FALIMENT şi chiar să aibă datorii de peste 3 milioane de dolari

    Lady Gaga, câştigătoare timp de 9 ani a premiilor Grammy, a dat faliment şi a avut o datorie de 3 milioane de dolari după turneul The Monster Ball, scrie CNBC.

    În 2019 Lady Gaga a câştigat trei Grammy, două pentru „Shallow” şi una pentru „Joanne”, ambele piese din drama muzicală „A Star Is Born”. Cântăreaţa şi actriţa în vârstă de 32 de ani, al cărui nume real este Stefani Germanotta, a câştigat, de asemenea, un Oscar pentru cea mai bună melodie originală şi a fost nominalizat pentru titlul de cea mai bună actriţă la premiile Oscar 2019. Prima ei nominalizare la Oscar a venit în 2016 pentru cea mai bună melodie originală în „The Hunting Ground”.

    Artista s-a făcut remarcată în industria muzicală cu albumul ei de debut „The Fame” din 2008. De atunci, cântăreaţa newyorkeză a câştigat nouă Grammy, a mers în cinci turnee şi a cântat inclusiv la Super Bowl. În plus, după ce a vândut peste 11 milioane de albume, a reuşit să construiască o avere considerabilă.

    Cu toate acestea, lucrurile nu au mers întotdeauna „ca pe roate”. „Am dat faliment după prima extensie a turneului The Monster Ball”, a spus ea pentru Financial Times, referindu-se la cel de-al doilea turneu al său la nivel mondial, care a avut loc între 2009 şi 2011. „Şi a fost amuzant pentru că nu ştiam. Îmi amintesc că i-am chemat pe toţi şi i-am întrebat: „ De ce toată lumea spune că nu am bani? Este ridicol, am cinci single-uri pe locul 1. Iar ei mi-au răspuns: <Ei bine, ai datorii de 3 milioane de dolari>”.

    Totuşi, în 2018, Lady Gaga se redresase şi câştiga deja 50 de milioane de dolari începând cu luna iulie, relatează Forbes. „Nu sunt obsedată de lucruri materiale şi nu-mi pasă de bani şi de atenţia publicului, ci doar de dragostea fanilor mei. Banii nu înseamnă nimic pentru mine”, a declarat artista. „Singurele lucruri importante pe care le-am achiziţionat sunt valva inimii tatălui meu şi un Rolls-Royce pentru părinţii mei, la aniversarea lor”, a adăugat ea.  

  • Experienţa nu asigură supravieţuirea: Una dintre cele mai mari companii de lactate din lume se prăbuşeşte în faliment

    Borden, producătorul american de lactate fondat în urmă cu peste 150 de ani, a demarat procedurile de faliment, intrând în insolvenţă, pe fondul marjelor de profit din ce în ce mai mici, a costurilor ridicate şi a schimbărilor care intervin la nivelul comportamentului de consum al clientului final, notează NY Times.

    Compania cu sediul în Dallas a raportat vânzări de 1,18 miliarde dolari în 2018, şi a încercat să se conformeze noilor trenduri din piaţă, însă a fost împiedicată de datorii, spune Tony Sarsam, CEO-ul Borden.

    „Cea mai mare problemă, dacă ne uităm la întreaga imagine, ţine de faptul că dimensiunea datoriei este disproporţionată faţă de dimensiunea companiei”, spune Sarsam.

    Executivii Borden, o companie cu 3.300 de angajaţi, au încercat să renegocieze datoriile companiei timp de mai multe luni, însă au fost nevoiţi să aplice pentru intrarea în insolvenţă, duminică, după ce ultima rundă de discuţii cu creditorii a eşuat.

    În urmă cu doar două luni, Dean Foods, cea mai mare companie de lactate din SUA – şi unul dintre principalii competitori ai Borden – a anunţat că intră, de asemenea, în insolvenţă.

    Dezastrul financiar conturat în jurul Borden îşi găseşte rădăcinile în 2017. După ce a reuşit în acel an să atragă credite de 275 miioane dolari, compania a înregistrat pierderi atât în 2018, cât şi în 2019.

     

     

     

  • Boeing ia în considerare creşterea datoriilor companiei, pe fondul crizei aeronavelor 737 MAX

    Costructorul american de aeronave Boeing are în vedere să îşi majoreze împrumuturile pentru a-şi consolida finanţele după blocarea la sol a aeronavei sale 737 MAX, transmite Reuters.

    De asemenea, compania vrea să amâne unele cheltuieli de capital, să îngheţe unele achiziţii şi să îşi reducă din costurile destinate cercetării şi dezvoltării pentru a avea bani la dispoziţie.

    Criza pe care o traversează compania Boeing se adânceşte, după ce aceasta a informat că va suspenda, din ianuarie, producţia aeronavelor 737 MAX, prima mare oprire a liniei de asamblare din ultimii 20 de ani.

    Autorităţile de reglementare au interzis zborurile cu aceste aeronave în luna martie anul trecut, în urma accidentelor din Indonezia şi Etiopia soldate cu 346 de victime.

    Boeing a continuat să producă aeronave 737 MAX chiar şi după interdicţia de a mai zbura din luna martie, însă a redus producţia lunară de la 52 de aparate în aprilie la 42.

    Luna trecută, Consilul de Aministraţie al Boeing l-a concediat pe Dennis Muilenburg, directorul general al companiei, din cauza eşecurilor repetate ale acestuia de a o scoate din criza care a afectat compania aeriană şi a costat până acum 9 miliarde de dolari.

    Acţiunile Boeing scădeau luni, la bursa de la New York, cu 1,3%, la 328,29 de dolari.

  • Wall Street-ul a trecut printr-un deceniu al datoriilor: Cum arată piaţa de obligaţiuni şi răscumpărări şi la ce nivel au ajuns riscurile

    Indiferent de porecla ce o să fie ataşată, în final, anilor 2010′, pe Wall Street şi în America corporatistă deceniul ce se apropie de final va rămâne în memorie cu eticheta “Deceniul datoriilor”, arată Reuters într-o analiză.

    Cu dobânzile blocate la niveluri extrem de reduse graţie politicilor monetare relaxate aplicate de către Federal Reserve (Fed) în urma Crizei Financiare din 2008, companiile americane au descoperit că este mai facil ca niciodată să apeleze la piaţa obligaţiunilor corporative pentru a atrage numerar.

    Emisiunile de obligaţiuni ale companiilor americane au depăşit o valoare cumulată de 1.000 de miliarde de dolari în fiecare an în perioada 1 ianuarie 2010 – 30 decembrie 2019, o evoluţie fără precedent în istorie. În total, datoria emisă prin obligaţiuni s-a majorat cu peste 50% şi este estimată să atingă o sumă cumulate de 10.000 de miliarde de dolari, faţă de 6.000 de miliarde de dolari în deceniul anterior. Principalele companii americane – cele din indicele bursier S&P 500 – reprezintă circa 70% din datoria emisă prin obligaţiuni, aproape 7.000 de miliarde de dolari.

    Ce s-a întâmplat cu toţi banii?

    Un truism spune că banii trebuie puşi să muncească. Dacă nu contribuie la creşterea unei afaceri, aceştia ar trebui redistribuiţi acţionarilor, iar companiile americane au practicat mai degrabă returnările de cash către acţionari în ultimii zece ani decât investiţiile.

    În 2010, firmele americane au cheltuit cu aproximativ 60 de miliarde de dolari mai mult pe dividende şi răscumpărări decât pe investiţii în sedii, echipamente sau tehnologie. Până anul trecut, diferenţa s-a majorat la peste 600 de miliarde de dolari, iar pentru 2019 este estimată să fie la un nivel similar.

    Numărul şi dimensiunea din ce în ce mai mare a programelor de răscumpărare este unul din factorii care au stat la baza raliului din ultimii zece ani din piaţa bursieră americană.

    Totodată, cheltuielile de investiţii au rămas la niveluri constante în ultimii zece ani şi în special în ultimii trei ani, în ciuda unui pachet masiv de stimulare fiscală venit din partea administraţiei Trump, care a redus rata impozitului pe profit la 21% de la 35%. Bani lăsaţi în companii urmau să se ducă în investiţii, însă preponderent s-au dus tot în răscumpărări.

    Odată cu creşterea emisiunilor de obligaţiuni, piaţa a devenit mai riscantă, aceasta şi în condiţiile în care investitorii sunt într-o goană după randamente într-o lume nouă cu dobânzi sistemic reduse.

    Titlurile obligatare evaluate cu doar o treaptă sau două peste obligaţiunile junk reprezintă acum mai mult de jumătate din titlurile clasificate drept “investment grade” faţă de circa o treime în zorii deceniului.