Consumatorii din Germania au mers mai rar la cumpărături în trimestrul III, însă problemele de aprovizionare ale retailerilor s-au diminuat uşor, relevă un sondaj recent realizat de institutul ifo. Potrivit acestuia, 45,7% din retaileri raportează mai puţini clienţi în magazinele lor, mulţi fiind îngrijoraţi cu privire la perioada sărbătorilor de iarnă.
Tag: cumparare
-
Tendinţe. Unii dintre cei mai mari retaileri din lume, în frunte cu Ikea, Zara, Decathlon şi H&M, pariază pe dezvoltarea de iniţiative pe piaţa second-hand, pentru a prinde „valul“
♦ Piaţa de articole la mâna a doua se află de mai mulţi ani pe un trend ascendent, însă într-o perioadă marcată de inflaţie pe de-o parte şi de atenţia tot mai mare acordată de consumatori temelor legate de sustenabilitate pe de alta, ea este aşteptată să explodeze ♦ În modă, există deja o serie de modele de business second-hand testate, precum platforma Vestiaire Collective ♦ Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second-hand a crescut cu 55%.
Unii dintre cei mai mari retaileri non-food din lume, în funte cu Inditex – proprietarul Zara -, H&M, Ikea sau Decathlon, îşi fac loc pe piaţa articolelor second-hand, lansând varii iniţiative care să le asigure o felie din această industrie aflată în plin avânt şi care pare că va căpăta proporţii tot mai mari în următoarea perioadă. Spre exemplu, piaţa de modă second-hand, cea mai vizibilă dintre toate şi totodată cea pentru care există cele mai multe date, este estimată la 96 mld. dolari în 2021, potrivit companiei de cercetare Statista, citată de Forbes. Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second-hand a crescut cu 55%, conform World Economic Forum care citează tot publicaţia americană Forbes.
Aceste cifre arată dezvoltarea accelerată din ultimii ani, dar reprezintă şi un indicator pentru o evoluţie pozitivă ulterioară, în condiţiile în care perioada actuală, marcată de inflaţie, îi determină pe consumatori să fie mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. Totodată, consumatorii – mai ales cel din generaţiile Millennials şi Z – sunt tot mai atenţi la aspectele legate de sustenabilitate şi mediu, aşa că se orientează mai degrabă către produse prepurtate sau care au mai fost folosite. Apetitul pentru piese de mobilier, pentru echipamente sportive sau pentru haine second-hand vine şi în contextul în care consumerismul este un important factor de polulare. Spre exemplu, industria modei este una dintre cele mai poluante din lume, fiind responsabilă pentru 10% din emisiile de dioxid de carbon, conform Bloomberg.
Astfel, în condiţiile în care puterea de cumpărare este de aşteptat să scadă în perioada următoare, iar apetitul pentru articole la mâna a doua este estimat că va creşte, retailerii vin cu iniţiative noi. Cel mai recent, gigantul spaniol Inditex, proprietarul Zara, a anunţat un proiect pilot pe piaţa din Marea Britanie, unde va oferi servicii de reparaţii, revânzare şi donaţii, scrie Bloomberg. Începând cu luna noiembrie, clienţii vor putea să îşi repare hainele din colecţiile anterioare ale Zara, fie că au nevoie să îşi înlocuiască un nasture ori un fermoar, fie că vor să îşi recoasă tivul, spre exemplu. Totodată, oamenii vor putea, prin intermediul retailerului, pe o platformă specializată, vinde sau cumpăra haine folosite. Ei le vor putea şi dona.
Bloomberg scrie că iniţiativa vine în contextul în care grupul Inditex, ce are în portofoliu şi branduri precum Oysho, Bershka sau Massimo Dutti, încearcă să fie mai sustenabil după ce a devenit un gigant ca urmare a modelului fast-fashion care înseamnă produse şi modele noi aproape zilnic în magazine. Iar acest model este un motor pentru poluarea de care este responsabilă industria de modă.
Inditex nu este însă singurul nume care lansează iniţiative în acest domeniu al produselor la mâna a doua, concurentul său direct, gigantul suedez H&M, având de mai mulţi ani proiecte în acest sens, inclusiv în România. Ele sunt însă, într-o anumită măsură, diferite. Spre exemplu, în România, grupul primea de la consumatori haine folosite – indiferent de brandul pe care acestea îl purtau – şi oferea în schimb vouchere pentru achiziţia de bunuri noi, încurajând astfel businessul principal, acela al produselor noi.
Totodată, hainele vechi nu erau puse la vânzare.
Un model mai apropiat de cel al proprietarului Zara a aplicat gigantul Ikea, din sectorul de mobilier, care a lansat un program de buyback & resell, încurajând astfel achiziţiile de piese second-hand, după cum spune compania de cercetare de piaţă Euromonitor.
Acum circa un an, Ikea a anunţat că vrea să devină un business circular până în 2030. Iniţiativa de Buyback & Resell – temporară şi localizată într-un număr extrem de limitat de magazine – a fost parte din proces.
De cele mai multe ori, proiectele marilor retaileri în acest domeniu (second hand) sunt punctuale, deşi există şi unele iniţiative mai ambiţioase şi pe termen mai lung, chiar şi în România. Spre exemplu, retailerul de echipamente sportive Decathlon, care acum câţiva ani a început să organizeze un târg Trocathon de cumpărare şi vânzare de produse la mâna a doua, are o platformă dedicată acestui tip de comerţ.
„Second Hand Decathlon este un serviciu de economie circulară axat pe sport, unde o întreagă echipă este alături de utilizatori în procesul de depunere, vânzare, consiliere“, potrivit grupului de Facebook dedicat acestei iniţiative.
Deşi tot mai multe nume mari fac paşi în această direcţie, momentan paşii sunt timizi şi sunt meniţi să testeze apele şi să vadă cum pot retailerii internaţionali capitaliza din apetitul consumatorilor pentru produse deja folosite. Circa 65% dintre consumatori spun că preferă să cumpere articole second hand de la mărci cunoscute, în timp ce 64% din membrii generaţiilor Z şi Millenials spun că sunt atenţi la aspecte de sustenabilitate când cumpără articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte, conform World Economic Forum care citează Boston Consulting Group. Plus că, dincolo de apetitul şi de potenţialul acestui sector (piaţa de modă second hand din SUA e aşteptată să se tripleze până în 2029), există şi modele de business deja testate, precum platforma Vestiaire Collective.
Şi pe piaţa din România, conceptele de tip vintage sau consignaţii sunt în plin avânt, chiar şi actori sau designeri lansând astfel de business-uri online sau offline. Totodată, sunt mii de mici magazine de tip second hand care se găsesc acum atât în Bucureşti cât şi în oraşele secundare şi chiar terţiare de provincie. Numărul lor sau vânzările realizate de acestea sunt pentru moment o necunoscută, piaţa fiind fragmentată şi necercetată. Totuşi, e clar că potenţial există măcar şi după numărul mare de iniţiative nou apărute.
-
Ce se ascunde în spatele celei mai controversate tranzacţii a momentului: Băncile care au finanţat achiziţia Twitter a lui Elon Musk s-au îngropat în datorii de 13 mld. dolari, pe care nu pot să le vândă în piaţă că nu le cumpără nimeni
Băncile care i-au împrumutat 12,7 miliarde de dolari lui Elon Musk pentru preluarea Twitter, în valoare de 44 de miliarde de dolari, se pregătesc să reţină datoria până la începutul anului viitor, în timp ce aşteaptă ca miliardarul să prezinte un plan de afaceri mai clar pe care să îl poată comercializa investitorilor, potrivit a trei persoane care au cunoştinţă de aceste planuri, scrie Financial Times.
Cu excepţia unei creşteri neaşteptate a pieţelor de credit în acest an, grupul de creditori, condus de Morgan Stanley, Bank of America şi Barclays, a recunoscut că vor rămâne blocaţi să deţină datoria în contabilitate vreme de mai multe luni şi probabil că vor ajunge să suporte pierderi uriaşe din pachetul de finanţare.
În ultimele săptămâni, băncile au purtat scurte discuţii cu mai mulţi investitori, în timp ce încearcă să evalueze cererea pentru datorie şi reducerile pe care în cele din urmă vor trebui să le ofere pentru a o descărca. Conversaţiile au fost informale şi unii investitori au spus că li s-a dat impresia că tranzacţia nu va ajunge rapid pe piaţă.
Se pariază că va fi mai uşor să se apeleze la creditori după ce Musk va prezenta o strategie clară pentru Twitter, inclusiv dimensiunea reducerilor de costuri şi estimări pentru performanţa financiară a companiei în 2023 şi 2024.
Preluarea Twitter de către Musk, în valoare de 44 de miliarde de dolari, s-a încheiat joi, băncile fiind nevoite să-şi ridice ele însele cele 12,7 miliarde de dolari – cu 200 de milioane de dolari mai mult decât cele 12,5 miliarde de dolari pe care au convenit să le împrumute în aprilie.
Grupul de bănci, care include şi MUFG, BNP Paribas, Mizuho şi Société Générale, nu a încercat să vândă datoria investitorilor instituţionali înainte de încheierea tranzacţiei, aşa cum este obişnuit, având în vedere disputele legale dintre Musk şi Twitter. Ei se confruntă acum cu una dintre cele mai mari finanţări puse vreodată în stand-by.
Musk a preluat conducerea companiei după ce l-a concediat pe directorul executiv Parag Agrawal şi a ordonat personalului să lucreze non-stop pentru a explora implementarea taxelor lunare pentru conturile Twitter verificate.
„Cred că Twitter are mult potenţial”, a spus un cumpărător de datorii. „În cazul Twitter şi Elon Musk, există lucruri materiale pe care le poate face pentru a schimba afacerea.”
Bancherii Twitter speră că o perioadă de stabilitate a pieţei ar putea atenua pierderile din pachetul de finanţare care s-ar putea întinde la 1 miliard de dolari. Dacă pieţele ar deveni mult mai ospitaliere, ar putea alege să încerce să descarce rapid datoria.
-
Impactul inflaţiei asupra comportamentului de consum de sărbători: Unu din trei români va cumpăra mărci private de Crăciun, faţă de doar unu din şase europeni
♦ Mărcile private sunt cunoscute pentru că au preţuri mai mici cu până la 30% faţă de brandurile consacrate.
Scumpirile pe bandă rulantă la alimente, bunuri de îngrijire personală sau pentru casă, la haine şi electro-IT îi fac pe români mai precauţi în achiziţii şi îi determină să se orienteze către produsele cu preţuri mai mici. Inflaţia de circa 15% în România este una dintre cele mai mari din Europa, aşa că oamenii resimt din plin creşterile de preţuri mai ales că salariile sunt printre cele mai mici de pe Bătrânul Continent.
„De remarcat pentru România faţă de media europeană este faptul că de două ori mai mulţi consumatori declară că de Crăciun vor apela la mărcile proprii ale retailerilor (30% vs. 16%) şi la produse de origine locală (22% vs. 15%) în categoria alimente“, spune Vasi Dragomir, NielsenIQ consumer insights lead Romania & Bulgaria. Compania de cercetare de piaţă a analizat situaţia în mai multe pieţe europene, precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Turcia, Polonia, Grecia şi România, studiile fiind efectuate în perioada august-septembrie 2022.
În total, au fost realizate peste 7.700 de interviuri, iar 92% dintre respondenţi au observat creşteri ale preţurilor la alimente. Oamenii estimează că sumele plătite de ei pe produse alimentare şi articole de îngrijire personală au crescut, în medie, cu 18% din 2019 până în prezent.
Datele arată astfel că, din cauza inflaţiei, unu din trei români spune că va cumpăra mărci private de Crăciun, faţă de doar unu din şase europeni în general.
Motivul pentru care consumatorii se orientează către mărcile private ale retailerilor este acela că produsele ce poartă nume precum Pilos, Gusturi Româneşti sau K-Classic au preţuri mai mici cu până la 30% faţă de brandurile consacrate.
„Contextul de multi-criză facilitează o orientare mai puternică spre valoare demonstrată şi spre sprijinirea economiei locale, iar în România există o asociere puternică în mintea oamenilor între marca proprie şi originea locală“, adaugă executivul companiei de măsurare şi analiză de date.
Într-adevăr, de foarte multe ori retailerii comunică faptul că mărcile private (o parte dintre ele) sunt „made in Romania“, ba chiar există unii care au lansat braduri proprii dedicate ideii de produs autohton.
În ceea ce îi priveşte pe români, există deja de mai mulţi ani această tendinţă de a cumpăra bunuri de provenienţă locală. Totodată însă, începând cu 2022 dincolo de acest factor ei se uită tot mai atent la preţ, remarcându-se un fenomen de downtrading. Spre comparaţie, în ultimii ani a existat un fenomen invers, de uptrading, adică de orientare spre bunuri mai scumpe, dat fiind că erau bani în piaţă.
Mărcile private câştigă astfel teren, dar este important de spus şi faptul că, în România, cota lor de piaţă e mai mică decât în alte pieţe din Occident şi chiar din regiune.
Un alt element care atrage atenţia cumpărătorilor sunt promoţiile, care vor deveni un factor-cheie în perioada sărbătorilor. Astfel o treime dintre respondenţi spun că vor cumpăra mai multe bunuri la ofertă. Totuşi, ponderea e mai mică decât în cazul celor care au răspuns asta în cazul cumpărăturilor zilnice, semn că deşi bugetele sunt strâmtorate, sărbătorile vor fi în continuare o ocazie de celebrare. Cele mai relevante categorii premium pentru consumatori sunt carnea proaspată, brânza, fructele, vinul şi cafeaua, conform NielsenIQ.
Circa 37% din bugetul de Crăciun al europenilor este prevăzut pentru cadouri. În majoritatea ţărilor, ca şi în România, articolele de îmbrăcăminte, parfumurile, jucăriile, cardurile cadou şi produsele gourmet sunt primele pe lista de achiziţii pentru a fi oferite în dar.
-
Încă o achiziţie a fraţilor Pavăl de la Dedeman la Bursa de la Bucureşti. În ce companie din Romania au investit 100 mil de lei
Promateris (PPL), producător de ambalaje biodegradabile şi compostabile listat la Bursa de la Bucureşti cu o capitalizare de 382 mil. lei, a anunţat joi seară că Paval Holding – controlat de Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionarii retailerului de bricolaj Dedeman, au intrat în acţionariatul companiei prin achiziţia a 24% de la omul de afaceri Florin Pogonaru şi de la Tudor Georgescu, CEO-ul Promateris.
Tranzacţia a fost încheiată pe segmentul OTC (over the counter), aşadar nu a fost înregistrată în sistemul bursei de la Bucureşti. Astfel de tranzacţii OTC cu asemenea pachete mari sunt destul de rare la bursa locală.
Astfel Pavăl Holding controlează 24% din Promateris, echivalentul unei investiţii de 91 mil. lei, în urma unei tranzacţii prin care omul de afaceri Florin Pogonaru a vândut direct din Promateris, dar şi prin unele companii controlate de acesta şi de familia acestuia. Pavăl Holding are 6,9 milioane de acţiuni PPL.
Tudor Georgescu a vândut 1,6 milioane de acţiuni PPL la un preţ de 7,74 lei pe acţiune, la jumătate faţă de cel de tranzacţionare de joi seară de 14 lei, potrivit raportărilor de la BVB. Trazacţia a fost încheiată pe 28 septembrie.
“Astfel, acţionarii care acţionează în grup concertat au ajuns la o deţinere cumulată de 20.078.397 acţiuni, reprezentând 69,96% din capitalul social al Emitentului, scăzând sub pragul de 75% prevăzut de art. 71 din Legea 24/2017”, se arată în raportarea semnată de Florin Pogonaru.
De la început de 2022 acţiunile PPL au plus 40% pe tranzacţii de aproape 1 mil. lei pe o bursă în scădere cu aproape 20%.
Compania a raportat o cifră de afaceri de 87,7 milioane de lei în primele şase luni ale anului, în creştere cu 3,5%, un rezultat EBITDA de 11,8 milioane de lei şi o marjă EBITDA de 13,4%, potrivit raportului financiar publicat la BVB. Profitul net a fost de 4,9 milioane de lei, faţă de 9,6 milioane lei în perioada similară din 2021.
-
Cele mai efervescente pieţe de real-estate din întreaga lume au fost date peste cap: După ce marile bănci centrale au majorat dobânzile într-un ritm nemaivăzut clienţii au început să fugă, iar preţurile scad şi lasă-n urmă haos
Pe tot mapamondul, costurile de împrumut care continuă să crească pun o presiune imensă pe cei care vor să îşi cumpere o locuinţă, dar şi pe proprietari. De la Sidney la Stockholm şi până în Seattle, clienţii imobiliarelor au început să se retragă, după ce băncile centrale au crescut dobânzile în cel mai rapid ritm din ultimele decenii, scrie Bloomberg.
Între timp, milioanele de oameni care au profitat de era împrumuturilor ieftine venită odată cu pandemia şi care şi-au cumpărat case trebuie să scoată din ce în ce mai mulţi bani din buzunar pentru bănci.Această problemă cu care se confruntă sectorul imobiliar ameninţă să agraveze recesiunea globală care e pe drum. Deşi criza de acum nu se apropie ca gravitate de episodul din 2008, felul în care va avea loc prăbuşirea este o mare dilemă pentru bancherii centrali. Scopul marilor bănci centrale este în prezent reducerea inflaţiei fără a afecta încredere consumatorilor şi fără a provoca o recesiune severă.
Pieţe efervescente precum Australia şi Canada se confruntă deja cu scăderi de două cifre pentru preţurile locuinţelor, iar economiştii sunt de părere că declinul mondial abia a început.
„Vom observa o scădere sincronizată la nivel global al pieţelor imobiliare în 2023 şi 2024. Cei care vând ignoră adesea semnalele privind scăderea cererii”, a declarat Hideaki Hirata, fost economist al Băncii Japoniei.
Costurile mari de finanţare lovesc economiile din mai multe unghiuri. Pe deoparte, gospodăriile încep să strângă curea, în timp ce majorarea ratelor ipotecare descurajează potenţialii clienţi să acceseze piaţa. În final, consecinţa este afectarea directă a preţurilor proprietăţilor şi a planurilor de dezvoltare pentru noi proiecte imobiliare.
„Familiile tinere care s-au îndatorat şi n-au experimentat vreodată o creştere atât de bruscă a dobânzilor au ajuns într-un punct în care veniturile lor, ajustate la inflaţie, au început să scadă semnificativ. Situaţia reprezintă un şoc major pentru ele”, a declarat Rob Subbaraman, şeful departamentului de cercetare al pieţelor globale, din cadrul companiei Nomura Holdings.
Sirenele care prevestesc dezastrul se aud cel mai puternic în Australia, unde preţurile locuinţelor au înregistrat cel mai mare declin lunar din ultimele patru decenii.
Economiştii sunt îngrijoraţi de această situaţie. Banii pe care clienţii îi pierd pe fondul dobânzilor ridicate se pot transforma uşor în pierderi pentru gospodării, bănci şi dezvoltatori imobiliari, ceea ce în final s-ar traduce într-o economie mondială care se va confrunta cu o recesiune majoră.
„Dacă băncile centrale rămân la fel de agresive, perspectiva unei recesiuni uşoare dispare. Preţurile locuinţelor ar putea scădea şi mai repede, agravând şi prelungind recesiunea”, a declarat Niraj Shah de la Bloomberg Economics.
-
Start-up-ul care a atras atenţia gigantului Emag. Ce planuri de extindere are în viitorul apropiat
Start-up-ul românesc Flip.ro, care cumpără, recondiţionează şi vinde telefoane ca noi, anunţă că a înregistrat o cifră de afaceri de trei ori mai mare faţă de primul semestru din 2021. Până în prezent, Flip.ro a cumpărat şi a vândut peste 170.000 de telefoane mobile pentru peste 100.000 de clienţi, Apple fiind cel mai popular brand de pe website.
Flip.ro a obţinut investiţii în valoare de 8 milioane de euro din partea eMAG Ventures pentru a consolida planurile de expansiune. Recent, compania s-a extins în Bulgaria, urmând ca în viitorul apropiat să ajungă şi în Ungaria.
„Ne aşteptăm la o accelerare similară a cifrei de afaceri în semestrul al doilea, susţinută de planurile noastre de expansiune regională şi de consolidarea poziţiei de leader pe piaţa electronicelor recondiţionate din Europa Centrală şi de Est”, susţin fondatorii Flip.
Valoarea medie a coşului de cumpărături pe unitate vândută a înregistrat o creştere de 10% faţă de începutul anului. Consumatorii Flip.ro confirmă astfel beneficiile produselor recondiţionate.
Flip este un marketplace înfiinţat în 2019, de către 3 tineri antreprenori: Alin Luca, Alex Burghelia şi George Moroianu. În prezent, compania face parte din grupul eMAG, a ajuns la peste 130 de angajaţi şi s-a lansat deja în Bulgaria, cu planuri de extindere către Ungaria.
-
Elon Musk a vrut să „încetinească” achiziţia Twitter de frica războiului: „Nu va avea sens să cumpărăm Twitter dacă ne îndreptăm spre al Treilea Război Mondial”
Elon Musk a vrut să „încetinească” achiziţia Twitter de 44 de miliarde de dolari la câteva luni după ce Rusia a invadat Ucraina, spunând într-o serie de mesaje private că nu ar avea sens cumpărarea platformei „dacă ne îndreptăm către cel de-al Treilea Război Mondial”, relatează Business Insider.
Aceste texte au ieşit la iveală, marţi, într-o audiere despre respingerea unui proces din octombrie pentru acordul lui Musk de cumpărare a Twitter.
Mesajele text au fost trimise pe 8 mai unui bancher de la Morgan Stanley, care finanţează o parte din afacerea lui Musk. În aceste texte, miliardarul a citat şi un discurs al preşedintelui rus Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a ţinut un discurs pe 9 mai pentru aniversarea a 77 de ani de la victoria Aliaţilor asupra Germaniei naziste, unde a spus că invazia Ucrainei este „singura decizie corectă”, susţinând fără temei că Occidentul „se pregăteşte pentru invadarea Rusiei”.
„Să încetinim doar câteva zile”, a spus avocatul Twitter, citind mesajele lui Musk în timpul audierii. „Discursul lui Putin de mâine este foarte important. Nu va avea sens să cumpărăm Twitter dacă ne îndreptăm spre al Treilea Război Mondial”.
Unul dintre avocaţii lui Musk, Alex Spiro de la Skadden Arps, a declarat că modul în care au fost caracterizate textele în instanţă a fost „o prostie totală”. Textul complet va fi ataşat şi depus la dosarul instanţei săptămâna viitoare.
Miliardarul a semnat un acord în aprilie pentru a cumpăra platforma social media. Când Musk a spus că renunţă la înţelegere în iulie, Twitter l-a dat în judecată aproape imediat pentru a pune a-l determina să încheie acordul la preţul convenit de 44 de miliarde de dolari.
Echipa juridică a CEO-ului Tesla susţine că Twitter l-a indus în eroare intenţionat cu privire la numărul de utilizatori şi de conturi de spam de pe platformă, ceea ce reprezintă o fraudă şi o încălcare a contractului.
-
O companie locală face o tranzacţie peste hotare: Grupul de firme Green Group, controlat de fondul de investiţii Abris Capital, cumpără o companie din Lituania activă tot în domeniul reciclării
Grupul de firme Green Group, activ în domeniul reciclării, controlat de fondul de investiţii Abris, a cumpărat compania UAB Ecso din Lituania şi astfel intră pe piaţa de reciclare a poliolefinelor de joasă densitate (LDPE). Aceasta este cea mai recentă achiziţie făcută de Green Group, compania românească bazându-şi dezvoltarea şi pe o serie de achiziţii realizate până acum mai ales pe plan local. Spre exemplu, acum mai puţin de o lună, grupul românesc de firme a preluat SIGAD, un dezvoltator de software pentru raportare de mediu.
Planurile Green Group nu se opresc însă aici, compania având în plan dezvoltarea în următorii ani prin investiţii de 150-200 mil. euro, ţinta fiind aceea de a deveni cel mai mare grup integrat de reciclare din Europa Centrală şi de Est, prin investiţii de tip capex şi achiziţii de companii.
„Recenta achiziţie consolidează activităţile de reciclare desfăşurate de GreenGroup în ultimii 20 de ani şi este un pas hotărâtor în strategia grupului de a deveni un jucător cheie în regiune în reciclarea poliolefinelor. Totodată, este o investiţie cu rol strategic”, a spus Adrian Stănculescu, partener şi head of Abris Romania. Abris este unul dintre cei mai activi investitori financiari din România, având în portofoliu patru companii locale – Green Group (reciclare), Pehart Tec (producţie), Dentotal (stomatologie) şi GTS (IT).Green Group este dintre acestea cea cu cea mai mare vechime, fiind preluată acum circa şase ani.
UAB Ecso a fost fondată în 2009 şi a devenit principalul reciclator de polietilenă din Lituania. În prezent, compania are o capacitate anuală de procesare de 20.000 de tone de deşeuri de folie pe an, provenite din postconsumul casnic şi industrial, pe care le transformă în granule LDPE reciclate. Polietilena este unul dintre cele mai răspândite tipuri de materiale plastice, reprezentând 40% din consumul total de materiale plastice din Europa.„Astfel de materiale au o rată de colectare mică şi necesită investiţii semnificative în tehnologii avansate de reciclare. Din acest motiv, ele au cea mai mare probabilitate de a ajunge la incinerare sau la depozitare. Prin integrarea UAB Ecso în ecosistemul GreenGroup, suntem siguri că vom accelera economia circulară a materialelor plastice şi astfel vom juca un rol important în reducerea poluării şi în recuperarea unei resurse valoroase pentru economie”, a spus şi Vladas Venskutonis, fondatorul UAB Ecso.
Granulele de polietilenă reciclată au aplicaţii multiple, în special în industria ambalajelor, iar cererea pentru aplicaţii de ambalare LDPE este în creştere în sectoarele de retail şi industriale.
„Modelul lituanian s-a dovedit a fi un succes la nivel local în ceea ce priveşte reutilizarea deşeurilor de plastic în circuit închis, în conformitate cu obiectivele economiei circulare. Prin această investiţie, poziţionăm grupul în prima linie de apărare pentru limitarea impactului asupra mediului al materialelor plastice de unică folosinţă – o categorie care include atât PET, cât şi poliolefinele. Obiectivul nostru este de a scala acest model în regiune şi în alte ţări”, a completat Constantin Damov, preşedintele GreenGroup.
În prezent, GreenGroup cuprinde cinci divizii majore de afaceri: reciclarea PET, reciclarea deşeurilor electrice şi electronice (DEEE), reciclarea deşeurilor de ambalaje din sticlă, managementul deşeurilor industriale şi răspunderea extinsă a producătorilor (EPR) pentru deşeurile de ambalaje.