BusinessMagazin

Tag: curs valutar

  • Accizele ar putea fi calculate în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul BCE

     Accizele ar putea fi calculate în funcţie de rata inflaţiei, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat marţi la GÂNDUL LIVE că Guvernul intenţionează să renunţe anul viitor la stabilirea accizelor în funcţie de cursul de schimb valutar din data de 1 octombrie, fără să precizeze însă care va fi noua modalitate de calcul.

    “Vom vedea. Dumneavoastră găsiţi o motivaţie logică pentru care avem determinarea la 1 octombrie? A existat o motivaţie câtă vreme era clar că se depreciază permanent cursul de schimb. Şi atunci aveai cumva o certitudine că prin raportarea unui curs mai mare vei avea încasări. Dar cursul e foarte stabil, raportarea la cursul de schimb nu se justifică”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIŞTI: Cursul poate ajunge la 4,54 lei/euro la finalul anului, dacă BNR va continua să reducă dobânda

    Deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în România, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaşte o tendinţă mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste, potrivit X-Tade Brokers.

    Conform unei analize a casei de brokeraj, cursul de schimb leu/euro s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 unităţi la finalul anului, în timp ce leu/dolar ar putea ajunge la 3,55 unităţi în aceeaşi perioadă.

    Paritatea leu/euro estimată de analiştii XTB este cu 1,67% peste cursul de referinţă anunţat marţi de Banca Naţională a României (BNR), de 4,4653 unităţi, şi cu 2,32% sub maximul istoric atins în 3 august 2012, de 4,6481 lei/euro. Comparativ cu nivelul de la finele anului trecut, de 4,4287 lei/euro, estimarea XTB este cu 2,51% mai sus.

    Rata de schimb leu/dolar prognozată pentru finele anului de casa de brokeraj este cu aproape 5,3% peste cursul anunţat marţi de BNR, de 3,3719 unităţi, şi cu 7,41% sub recordul istoris înregistrat pe 24 iulie 2012, de 3,8343 lei/dolar. Raportat la nivelul din ultima şedinţă a anului trecut, de 3,3575 lei/dolar, estimarea XTB este cu 5,73% mai mare.

    “Scăderea preţurilor producţiei industriale, înregistrată în ultimele luni, sugerează că inflaţia îşi va continua trendul descendent. Astfel, Banca Naţională are loc să continue în lunile următoare (până la finalul anului) ciclul de relaxare a politicii monetare. Aceste scăderi ale dobânzii ar susţine economia reală şi, în condiţiile performanţei bune din agricultură, PIB-ul ar putea avansa cu 2%. Efectul advers al acestei politici BNR ar fi, însă, reducerea diferenţialului între dobânzile plasamentelor în zona euro şi cele din România, reducând astfel atractivitatea leului pentru investitori”, afirmă, într-o analiză, analistul şef XTB România Claudiu Cazacu.

    BNR a reluat în acest an ciclul de relaxare a politicii monetare şi, printre altele, a redus de două ori dobânda cheie, de la 5,25% pe an, la 5% pe an (în luna iulie) şi, respectiv, la 4,5% pe an (în luna august).

    Un alt aspect care susţine ipoteza deprecierii leului în perioada următoare este evoluţia dolarului american, potrivit XTB.

    Astfel, diminuarea sprijinului monetar de către banca centrală a SUA (Fed) va orienta investitorii spre prudenţă, punând presiune pe leu şi pe celelalte monede din centrul şi estul Europei, susţine Przemyslaw Kwiecien, analist şef al grupului XTB.

    El a mai arătat că evoluţia pozitivă a leului din prima parte a anului s-a datorat excedentului de cont curent, performanţă mult peste cea din anii anteriori, beneficiind, în acelaşi timp, de repere macroeconomice relativ stabile în raport cu alte ţări din UE (deficit bugetar de sub 1% din PIB în primele şapte luni, ţintă de 2,1% din PIB în 2013, datorie publică sub 40% din PIB).

    Prudenţa investitorilor a fost deja vizibilă – fiind mult amplificată de dezechilibre macroeconomice specifice – în cazul monedelor statelor emergente. Dintre acestea, lira turcească şi rupia indiană au atins minime record în faţa dolarului american, potrivit casei de brokeraj.

    “Active mai riscante, cumpărate în perioada «banilor ieftini» devin puţin dezirabile în noul context, când capitalurile se retrag «spre bază». Deşi situaţia este diferită în România, între altele şi datorită ajustării contului curent (pe un deficit masiv în timpul crizei financiare, dar pe surplus acum), leul nu este total izolat”, consideră Przemyslaw Kwiecien.

    Analiştii XTB estimează că dolarul va avea o evoluţie pozitivă nu doar în raport cu monedele ţărilor emergente, dar şi cu euro, dinamica fiind susţinută şi de faptul că volatilitatea ridicată din zona euro şi întârzierea apariţiei unor semne clare de creştere economică au determinat Banca Centrală Europeană să menţină un nivel al dobânzii de politică monetară la niveluri foarte scăzute.

    “Mai mult, anunţurile pozitive din economia nord-americană şi schimbarea opticii de politică monetară a Rezervei Federale reprezintă avantaje care susţin aprecierea dolarului american faţă de euro”, mai arată analiştii.

    Înfiinţată în 2002, în Polonia, compania are peste 20 de sucursale în Europa, Asia şi America de Sud. În România, X-Trade Brokers Dom Maklerski SA Sucursala Bucureşti (XTB România) este activă pe piaţă din 2009. Compania oferă acces la pieţele valutare (forex), de mărfuri şi de capital (acţiuni şi indici bursieri în pieţele majore şi cele emergente).

  • Un mesaj limpede pentru bănci: tăiaţi dobânzile!

    BNR a redus dobânda cu 0,5%, la 4,5%, surprinzând piaţa, care se aşteptase la o scădere de numai 0,25%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că estimarea de inflaţie a fost redusă de la 3,2% la 3,1% pentru luna decembrie.

    Eugen Şinca, economist în cadrul BCR, a interpretat tăierea dobânzii drept o indicaţie clară că BNR vrea să determine băncile să ieftinească împrumuturile şi consideră că această politică va continua, astfel încât la nivelul lui decembrie va fi posibilă o dobândă de 4%, iar la anul şi o reducere a rezervelor minime în lei ale băncilor la BNR.

    “Recolta agricolă este îmbelşugată în acest an şi preţurile alimentelor au început deja să scadă. TVA la pâine va fi redusă la 9% din septembrie, ceea ce va tăia 0,2% in inflaţia anuală în prima lună, presupunând o transmisie de 25% în preţul final al pâinii. Pe de altă parte, liberalizarea preţurilor la energie pentru consumatorii casnici şi industriali va limita procesul de dezinflaţie. Creditarea privată rămâne slabă, susţinută numai de componenta în lei, care creşte cu rate anuale sub 5% în termeni nominali, în timp ce evoluţia creditelor în valută a intrat încă de anul trecut în teritoriu negativ”, afirmă analistul.

    Rata anuală a inflaţiei a fost de 5,4% în iunie, însă acest nivel înalt se explică prin efectul statistic de bază, respectiv faptul că preţurile volatile ale alimentelor au crescut în a doua jumătate a anului trecut, iar preţurile administrate au fost majorate în decembrie şi ianuarie, explică Ionuţ Dumitru şi Nicolae Covrig, economiştii Raiffeisen Bank. În opinia lor, inflaţia ar urma să scadă spre 2,7% până în septembrie şi să rămână aproape de acest nivel până ce efectul de bază statistic se va epuiza. “Mai mult, rata anuală a inflaţiei are mari şanse să scadă sub 2% în primul trimestru din 2014.”

    Analitşii Raiffeisen estimează la cel puţin 0,4% scăderea inflaţiei anuale ce va fi determinată de reducerea TVA la pâine. În acelaţi timp, Guvernul a decis în iunie să amâne plăţile pentru certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, ceea ce va duce la o reducere a tarifelor la electricitate cu cca 1,3% în iulie şi cu 4% în august. Dacă la acestea se adaugă ieftinirea alimentelor ca efect al recoltei bune, economiştii băncii austriece cred că n-ar fi exclus ca BNR să reducă până la finele anului dobânda de politică monetară chiar sub 4%, dacă nu apar şocuri majore de ordin extern (o nouă fugă a investitorilor de pieţele emergente) sau interne (turbulenţe politice, erori de politică macroeconomică).

  • Isărescu: BNR a limitat variaţiile cursului valutar. Un curs liber ar fi fost între 4 şi 5 lei/euro

     Pentru a balansa volatilităţile mari ale fluxurilor de capital, care au un impact puternic asupra unei economii ca cea a României, banca centrală a acţionat cu trei “tampoane”: controlarea cursului valutar, utilizarea rezervei valutare pentru cumpărări şi vanzări de valută, dar şi admiterea unei variaţii a dobânzilor pe piaţa monetară.

    Guvernatorul a comparat volatilităţile fluxurilor de capital cu un tsunami, care nu se observă când marea este adâncă, “dar la mal valul devine devastator”.

    “Din această cauză – şi nu fac decât să mă repet – noi (BNR – n.r.) am avut o combinaţie de politică monetară care n-a fost deloc ortodoxă, adică având în vedere amploarea acestor intrări-ieşiri de capitaluri pe care n-ai cum să le controlezi, am acţionat cu toţi cei trei factori sau cele trei tampoane în acelaşi timp: am lăsat şi cursul să aibă o anumită variabilitate, flexibilitate, dar nu foarte mare pentru că, dacă am fi lăsat un curs total liber, probabil că mişcarea lui s-ar fi dus între 4 şi 5 lei/euro ca să atenueze aceste intrări şi ieşiri de capital.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: BNR va face tot posibilul să aducă dobânzile la creditele în lei aproape de cele în valută

     “Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, prin asigurarea lichidităţii pe piaţă, prin îngustarea coridorului de variaţie a dobânzilor de pe piaţa monetară să venim cu dobânzile la lei în apropierea dobânzilor în valută”, a afirmat miercuri Isărescu, într-o conferinţă de presă.

    El a arătat că împrumuturile imobiliare în lei, deşi presupun rate cu 30% mai mari decât cele în valută, sunt mai avantajoase pentru client întrucât împrumutul în valută are, pe lângă costul vizibil, şi unul invizibil, dat de fluctuaţia cursului valutar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul valutar: un pic de optimism pentru leu

    Analiştii consideră însă că tensiunile actuale, deşi vor subzista în special în cazul economiilor emergente cu dezechilibre macro importante, se vor atenua treptat, urmând ca în decizia investitorilor să redevină importantă percepţia privind particularităţile fiecărei economii. Din acest punct de vedere, România se află într-o poziţie bună, pentru că datele macro (creşterea PIB, deficite, datorie, inflaţie) arată mai bine decât în cazul multor alte economii emergente. Pentru leu, previziunile analiştilor băncii britanice Lloyd’s vorbesc de o apreciere treptată, până la 4,40 lei/euro în septembrie, 4,37 lei/euro în decembrie, 4,34 lei/euro în martie anul viitor şi 4,28 lei/euro în decembrie al aceluiaşi an.

    Pe parcursul săptămânii, leul s-a apreciat treptat de la 4,522 la 4,459 lei/euro, în ton cu aprecierile monedelor din regiune.

     

  • Marea repliere a investitorilor şi ce se întâmplă cu leul

    Tendinţa a început de luna trecută, justificată cu temeri că programul de tipărire de bani al Rezervei Federale se apropie de sfârşit: în ultima săptămână din mai, vânzările de obligaţiuni de stat ale pieţelor emergente au totalizat 866 mil. dolari, conform UniCredit, iar analiştii SocGen, care caracterizează această retragere masivă a investitorilor drept “o baie de sânge”, prevăd că retragerile investitorilor s-ar putea accentua, astfel încât nu recomandă expunere nici pe monedele, nici pe obligaţiunile pieţelor emergente.

    Dolarul australian, realul brazilian, peso-ul mexican, wonul coreean, rupia indiană, coroana suedeză sau zlotul polonez sunt printre activele vulnerabile la această tendinţă, adaugă analiştii RBS.

    Investitorii reacţionează excesiv faţă de posibilitatea ca Rezerva Federală să abandoneze programul de cumpărări de obligaţiuni în valoare de 85 mld. dolari lunar destinat stimulării economiei americane, a declarat Charles Plosser, şeful Fed Philadelphia.

    Referirea lui vizează comportamentul anormal al investitorilor, care au ajuns atât de dependenţi de banii de la tiparniţa Fed, încât au ajuns să ia drept veste proastă şi să reacţioneze prin scăderea burselor la orice ştire despre ameliorarea pieţei muncii sau a industriei din SUA, conştienţi că programul băncii centrale va înceta odată ce şi-a atins obiectivul, adică stimularea economiei.

    Marile bănci, în frunte cu Goldman Sachs, estimează că o reducere a programului Fed nu va fi decisă înainte de luna septembrie şi că nu va însemna nicidecum o încetare bruscă a injecţiilor de bani în piaţă. Plosser a menţionat însă că rămâne în cărţi şi reuniunea Fed din 18-19 iunie pentru o decizie, mai ales că, în opinia sa, tiparniţa băncii centrale nici nu s-a dovedit prea eficientă pentru economia reală şi reducerea şomajului.

  • Trei predicţii noi ale marilor bănci pentru 2013

    Citigroup a eliminat din scenariul de bază de previziune pe termen mediu probabilitatea de ieşire a Greciei din zona euro, argumentând cu noua stabilitate politică, rezultatele fiscale mai bune şi faptul că statul a reuşit să ţină în frâu tensiunile sociale, după exploziile de anii trecuţi.

    Erste prezice că anul acesta cel puţin două monede din Europa Centrală şi de Est au potenţial mare de apreciere – zlotul şi coroana cehă. Pentru leu, analiştii băncii îşi menţin orizontul de estimare a cursului la cca 4,4 lei/euro, cu argumentul că banca centrală va evita o apreciere sub 4,3 din raţiuni de menţinere a competitivităţii exporturilor, dar şi o depreciere la peste 4,5, a cărei probabilitate ar putea apărea doar în condiţiile unei reeditări a panicilor de pe piaţa externă legate de sustenabilitatea zonei euro.

    În fine, Bank of America Merrill Lynch a redus a doua oară din aprilie încoace ţinta de preţ pentru aur anul acesta, la o medie de 1.478 dolari/uncie, cu posibilitatea ca preţul aurului să ajungă la 1.200 dolari/uncie în următoarele săptămâni. în aprilie, banca redusese ţinta de preţ de la 2.000 la 1.838 dolari/uncie.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mai scade leul?

    Analiştii estimează în general că evoluţia leului, care a corespuns în ultimele luni atât cu tendinţa globală de creştere a apetitului pentru risc, cât şi cu interesul ridicat al investitorilor pentru titlurile româneşti, ar putea fi influenţată negativ de perspectiva ca Rezerva Federală să încheie programul curent de relaxare monetară, ducând astfel indirect şi la scăderea interesului pentru plasamente în active româneşti. Leul s-a apreciat cu 3% de la începutul lunii aprilie până la jumătatea lui mai, spre 4,30, însă a pierdut apoi din atractivitate.

    “Fluxurile slabe de capital în economia reală (investiţii străine directe, credite) susţin scenariul unui curs între 4,35 şi 4,40 lei/euro în următoarele trimestre”, cred analiştii Raiffeisen Bank România, adăugând că ponderea mare a nerezidenţilor pe piaţa titlurilor de datorie ar putea induce în continuare volatilitate pe piaţă.

     

  • Cursul a rămas aproape de 4,37 lei/euro pe o piaţă liniştită

    Leul s-a apreciat uşor în sesiunea interbancară de marţi, astfel că spre finalul zilei cotaţiile fluctuau aproape de 4,3750 lei/euro, cu circa un ban mai jos faţă de nivelul de la aceeaşi oră de luni. La deschidere euro a fost cotat la 4,3800-4,3820 lei, iar pe parcursul sesiunii cotaţiile au coborât treptat până la un minim de 4,3730 lei/euro. Potrivit dealerilor, volumele transferate au fost medii, interes la tranzacţionare fiind observat atât din partea jucătorilor străini, cât şi a celor locali. Valutele din regiune consemnau evoluţii mixte spre finalul sesiunii de ieri. BNR a publicat ieri un curs de referinţă de 4,3783 lei/euro, cu 0,2 bani mai redus faţă de nivelul de luni. Totodată, paritatea pentru dolarul american a scăzut cu 0,58 bani, la 3,3480 lei/dolar. Dobânzile practicate marţi de băncile comerciale pentru depozitele în lei atrase pe termen de o zi au scăzut la 1,21-1,71% pe an.

    Toate stirile sunt pe zf.ro