BusinessMagazin

Tag: crestere

  • De la ceaiuri şi sucuri la un scandal cu mize uriase. Cine este moştenitoarea celui mai mare imperiu al băuturilor din China şi cum a ajuns să se războiască în instanţă cu propria familie pentru aproape 2 mld. dolari

    Moştenirea celui mai cunoscut magnat al băuturilor din China, Zong Qinghou, fondatorul Wahaha, se transformă într-un conflict juridic de proporţii. Kelly Zong (43 de ani), fiica şi succesoarea la conducerea companiei, a contestat în instanţă două ordine impuse asupra sa privind active de 1,8 miliarde de dolari deţinute într-un cont la HSBC Holdings Plc, ca parte a unei dispute de moştenire cu trei fraţi vitregi.

    Un tribunal din Hong Kong a decis la începutul lunii august să îi blocheze accesul la contul respectiv, în urma plângerii depuse de Jacky, Jessie şi Jerry Zong – fraţii vitregi ai acesteia. Instanţa i-a cerut, de asemenea, să furnizeze detalii despre tranzacţii şi despre soldul actual al contului.

    Conform unei hotărâri publicate pe 1 august, următoarea audiere pe apelul depus de Zong a fost programată pentru 30 septembrie. Menţiunea respectivă a dispărut ulterior de pe site-ul instanţei, fără explicaţii. Avocatul lui Zong nu a dorit să comenteze, iar reprezentanţii firmei de avocatură Karas So LLP, care îi reprezintă pe reclamanţi, au refuzat la rândul lor să ofere detalii.

    Plângerea fraţilor vitregi vizează active totale de 2,1 miliarde de dolari. Aceştia susţin că tatăl lor, Zong Qinghou, le-ar fi lăsat instrucţiuni scrise de mână în ianuarie 2024 pentru crearea a trei trusturi, fiecare în valoare de câte 700 milioane dolari. Reclamanţii cer ca sora lor să respecte voinţa tatălui, să le achite dobânzi pentru sumele blocate şi să îi compenseze pentru pierderile cauzate de transferurile de fonduri.

    Cazul a atras atenţia publicului chinez şi a inflamat discuţiile de pe reţelele sociale încă din iulie, când Bloomberg a dezvăluit primele detalii.

    Disputa ar putea deveni un precedent pentru modul în care marile averi sunt transmise între generaţii în China. Fondată în 1987, Wahaha a crescut de la un simplu produs nutritiv pentru copii la unul dintre cele mai mari grupuri de băuturi din China, cu o ofertă care include apă îmbuteliată, ceaiuri şi sucuri.

    Zong Qinghou, considerat la un moment dat cel mai bogat om din China, a decedat în februarie 2024, la vârsta de 79 de ani. După luni de negocieri interne între acţionari, fiica sa Kelly a preluat conducerea companiei, moştenind un conglomerat evaluat la peste 3,3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Criza globală a memoriilor provocată de cursa AI ameninţă pieţele de smartphone-uri şi PC-uri: preţurile ar putea creşte cu până la 8%, iar livrările să scadă cu aproape 9% în 2026

    Industria globală de semiconductori se confruntă cu o criză fără precedent pe segmentul memoriilor, cu efecte care ar putea persista până în 2027 şi care ameninţă să contracte pieţele de smartphone-uri şi PC-uri, avertizează firma de cercetare IDC într-un raport publicat la finalul lui 2025.

    Preţurile memoriilor DRAM au crescut semnificativ în ultimele luni, pe fondul unui dezechilibru structural între cerere şi ofertă. Spre deosebire de crizele ciclice anterioare, actuala situaţie reflectă o realocare strategică a capacităţii globale de producţie: marii producători – Samsung Electronics, SK Hynix şi Micron Technology – şi-au redirecţionat investiţiile de la memoriile pentru electronice de consum către componente cu marje mai mari destinate centrelor de date AI, precum HBM (High Bandwidth Memory) şi DDR5 de mare capacitate.

    „Fiecare wafer (discul subţire de siliciu din care se decupează cipurile) alocat unui stack HBM pentru un GPU Nvidia este un wafer refuzat modulului LPDDR5X dintr-un smartphone de gamă medie sau SSD-ului unui laptop de consum”, notează analiştii IDC.

    Cererea venită de la hyperscaleri precum Microsoft, Google, Meta şi Amazon pentru infrastructura AI absoarbe o proporţie disproporţionată din capacitatea globală, lăsând mai puţină memorie disponibilă pentru dispozitivele de consum.

    IDC estimează că oferta de DRAM va creşte cu doar 16% în 2026, iar cea de NAND cu 17% – ambele sub mediile istorice.

    Piaţa globală de smartphone-uri, în special producătorii Android, se confruntă cu o ameninţare serioasă. Tendinţa ultimului deceniu de a democratiza specificaţiile – aducând funcţii de vârf la dispozitive accesibile – riscă să se inverseze.

    Memoria reprezintă 15-20% din costul total al componentelor pentru un telefon de gamă medie şi 10-15% pentru un flagship. Pe măsură ce preţurile cresc, producătorii vor fi nevoiţi să majoreze preţurile de vânzare, să reducă specificaţiile sau ambele.

    Impactul este asimetric. Producătorii focusaţi pe segmentul low-end – TCL, Transsion, Realme, Xiaomi, Lenovo, Oppo, Vivo, Honor şi Huawei – vor fi cei mai afectaţi, având marje subţiri şi puţine opţiuni în afara transferării costurilor către consumatori.

    Apple şi Samsung sunt mai bine poziţionate, dispunând de rezerve financiare şi contracte de aprovizionare pe 12-24 de luni. Cu toate acestea, modelele flagship din 2026 ar putea rămâne la 12GB RAM în loc să avanseze la 16GB.

    În scenariul moderat, piaţa de smartphone-uri ar putea scădea cu 2,9% în 2026, iar în cel pesimist cu 5,2%. Preţurile medii de vânzare ar creşte cu 3-5% în varianta moderată şi cu 6-8% în cea pesimistă.
    Pentru piaţa de PC-uri, criza memoriilor coincide cu sfârşitul suportului pentru Windows 10 şi cu push-ul de marketing pentru PC-urile cu inteligenţă artificială – o combinaţie pe care IDC o descrie drept „furtună perfectă”.
    Lenovo, Dell, HP, Acer şi ASUS au avertizat clienţii că pregătesc creşteri de preţuri de 15-20% şi renegocieri de contracte pentru a doua jumătate a anului 2026.

    PC-urile AI, definite de IDC ca dispozitive cu procesor NPU, sunt deosebit de vulnerabile: specificaţiile Microsoft Copilot+ cer minim 16GB RAM, iar multe sisteme high-end migrează spre 32GB sau mai mult. Tocmai când industria are nevoie de mai multă memorie, aceasta a devenit prohibitiv de scumpă.

    În scenariul moderat, piaţa de PC-uri ar putea scădea cu 4,9% în 2026, comparativ cu declinul de 2,4% estimat în prognoza din noiembrie. În scenariul pesimist, contracţia ar putea ajunge la 8,9%.
    Preţurile medii ar creşte cu 4-6% în varianta moderată şi cu 6-8% în cea pesimistă.

    Producătorii mari, cu volume de livrări mai ridicate, vor fi mai bine poziţionaţi să navigheze constrângerile de aprovizionare şi ar putea câştiga cotă de piaţă de la brandurile regionale mai mici. Segmentul white box şi sistemele DIY – populare printre gameri – vor fi cel mai afectat.

    „Ceea ce a început ca un boom al infrastructurii AI s-a propagat în întreaga industrie, tensionând aprovizionarea cu memorii, inflând preţurile şi restructurând strategiile de produs”, concluzionează IDC.

  • La ce ar trebui să ne aşteptăm în 2026: Taxele nu mai cresc, dar economia va creşte? Cum evităm stagnarea?

    La finalul unui an dificil, cu multe tulburări politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe, întrebarea cea mai arzătoare pentru liderii din mediul de afaceri este cât va dura corecţia economică şi dacă se va relansa creşterea. 

    Un prim indicator al realismului economic şi al planurilor de relansare va fi chiar schiţa bugetului public, aşteptată să fie publicată abia în ianuarie. Aceasta ne va da un tablou al situaţiei fiscal-bugetare şi al măsurilor probabile anul viitor. 

    În orice caz perioada de recalibrare începută în vara lui 2025, prin majorări de taxe şi măsuri încă insuficient de convingătoare în zona cheltuielilor publice, va continua chiar dacă guvernul dă asigurări că nu vor creşte taxele. Este destul de probabil să nu ne mai confruntăm cu creşteri de fiscalitate de magnitudinea celor experimentate în 2025, însă ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, adică cu circa 40 miliarde lei, va însemna o mare provocare.

    Într-adevăr, multe din deciziile din acest an se vor reflecta în veniturile şi cheltuielile statului de anul viitor mult mai pregnant, însă ţinta de reducere a deficitului va fi atinsă doar dacă va exista multă fermitate în gestionarea resurselor publice atât în zona veniturilor – cu accent pe o colectare mai bună -, cât şi a cheltuielilor unde până acum nu se observă încă un impact vizibil. 

    Prin urmare, stabilitatea politică, care ar însemna că deciziile vor fi continuate în aceeaşi direcţie, va fi extrem de importantă. De altfel, reprezentanţii FMI au fost optimişti la ultima evaluare din decembrie 2025 când au arătat că măsurile luate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar şi de acum este nevoie de consecvenţă pentru a continua traiectoria de consolidare fiscală. Dar, aşa cum ştim, politica este imprevizibilă şi o schimbare de alianţe poate însemna şi o abatere de la actualul plan fiscal-bugetar.

    Pentru mediul de afaceri, o oarecare predictibilitate fiscală, un respiro în 2026 ar fi mai mult decât bunevenite. În acelaşi timp, rămâne întrebarea relansării economice. 

    După rate impresionante de creştere a PIB-ului real de 5,5% în 2021 şi 4,0% în 2022, economia se confruntă începând cu 2023 cu creştere anemică, inflaţie şi deficite mari. Iar încetinirea nu a fost complet accidentală sau legată de tensiunile globale, ci indusă de politici fiscale extrem de generoase în raport cu capacitatea bugetului public de a le susţine.

    Cifrele spun o poveste îngrijorătoare. Creşterea PIB-ului a fost modestă în 2024, de 0,8%, şi este estimată, în cel mai bun caz, la 1% în 2025. Iar aceste creşteri au loc într-un context în care investiţiile publice (combinând fonduri UE, inclusiv PNRR, şi alocări din bugetul naţional) au atins 6,8% din PIB în 2024 şi ar ajunge la 8% în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. 

    Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene (din 17 noiembrie 2025) estimează că PIB-ul României va creşte cu 0,7% în 2025 şi 1,1% în 2026. FMI prognozează o creştere economică de 1% în 2025 şi 1,4% în 2026, iar Banca Mondială indică 1,3% pentru acest an şi 1,9% pentru 2026. 

    S-a blocat modelul de creştere? Ce urmează?

    Cifrele nu arată dinamism în ciuda stimulilor pentru creştere economică. S-a blocat modelul de creştere al României? Cel mai probabil încă nu, dar este destul de evident că trebuie găsite alternative. Cu rate de 1% pe an nu mai putem recupera decalajele faţă de media europeană. Deficitele mari sunt rezultatele unui model de creştere pe consum care îşi arată limitele. România ar trebui să treacă la un model orientat spre investiţii şi productivitate. Disciplina fiscală, reforma administraţiei publice, arhitectura instituţională şi legislativă sunt esenţiale pentru un model economic sustenabil, pentru care sunt necesare reforme şi o viziune de dezvoltare. Investiţiile străine directe în perioada ianuarie-octombrie 2025 au însumat 7,24 miliarde de euro, în creştere cu 28,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (5,63 mld. euro), investiţiile publice vor ajunge la 8% din PIB în acest an, intrările din fonduri europene, inclusiv din PNRR fiind decisive. Cu toate acestea economia pare că are motoarele gripate. 

    În plus, o mulţime de schimbări afectează şi vor afecta lumea şi, implicit, România: convulsiile din comerţul global, războiul tarifar, modificarea lanţurilor de aprovizionare, relocarea producţiei. De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a nevoii de asigura pensii şi asistenţă medicală. Forţa de muncă este sub presiunea AI şi a altor tehnologii, care nu vor ”fura” neapărat locurile de muncă, dar care le vor transforma dramatic în timp şi vor impune noi competenţe şi, deci, o altă piaţă a forţei de muncă şi un alt model educaţional.   

    Toate aceste schimbări necesită un alt model de creştere în care investiţiile şi inovaţia sunt definitorii. Am analizat recent investiţiile ţărilor din regiune în România şi pe cele ale companiilor româneşti în statele respective şi concluzia a fost că este nevoie de mai mult curaj şi mai multă ambiţie. Companiile româneşti trebuie să se extindă, iar România să nu fie doar destinaţie de investiţii, ci şi un investitor important. În concluzie, investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii ar trebui să fie priorităţile noului model de creştere economică pentru a face faţă schimbărilor globale.

     

  • Ce carte îţi recomandă Albert Davidoglu, CEO, Macromex, cel mai mare jucător din sectorul de produse alimentare congelate

    În rubrica „O carte pentru GenZ”, mergem direct la sursă şi îi întrebăm pe cei mai importanţi oameni din businessul românesc ce lecturi recomandă generaţiei tale. Astăzi, răspunsul vine de la Albert Davidoglu, CEO, Macromex, cel mai mare jucător din sectorul de produse alimentare congelate.

    „Recomand How to Win Friends and Influence People de Dale Carnegie pentru că, indiferent de tehnologie, AI sau industrie, succesul vine din relaţii. Networkingul nu înseamnă manipulare, ci empatie, ascultare şi încredere. Dacă vrei să construieşti o carieră, un business sau o viaţă împlinită, această carte te învaţă skillul care bate orice diplomă: cum să lucrezi cu oamenii”, spune el.

    Albert Davidoglu a preluat funcţia de CEO al Macromex în 2019, după ce fondatorul grupului, Dan Minulescu, a ales să se retragă. Davidoglu s-a alăturat echipei de management a Macromex în anul 2012 în rolul de business development director, iar din 2017 a preluat funcţia de COO (Chief Operating Officer) pe care a deţinut-o până în 2019.

    Înainte de a se alătura grupului antreprenorial, Albert Davidoglu acumulase o experienţă de aproape 11 ani în mai multe funcţii de conducere în cadrul gigantului Unilever.

    Macromex a avut în 2024 o cifră de afaceri de 894 de milioane de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Profitul net al companiei s-a ridicat la 45 de milioane de lei, fiind mai mare cu 15% faţă de rezultatul din 2023.

    Macromex este liderul industriei de produse alimentare, pe segmentul de produse congelate, cu un portofoliu de branduri proprii precum Edenia, Corso, La Strada, Azuris şi branduri partenere: Philadelphia, La Lorraine, Farm Frites, Dr. Oetker (Inedit, Paula), Mars, Haagen-Dasz.

    Ziarul Financiar a lansat „O carte pentru GenZ”, o nouă rubrică în platforma online ZF GEN Z – Feed-ul generaţiei tale, dedicată vouă, tinerilor din generaţia Z. Această nouă rubrică îşi propune să vă îndrume către cele mai interesante, neaşteptate şi benefice recomandări de lectură, venite însă nu din partea profesorilor sau a prietenilor, ci din partea celor mai importanţi oameni din businessul românesc.

    „O carte pentru GenZ” va fi o rubrică permanentă în platforma ZF GEN Z şi îţi va aduce noi idei de lectură. Aici ne propunem să strângem cât mai multe recomandări de la CEOs, directori ai celor mai mari companii din România şi de la cei mai importanţi oameni din business, care să ajungă direct la tine şi să te inspire.

     

     

  • Natalitatea dă semne de creştere şi are patru luni consecutive pe plus. În ce lună s-au născut cei mai mulţi copii

    Din iulie până în octombrie 2025 s-au născut peste 56.300 de copii, ceea ce înseamnă o creştere cu 8% faţă de aceleaşi patru luni din 2024, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Creşterea s-a menţinut pentru fiecare lună dintre cele menţionate comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior. Mai mult, lunile septembrie şi octombrie au fost chiar peste aceleaşi din anul 2023 la numărul de nou-născuţi.

    În septembrie 2025 s-au născut cei mai mulţi copii, peste 14.600 de bebeluşi, din datele publicate până acum de INS. Natalitatea este un subiect fierbinte pentru România, în contextul în care în ultimii ani a fost în declin abrupt.

    „În ziua când am mers să declar copilul, într-o vineri la ora 12:00, am avut pe bonul de ordine numărul 63. Sala de aşteptare era full şi era coadă până afară, la Sectorul 1. Funcţionarii de acolo au spus că aşa a fost tot anul şi că dacă veneam mai târziu riscam să mă cheme chiar a doua zi”, a spus un cititor ZF.

    Anul 2025 a început însă prost pentru natalitatea din România, cu patru luni consecutive în care numărul de naţteri a fost în jurul a 10.000 de la lună la lună (februarie – mai). Spre final de an trendul s-a inversat. Datele privind natalitatea sunt importante atât din punct de vedere social, cât şi economic, în contextul în care populaţia este tot mai îmbătrânită, o problemă comună la nivel european.

    În ultimii 20 de ani natalitatea a scăzut semnificativ în România. Astfel, în 2005 se năşteau 221.000 de copii, în 2015 deja scăzuse la 206.000 de copii, iar în 2024 România nu a reuşit să ajungă nici la 150.000 de nou-născuţi, un record negativ al ultimelor două decenii.

  • Argintul îşi pierde din avânt la final de an, sub presiunea marcărilor de profit, în timp ce bursele scad înainte de 2026

    Ultima săptămână de tranzacţionare din 2025 începe într-o notă precaută pe bursele la nivel mondial, fără semnele clasice ale unui „Santa rally”. Contractele futures pe Wall Street sunt pe minus, cu presiuni vizibile pe acţiunile marilor companii de tehnologie, însă cele europene sunt mixte. În acest context de „risk-off”, argintul, unul dintre cei mai mari câştigători ai anului, este lovit de un val de vânzări, după ce a atins un nou maxim istoric.

    Preţul argintului scade cu peste 5% luni, la scurt timp după ce a urcat peste pragul de 84 de dolari pe uncie, un nivel record. Corecţia vine după un an excepţional pentru metalul preţios, care a avansat cu peste 150% în 2025, devenind de departe cel mai performant activ din zona materiilor prime şi chiar a indicilor bursieri. „What goes up, must come down”, avertizează Kathleen Brooks, research director la XTB, subliniind că mişcarea actuală reflectă în mare parte marcări de profit înainte de închiderea anului.

    Corecţia argintului are loc într-un moment în care piaţa metalelor rămâne, în ansamblu, foarte tensionată. Cuprul a atins, la rândul său, un nou maxim istoric, semn că cererea industrială şi investiţională rămâne ridicată. Totuşi, în cazul argintului, ritmul accelerat al creşterilor din ultimele luni a amplificat volatilitatea. În ultima lună, preţul argintului a urcat cu aproximativ 28%, alimentat nu doar de fundamentele de cerere şi ofertă, ci şi de interesul speculativ.

    Vânzările au fost accentuate şi de o intensă activitate pe reţelele sociale, inclusiv de un mesaj al lui Elon Musk referitor la noile restricţii impuse de China asupra exporturilor de argint, considerate „veşti proaste pentru economia globală”, având în vedere rolul metalului în procesele industriale. 

    Deşi argumentul este valid, Kathleen Brooks atrage atenţia că, pe termen scurt, piaţa ignoră presiunile de ofertă şi se concentrează pe ajustarea poziţiilor speculative. „ Interesul speculativ pentru argint este, de asemenea, un factor care alimentează volatilitatea metalului pe măsură ce ne apropiem de finalul anului”, spune ea.

    Potrivit analistului XTB, reculul abrupt sugerează că argintul ar putea fi intrat într-o fază de formare a unui maxim pe termen mediu. „Corecţia abruptă de astăzi sugerează că am atins un maxim pe termen mediu pentru metal, iar traderii ar trebui să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate pe măsură ce ne îndreptăm spre 2026”, afirmă Brooks. 

    Chiar dacă dezechilibrul dintre cerere şi ofertă persistă în zona metalelor preţioase, indicatorii tehnici arată că atât aurul, cât şi argintul sunt supra-cumpărate. Aurul scade cu aproximativ 1,8%, însă presiunea este mult mai pronunţată în cazul argintului.

    Un nivel-cheie urmărit de investitori este acum pragul de 70 de dolari pe uncie, considerat suport important. Media mobilă de 50 de zile se află mult mai jos, în jurul a 55 de dolari, ceea ce ar implica o corecţie severă pentru a fi atinsă. „ Ar fi nevoie de o scădere catastrofală pentru ca preţul să revină la acest nivel, aşa că, în prezent, pragul de 70 de dolari reprezintă suportul-cheie”, explică Brooks. O eventuală străpungere sub acest nivel ar putea genera pierderi semnificative pentru fondurile speculative cu poziţii lungi pe argint şi ar putea avea efecte de contagiune şi asupra altor pieţe.

    În acelaşi timp, există factori care ar putea limita amploarea scăderii. China continuă să îşi majoreze stocurile de argint, ceea ce ar putea oferi un anumit suport preţului. Totuşi, pe termen scurt, creşterea cerinţelor de marjă pe bursele de metale şi riscul unor vânzări forţate sugerează câteva săptămâni de volatilitate ridicată.

    Corecţia argintului se înscrie într-un climat mai larg de reducere a apetitului pentru risc la final de an. Acţiunile din sectorul tehnologic american sunt sub presiune, iar indicele de volatilitate VIX ar putea creşte, deşi rămâne încă sub media ultimelor 12 luni, în jurul nivelului de 14. Nvidia pierde aproximativ 1,6% în pre-market, Tesla scade cu 1,5%, iar Alphabet este în minus cu peste 0,5%.

    Per ansamblu, luna decembrie a fost una bună pentru „Magnificent 7”, jumătate dintre aceste companii depăşind performanţa S&P 500, cu Nvidia, Meta şi Amazon în prim-plan. În contrast, Alphabet este cel mai slab performer recent, după un raliu spectaculos de circa 80% în ultimele şase luni, trecând rapid „de la erou la zero”, după cum notează Brooks.

    Privind spre 2026, optimismul nu a dispărut complet din sectorul tech. Morgan Stanley a inclus Nvidia printre principalele acţiuni de urmărit anul viitor, mizând pe inovaţia continuă în zona de cipuri şi pe diversificarea bazei de clienţi. 

    Deşi Microsoft rămâne cel mai mare client al Nvidia, cu peste 18% din venituri, datele recente arată o creştere semnificativă a comenzilor din partea Google şi Wiwynn, în timp ce Microsoft, Meta şi Super Micro şi-au redus cheltuielile. „ Acest lucru sugerează o schimbare de lideri la Nvidia şi ar putea fi un semn al unei baze de clienţi mai diversificate”, concluzionează Kathleen Brooks.

  • Mai sunt două şedinţe de tranzacţionare şi indiferent ce se va întâmpla un lucru este clar: Bursa de Valori Bucureşti este personalitatea lui 2025. Anul a început prost, a continuat ezitant şi s-a încheiat spectaculos. Cine a vândut din teamă în primăvară a ratat una dintre cele mai bune reveniri din istoria recentă

    Cu doar două şedinţe de tranzacţionare rămase din 2025, pe 29 şi 30 decembrie, când piaţa de capital va fi cel mai probabil inertă, un lucru este cert: Bursa de Valori Bucureşti a fost personalitatea neobosită a anului. Nu un emitent anume, nu o listare, nu un sector, ci bursa, ca întreg, care a trecut în mai puţin de opt luni (mai 2025) de la îndoială şi prudenţă la una dintre cele mai bune performanţe din Europa (decembrie 2025).

    Pe 15 mai 2025, indicele BET era cu aproximativ 3% sub nivelul de la începutul anului. Contextul era apăsător: tensiune politică, avansul curentului extremist, deficit bugetar mare, dobânzi încă sus, temeri legate de sustenabilitatea finanţelor publice şi de ritmul economiei.

    Finalul de an arată complet diferit. BET închide 2025 cu o creştere de circa 45%, iar BET-TR – indicele care include dividendele –cu aproximativ 54%, potrivit bvb.ro. Diferenţa dintre cele două spune o mare parte din povestea bursei româneşti: randamentul nu vine doar din aprecierea preţului, ci şi din distribuţiile consistente de dividende.

    Revenirea nu a fost întâmplătoare şi nici bruscă. A fost rezultatul unei reevaluări treptate a riscului asociat României de către investitori şi al unei ajustări la inflaţie, într-un context în care aşteptările pesimiste au început să fie infirmate.

    Un trend care nu dă semne de oboseală

    Din perspectivă tehnică, piaţa a intrat pe un trend ascendent clar încă din toamnă. Alin Brendea, analist la Prime Transaction, subliniază că impulsul rămâne pozitiv.

    „BET-TR, trendul de creştere continuă hotărât şi, deocamdată, nu vedem semnale că el ar «obosi». Mediile pe termen foarte scurt şi scurt (9 şi 26 de şedinţe) ne arată că tendinţa ascendentă rămâne viguroasă.”

    Chiar şi momentele de ezitare din debutul lunii decembrie au fost rapid absorbite de piaţă. Din septembrie, spune Brendea, această dinamică a devenit o obişnuinţă pentru bursa românească.

    Poate cel mai important mesaj al lui 2025 nu este doar creşterea în sine, ci comparaţia. Într-un an în care pieţele dezvoltate au avut randamente moderate, piaţa românească a livrat mult peste medie.

    „Saltul înregistrat în decembrie face ca piaţa locală să securizeze o supraperformare mai rar întâlnită în ultimii ani faţă de pieţele bursiere dezvoltate. La nivelul indicilor de randament total, în 2025, piaţa românească a adus un surplus de randament de peste 30% faţă de pieţele dezvoltate”, spune Brendea.

    Practic, bursa de la Bucureşti a crescut de aproximativ trei ori mai mult decât piaţa americană (SPXTR) şi cea europeană (STOXXR).

    O piaţă defensivă care a livrat ofensiv

    Paradoxul anului 2025 este că această performanţă a fost obţinută de o piaţă dominată de sectoare considerate defensive: energie, utilităţi, bănci. Nu tehnologie, nu growth agresiv, nu poveşti speculative.

    „Remarcabil este că această evoluţie a fost obţinută de o piaţă dominată de sectoare mai degrabă defensive. Deşi o astfel de evoluţie pare oarecum miraculoasă, în realitate ea surprinde atât performanţa financiară a emitenţilor listaţi, cât mai ales normalizarea mediului economic autohton”, explică analistul Prime.

    Cu alte cuvinte, nu a fost un miracol, ci o recalibrare a aşteptărilor. Scenariile „proaste şi foarte proaste” care planau asupra economiei României la începutul anului au fost, cel puţin parţial, infirmate în a doua parte a lui 2025.

    Un alt factor-cheie a fost schimbarea de direcţie pe piaţa banilor. După ani de creştere, costul finanţării a început să coboare.

    „Evoluţii cu impact favorabil asupra pieţei bursiere au fost generate şi de modul în care piaţa împrumuturilor a reuşit să inverseze tendinţa de scumpire a banilor. Cele mai importante rate folosite în contractele de credit au intrat pe un trend descendent”, spune Brendea.

    Scăderea ROBOR şi IRCC a adus două efecte simultane: perspective economice mai bune şi un apetit de risc mai ridicat pentru acţiuni. În plus, a creat aşteptări pozitive pentru reluarea unei creditări mai consistente în 2026.

    Statul, deficitul şi încrederea

    Chiar şi pe frontul sensibil al finanţelor publice, tonul s-a schimbat. Deşi deficitul bugetar rămâne ridicat, randamentele la care se împrumută statul român au început să scadă.

    „Momentul pozitiv a fost surprins şi de evoluţia randamentelor pe care statul român le plăteşte pentru a se împrumuta. Măsurile economice întreprinse de guvern au inversat trendul ascendent şi au readus încrederea investitorilor că situaţia poate fi administrată responsabil”, mai spune Brendea.

    Pentru bursă, acest lucru a fost esenţial: fără un mediu financiar mai relaxat, amplitudinea creşterii din 2025 ar fi fost imposibilă.

    Cine a tras piaţa în sus

    Privind în interiorul indicelui BET, câteva nume ies clar în evidenţă. Transgaz (TGN) a urcat cu aproape 174% în 2025, Electrica (EL) cu circa 98%, Romgaz (SNG) cu 94%, Transelectrica (TEL) cu 90%. OMV Petrom, Banca Transilvania, BRD sau Fondul Proprietatea au avut, la rândul lor, creşteri semnificative.

    Chiar şi în acest context foarte bun, nu toate acţiunile au performat. Unele au stagnat sau au închis anul pe minus, un semn că piaţa a început să facă diferenţe mai clare între poveşti, rezultate şi aşteptări.

    Cu doar două şedinţe rămase din 2025, miza este minimă. Volumele sunt reduse, investitorii sunt mai degrabă cu gândul la concluzii decât la tranzacţii.

    „Cu siguranţă, după un an 2025 excelent pentru investiţiile bursiere, apariţia unui interval cu mai puţine şedinţe de tranzacţionare poate fi benefică, oferind timp pentru a trage concluzii şi pentru a contura planuri realiste şi profitabile pentru 2026”, spune Alin Brendea.

    Prima săptămână „plină” de tranzacţionare din noul an va începe abia luni, 12 ianuarie.

    Poate cea mai importantă lecţie a lui 2025 este că bursa nu răsplăteşte certitudinile, ci răbdarea întrucât anul a început prost, a continuat ezitant şi s-a încheiat spectaculos. Cine a vândut din teamă în primăvară a ratat una dintre cele mai bune reveniri din istoria recentă a pieţei locale.

  • O nouă zi, un nou record pe piaţa metalelor preţioase. Aurul rămâne peste bariera de 4.500 de dolari pe uncie, echivalentul a aproape 145 de dolari pe gram. „Intensificarea tensiunilor geopolitice continuă să susţină cererea pentru active de refugiu”

    Aurul, argintul şi platina au urcat la noi maxime istorice, prelungind un raliu de final de an fără precedent pentru metalele preţioase, susţinut de escaladarea tensiunilor geopolitice, slăbirea dolarului american şi lichiditatea redusă din pieţe, notează Bloomberg.

    Aurul spot a crescut cu până la 1,2%, atingând vineri un vârf de peste 4.530 de dolari pe uncie. O uncie este echivalentă cu aproximativ 31,1 grame.

    Argintul spot pentru livrare imediată a avansat pentru a cincea şedinţă consecutivă, urcând cu 5%, peste 75 de dolari pe uncie.

    Tensiunile din Venezuela, unde SUA au blocat petrolierele şi au intensificat presiunea asupra guvernului lui Nicolás Maduro, au sporit atractivitatea metalelor preţioase ca active de refugiu.

    Washingtonul a lansat, de asemenea, un atac militar împotriva Statului Islamic în Nigeria, în colaborare cu guvernul ţării africane.

    „Intensificarea tensiunilor geopolitice continuă să susţină cererea pentru active de refugiu”, a declarat Daniel Takieddine, director general al Sky Links Capital Group. Lichiditatea scăzută specifică finalului de an amplifică, de asemenea, mişcările de preţ, potrivit acestuia.

    Aurul a câştigat aproximativ 70% în acest an, iar argintul peste 150%, ambele metale fiind pe cale să înregistreze cele mai bune performanţe anuale din 1979.

    Raliul puternic a fost susţinut de achiziţii consistente ale băncilor centrale, intrări de capital în fonduri tranzacţionate la bursă (ETF-uri) şi trei reduceri consecutive ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA.

    Costurile mai mici ale împrumuturilor favorizează metalele preţioase, care nu oferă dobândă, iar traderii pariază pe noi reduceri de dobândă în 2026.

     

  • 2025, aurul metalelor preţioase. Claudiu Cazacu, XTB: „Aurul şi argintul au crescut spectaculos după ani în care au stat în penumbră”. Care sunt perspectivele pentru investitori în 2026?

    În 2025, aurul şi alte metale preţioase au înregistrat creşteri remarcabile după ani în care au fost trecute în plan secund, marcând o recuperare rapidă a valorii şi sporind interesul investitorilor pentru active sigure, într-un an în care evoluţia a fost alimentată atât de incertitudinile geopolitice, precum tensiunile dintre marile puteri, cât şi de temerile privind inflaţia ridicată din Statele Unite.

    Pe termen scurt, preţurile pot înregistra fluctuaţii, iar viitoarele evoluţii depind de turbulenţele comerciale şi geopolitice internaţionale, spune Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi, ediţia din 23 decembrie.

    „Acesta a fost anul metalelor preţioase; asta s-a văzut destul de clar, iar în conexiune cu acestea sunt şi riscurile întrucât creşterea spectaculoasă a aurului, argintului şi altor metale vine, la fel ca în cazul pieţelor din Europa Centrală şi de Est, după o perioadă de ignorare, aceste active rămânând în penumbră după ani în care ar fi avut motive de creştere. Deci recuperarea a fost destul de rapidă.”, explică el.

    Pe lângă contextul geopolitic şi inflaţia ridicată, creşterea aurului a fost susţinută şi de aşteptările privind relaxarea politicii monetare în SUA, care fac metalul preţios mai atractiv pentru investitori, deoarece dobânzile mai mici reduc randamentele alternative şi, implicit, costul oportunităţii de a deţine aur, consolidându-l astfel ca un refugiu de încredere într-o perioadă marcată de instabilitate. De asemenea, cererea consistentă venită din partea băncilor centrale mari, în special din China şi India, a întărit această tendinţă.

    „Cred că potenţialul pe termen lung rămâne interesant pentru cei care vor un portofoliu echilibrat. De obicei, creşterile foarte agresive duc şi la tentaţii de marcări de profit. Însă interpretăm mişcarea aceasta de piaţă drept o oglindă a ceea ce înseamnă transformări în relaţii internaţionale, în ceea ce priveşte rolul monedelor-cheie, rolul dolarului american în cadrul activelor de rezervă”, continuă reprezentantul XTB.

    Creşterea aurului a fost stimulată şi de incertitudinile de pe pieţele de capital internaţionale, unde investitorii au căutat să-şi protejeze portofoliile în faţa volatilităţii, dar şi de cererea industrială pentru aur şi argint, care a revenit rapid pe fondul redresării economice.

    „Riscul este acela al unei lumi tot mai conflictuale. În plus, chiar dacă pieţele par a se fi obişnuit cu nivelul actual al taxelor vamale, riscul de a vedea noi etape de creştere – inclusiv în relaţia SUA-China – sau turbulenţe în raporturile comerciale dintre Europa şi SUA reprezintă surse de risc”, adaugă Claudiu Cazacu.

    Investitorii pot obţine expunere pe aur fără să-l deţină fizic prin instrumente precum fonduri de mărfuri, produse structurate sau ETF-uri (exchange traded funds) listate pe pieţele internaţionale. Acestea permit urmărirea evoluţiei preţului metalului preţios fără problemele legate de depozitare sau securitate.

    Printre opţiuni se numără ETC-uri (Exchange Traded Commodities – produse care urmăresc evoluţia preţului aurului), precum cele oferite de iShares, Invesco sau WisdomTree, sau ETF-uri VanEck, care oferă expunere pe acţiuni din mineritul aurului. La Bursa de Valori Bucureşti, certificatele EBGLD1 emise de Erste Bank reprezintă o alternativă similară. Înainte de a investi, investitorii primesc un KID (Key Information Document), un document care detaliază informaţiile esenţiale despre produs, riscuri şi costuri.

    „Este posibil ca metalele preţioase să mai aibă de crescut, dar consider că ar trebui să fim un pic sceptici pentru că am înregistrat deja o creştere foarte mare, iar anul viitor plecăm deja de la o bază ridicată. Deci s-ar putea ca randamentul procentual să nu fie la fel de mare”, spune Alexandru Angelo, investitor pe piaţa de capital, invitat în cadrul aceleiaşi emisiuni.

     

  • Când este momentul potrivit să cumperi titluri de stat Fidelis şi ce trebuie să ştii dacă vrei să le vinzi înainte de scadenţă

    Programul de titluri de stat Fidelis, prin care statul român se împrumută lunar de la persoane fizice la dobânzi neimpozabile şi mai atractive decât cele bancare, a câştigat din ce în ce mai mult teren în 2025, iar nivelul tot mai ridicat de popularitate îi face pe investitori să se întrebe nu doar când este momentul potrivit să cumpere, ci şi ce riscuri implică o vânzare înainte de scadenţă. Lucian Isac, CEO al Estinvest, spune că titlurile cu dobânzi mai mari vor rămâne căutate pe piaţa secundară, unde tranzacţiile se pot realiza rapid, iar singurul risc major ar fi o eventuală creştere a dobânzilor, scenariu considerat puţin probabil.

    „Chiar dacă inflaţia este de 9-10%, iar dobânzile titlurilor sunt de 6-7% (donatorii de sânge beneficiind de bonificaţie de 1%), din toate analize reiese că este mai bine remunerat capitalul investit în titluri decât cel din depozite bancare. Pe de altă parte, dacă va continua trendul de scădere al inflaţiei, anul viitor putând avea undeva spre 6%, atunci şi dobânzile vor avea un trend de scădere”, explică Isac, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

    Statul român a încheiat 2025 cu un nivel record al finanţărilor atrase de la populaţie prin Fidelis pe fondul trecerii la emisiuni lunare. În total, subscrierile au ajuns la 21 mld. lei, peste nivelul din 2024. Fondurile atrase prin Fidelis sunt utilizate pentru refinanţarea datoriilor scadente şi pentru acoperirea deficitului bugetar, într-un context în care necesarul de finanţare al statului rămâne ridicat.

    „Deţinătorii de titluri luate înainte cu dobânzi mari vor avea de câştigat pentru că vor fi la mare căutare. Pe piaţă sunt deja tranzacţii şi asta este partea bună: deţinătorii de titluri de stat Fidelis pot oricând să le valorifice prin bursă. Există contraparte pe partea de cumpărare foarte aproape de valoarea nominală – în unele cazuri, chiar peste”, continuă brokerul.

    Inflaţia influenţează atractivitatea titlurilor de stat prin efectul asupra randamentului real: dacă inflaţia scade, dobânzile fixe devin mai valoroase pentru investitori, sporind cererea pe piaţa secundară. În schimb, o inflaţie ridicată reduce puterea de cumpărare a dobânzii, ceea ce poate face ca titlurile vândute înainte de scadenţă să se tranzacţioneze sub valoarea nominală.

    În timp, titlurile Fidelis au devenit o prezenţă constantă în portofoliile investitorilor, fiind percepute ca o soluţie cu risc redus, susţinută de garanţia statului şi cu acces facil pe piaţa bursieră. Deşi după listare cotaţiile pot varia în funcţie de contextul economic – în special de dinamica inflaţiei –, investitorii care păstrează titlurile până la maturitate îşi încasează integral atât dobânda, cât şi suma investită. Popularitatea programului este susţinută şi de mecanismul de subscriere, considerat simplu: achiziţia se poate face prin brokeri, bănci sau platforme online, fără costuri suplimentare.

    Randamentul titlurilor de stat este influenţat direct de inflaţie: când aceasta scade, dobânzile reale devin mai atractive, sporind cererea pe piaţa secundară; în schimb, inflaţia ridicată reduce puterea de cumpărare şi poate diminua preţul de revânzare.

    „Dobânda acumulată de la ultima plată a cuponului până la vânzare se cuvine deţinătorului, adică vânzătorului. Dacă tendinţa de scădere a dobânzilor va continua, ceea ce ne dorim cu toţii, atunci titlurile cumpărate acum vor fi căutate (…) Am avut clienţi care au vândut înainte de scadenţă şi nu au fost cazuri în care să nu găsească contraparte. Spre deosebire de alte instrumente prin care populaţia poate să împrumute statul, aici este mult mai uşor de lichidizat, adică în două zile lucrătoare ai deja banii în cont.”

    Lansat în vara lui 2020, programul Fidelis a devenit treptat un canal important de finanţare pentru stat, cumulând până în prezent aproximativ 62 de miliarde de lei echivalent. Din această sumă, aproape 39 de miliarde de lei au fost atraşi prin emisiuni în moneda naţională, în timp ce plasamentele denominate în euro se apropie de 9 miliarde. Extinderea programului s-a reflectat şi în activitatea investitorilor: la finele lui 2025, numărul total de ordine depăşea 500.000, incluzând atât subscrieri repetate, cât şi reveniri ale aceloraşi participanţi la emisiuni succesive.

    „Singura sincopă care ar putea să apară, în cazul în care am vedea o creştere a dobânzilor – deşi eu nu estimez asta –, ar fi ca emisiunile anterioare cu dobânzi mai mici s-ar putea să nu mai fie la aşa mare căutare. Atunci, ar fi preferabil ca investitorii să le vândă la scadenţă decât să le vândă cu discount. Dar având în vedere trendul, mai ales din a doua parte a anului acesta, nu cred că dobânzile vor cunoaşte un trend ascendent”, adaugă şeful Estinvest.