BusinessMagazin

Tag: credite

  • Indicele ROBOR la 3 luni trece de nivelul de la începutul anului, de 2,01%, şi ajunge miercuri la o cotaţie de 2,07%, peste dobânda de 2% la care băncile se pot îm­pru­muta de urgenţă de la BNR

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a continuat să crească fiind cotat la  miercuri la nivelul de 2,07%, peste nivelul de la începutul anului, când era cotat la 2,01%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC, care a înlocuit ROBOR.

    Creşterea inflaţiei mult peste intervalul ţintit de BNR, incertitu­di­ni­le politice care pot să în­târzie consoli­darea fis­cală preco­nizată, pre­siunile de creş­tere a cursului de schimb leu/eu­­ro, valul 4 al pan­demiei de COVID-19, dar şi acţiunile recente ale unor bănci centrale din regiune de majorare a dobânzilor au deter­minat BNR să crească marţi, 5 octombrie, dobânda-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%.

    Totodată, BNR a mai decis şi ma­jorarea ratei dobânzii pentru faci­litatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, şi a ratei dobânzii afe­rente facilităţii de creditare (Lom­bard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021

     

  • Apetitul românilor pentru creditele de consum rămâne mare. Creditele noi de consum în lei: 2,6 mld. lei în august, al doilea record lunar din 14 ani. Dobânda medie a crescut în august la 9,5%, de la 9,2% în iulie

    Românii au în continuare un apetit ridicat pentru creditele de consum, volumul împrumuturilor noi de acest tip ajungând în august 2021 la aproape 2,63 mld. lei, al doilea cel mai mare nivel lunar din ultimii 14 ani şi cu 49,4% mai mare faţă de nivelul din august 2020.

    Precedentul record lunar al creditării retail a fost în luna iulie 2021 de aproape 2,9 mld lei.

    Ascensiunea creditării vine în ciuda creşterii dobânzii medii în august la 9,5%, de la 9,2% în iulie.

    Se observă o creştere a preferinţei românilor pentru creditele de consum în lei în vara acestui an. În vara anului trecut împrumuturile retail au avut o uşoară redresare, după ce în primăvara lui 2020 creditarea avusese un declin puternic din cauza blocajului determinat de starea de urgenţă impusă în contextul pandemiei de COVID-19.

    Volumul creditelor retail noi în lei a fost după opt luni din 2021 de 18,9 mld. lei, cu 50,2% peste nivelul din acelaşi interval din 2020, iar volumul cumulat al creditelor retail noi în lei şi euro s-a apropiat de 19 mld lei, cu 6,2 mld. lei, respectiv cu 48,6% peste nivelul din ianuarie – august 2020.

    Majoritatea creditelor de consum noi (peste 99%) sunt în lei.

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut vineri, 24 septembrie 2021, la 1,65% după 7 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 15 septembrie.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a scăzut ieri, după recordul atins miercuri. Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9490 lei/euro, cu 0,01% sub nivelul de miercuri, când s-a înregistrat un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro. Creşterea cursului valutar leu/euro de la începutul anului este de circa 1,65%.

     

     

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut marţi, 14 septembrie 2021, la pragul psihologic de 1,60% după 5 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 07 septembrie 2021.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

     

     

     

  • Tipul de credit care anul trecut aproape că a disparut şi creditul care a explodat

    Pentru KIWI Finance, anul 2021 este cel mai bun din istoria de 18 ani a companiei. Pandemia a acţionat ca un vector de creştere a intermedierii financiare, dar şi a creditării ipotecare, iar achiziţia Kiwi Finance de către grupul OLX marchează un nou ciclu de dezvoltare în industria de real estate rezidenţial în România, potrivit Ancăi Bidian, CEO al brokerului de credite.

    Cererea solvabilă de creditare a înregistrat o creştere constantă în ultimii şapte ani, iar anul acesta avem un maximum în cererea de credite ipotecare. Motivele principale care alimentează această creştere sunt dobânzile mici, indicele de accesibilitate (preţ metru pătrat/venit mediu), un maxim de unităţi locative finalizate anul acesta şi necesarul în continuare foarte mare de locuinţe.

    Creditele de nevoi personale au fost cele care au frânat anul trecut, pentru că aproape a dispărut cererea în lockdown”, descrie Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, situaţia creditării în prezent. Ea a mai explicat că în cea de-a doua jumătate a anului trecut, creditele de nevoi personale şi-au reluat timid creşterea, iar anul acesta aproape că vor recupera nivelul din anul 2019. Pe de altă parte, creditul ipotecar mediu a crescut cu 10% faţă de 2020.

    „Creşterea creditelor ipotecare provine din diferenţa de curs, dat fiind că piaţa imobiliară este în continuare «euroizată», există câteva proiecte premium semnificative finalizate în Bucureşti şi Cluj şi o creştere organică de 4,2% a preţului, potrivit Eurostat. Ponderea creditelor din Bucureşti a scăzut în 2021 la 35% din total, faţă de 40% în 2020, în timp ce Timişoara şi-a păstrat locul secund cu o pondere de 27%”, explică Anca Bidian. Când vine vorba despre amânarea plăţilor la rate, în anul 2020, Kiwi Finance a recomandat clienţilor să nu apeleze la această măsură decât dacă într-adevăr au avut situaţii excepţionale induse de pandemie cu scăderi substanţiale de venituri. „Au fost puţini clienţi în portofoliu care au solicitat amânarea ratelor; din datele noastre rezultă că au fost mai puţin de 10% din total şi aceştia au reluat plăţile în totalitate la expirarea moratoriului. În anul 2021 nu au fost aproape deloc probleme în plata ratelor şi chiar vedem că pe sistem indicele de credite neperformante este la minimul ultimului deceniu. Mai mult decât atât, vedem că economiile populaţiei au crescut în pandemie în principal pentru că au dispărut din bugete multe categorii de cheltuieli şi mulţi clienţi au optat să facă rambursări parţiale anticipate pentru reducerea ratelor sau a sumei creditului”, susţine CEO-ul Kiwi Finance.

    Anca Bidian mai spune că anul 2020 a fost unul foarte solicitant, ciudat şi alert, iar fiecare zi a fost asemenea unui experiment. „Am avut tot timpul în minte că lumea nu se opreşte în loc şi am adaptat rapid toate procesele, modul de lucru şi de viaţă. În plină pandemie am trecut printr-un due diligence cu multe premiere şi pentru noi şi pentru bidderi, pentru că nimeni nu mai făcuse asta exclusiv online. Am terminat prima fază a proiectului nostru digital şi am lansat prima platformă de brokeraj cu propriul motor de eligibilitate din Europa Centrală şi de Est. La finalul anului, am încheiat cu succes tranzacţia cu OLX Group şi am închis anul cu cele mai bune rezultate din istoria KIWI.”

    Din perspectiva achiziţiei Kiwi Finance de către grupul OLX, Anca Bidian susţine că a fost o asociere care a venit aproape firesc. „Casa şi banii în acelaşi loc” este un concept validat în economiile mature, aşa că această asociere a venit aproape firesc. Un mare jucător în piaţa de real estate alături de cel mai relevant broker de credite aduc o noutate şi, în acelaşi timp, marchează un nou ciclu de dezvoltare în industria de real estate rezidenţial din România. KIWI funcţionează foarte bine în acest ecosistem, tocmai pentru că este o asociere naturală. În 2022 ne propunem acelaşi obiectiv pe care îl avem în fiecare an, să creştem mai mult decât piaţa şi astfel să câştigăm constant cota de piaţă, atât în industria bancară, cât şi în cea a brokerilor de credit. În acelaşi timp vrem să fim mai aproape atât de clienţi, cât şi de piaţa imobiliară, prin parteneriatele cu Storia.ro şi OLX”, a mai explicat Anca Bidian.

    Potrivit analizelor Kiwi Finance, piaţa imobiliară îşi va reduce ritmul de creştere pe locuinţe noi şi va intra pe un platou temporar de unităţi finalizate. Această situaţie este conjuncturală şi este dată în principal de proiectele amânate din 2020, de disfuncţionalităţile din laturile de aprovizionare şi de presiunea preţurilor materialelor de construcţii. „Banii vor fi în continuare ieftini, ceea ce va alimenta cererea, însă cu foarte mare presiune pe ofertă, pentru că nu se va cumpăra «la orice preţ». Din acest punct de vedere, cred că provocarea anului 2022 va fi pe ofertă, pentru a rămâne în zona de accesibilitate a cererii”, a mai adăugat CEO-ul companiei. În 2021, numărul tranzacţiilor prin credit ipotecar a crescut faţă de plata cash, iar compania are o segmentare relativ clară a profilului de client, susţine Anca Bidian. „În general, persoanele care nu se califică la un credit aleg plata cash, dacă au şi banii, bineînţeles. Segmentul de clienţi creditabili şi cu o educaţie financiară apelează aproape fără excepţie la un credit ipotecar, chiar dacă au sumele necesare pe cont sau cu atât mai mult cu cât au banii pe cont”, spune CEO-ul.

    Maturizarea economiei, cultura financiară şi generaţiile noi intrate în piaţa muncii cresc gradul de intermediere financiară, care este principalul vector de creştere. „Un alt trend măsurat este proporţia de credite ipotecare acordate cu ajutorul brokerilor de credite, care a ajuns la aproape 34% din totalul de credite standard în 2021, adică 1 din 3 clienţi apelează la un broker de credit. Pandemia a fost un accelerator pe acest parcurs şi cu siguranţă acest trend va continua în acelaşi ritm şi în anii următori – din estimările noastre, brokerii vor intermedia 50% din totalul de credite ipotecare în aproximativ 4-5 ani”, a mai adăugat Anca Bidian. Astfel, anul 2021 este cel mai bun an din istoria de 18 ani a companiei, iar estimările pentru finalul anului sunt de un volum de credite intermediate de 1,5 miliarde de lei şi o creştere a numărului de clienţi între 30% şi 35% faţă de 2020. „Volumul creditelor ipotecare a crescut mai mult decât piaţa imobiliară, ceea ce înseamnă că a crescut numărul tranzacţiilor imobiliare finalizate prin credit. Cred că anul acesta va fi anul în care proporţia credit versus plata integrală va balansa în favoarea creditului ipotecar, ceea ce arată categoric un nivel de maturitate al pieţei”, susţine Anca Bidian. Din perspectiva portofoliului companiei, creditele ipotecare reprezintă 87% din totalul volumelor de credite intermediate, iar restul de 13% sunt credite de nevoi personale. Din totalul creditelor ipotecare, aproximativ 10% sunt credite de construcţii, aflate pe o cerere crescătoare în ultimii ani. De asemenea, circa 99% din creditele ipotecare au fost acordate în lei, iar 1% în euro. „În primele şapte luni ale anului, KIWI Finance a intermediat credite în valoare de aproape 900 de milioane de lei, în creştere cu 48% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creditele intermediate în perioada ianuarie-iulie 2021 reprezintă 75% din întreaga activitate de intermediere pe tot parcursul anului 2020”, a mai adăugat Anca Bidian.

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut marţi, 07 septembrie 2021, la 1,61% după 11 şedinţe de stagnare la pragul psihologic de 1,60%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,60% pe an, valoare la care urcase în 23 august.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a urcat ieri la un nou maxim istoric, după recordurile de săptămâna trecută.

    Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9475 lei/euro, în creştere cu 0,12% faţă de cursul de la finalul săptămânii trecute.

     

     

  • ING România a încheiat primul semestru cu venituri totale de 1,1 miliarde lei, în creştere cu 6%, şi un profit brut de 441 milioane lei, în urcare cu 19%. Mihaela Bîtu, CEO: Observăm o încredere sporită a tuturor categoriilor de clienţi în revenirea economică, mulţi dintre aceştia reluându-şi planurile amânate din cauza pandemiei

    ING România a încheiat primul semestru cu venituri totale de 1,1 miliarde lei, în creştere cu 6% faţă de perioada similară din 2020, şi un profit brut de 441 milioane lei, în urcare cu 19%.

    În acelaşi timp, portofoliul de credite s-a majorat cu 9%, la 30,4 miliarde lei, iar soldul depozitelor cu 13%, la 46 miliarde lei, potrivit unui comunicat al băncii.

    “Am început anul într-o notă pozitivă, care a marcat tot parcursul primului semestru. Observăm o încredere sporită a tuturor categoriilor de clienţi în revenirea economică, mulţi dintre aceştia reluându-şi planurile amânate din cauza pandemiei. În acest context pozitiv, portofoliul nostru de credite acordate precum şi cifra de afaceri au crescut, în vreme ce costurile cu provizioanele au scăzut semnificativ, ceea ce a condus la creşterea profitului cu aproape 20 de procente. De remarcat interesul susţinut al clienţilor pentru programul IMM Invest, valoarea creditelor aprobate în acest an ajungând în doar două luni şi jumătate  la nivelul întregului an 2020”, a declarat Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România.

    Producţia de credite ipotecare noi a crescut cu 21% în primul semestru al anului, iar cererile pentru Noua Casă au crscut cu aproape 50%.

    Pe segmentul de credite din programul IMM Invest, banca a primit până în luna iunie peste 4.000 de cereri, comparativ cu cele 7.500 înregistrate pe tot parcursul anului 2020. Valoarea creditelor aprobate în cele două luni şi jumătate de funcţionare a programului în acest an este similară celei înregistrare la nivelul întregului an 2020. În consecinţă, ING Bank a solicitat suplimentarea plafonului alocat pentru a continua să ofere şi această opţiune de finanţare până la sfârşitul anului.

    Plăţile contactless au rămas şi ele pe un trend ascendent, iar numărul de tranzacţii cu cardul a crescut cu 20% faţă de primul semestru din 2020, în timp ce valoarea plăţilor în comerţul online a crescut cu 25%. ING a introdus de curând posibilitatea de a copia detaliile cardurilor direct din aplicaţia mobilă în paginile de autorizare plăţi ale comercianţilor, pentru o experienţă de shopping mai plăcută şi mai rapidă.

  • ROBOR la trei luni a rămas la 1,60% pe an, iar cursul de schimb a mai făcut un pas în spate, la 4,9286 lei/euro

    Cursul de schimb leu/euro a continuat să scadă ieri, după ajustarea de luni, coborând sub recordul istoric stabilit la sfârşitul săptămânii trecute, de 4,9338 lei/euro.

    BNR a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,9286 lei/euro, cu 0,10% sub nivelul de luni.

    De la începutul anului, moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,3%. La rândul lui, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat ieri la 1,60% pe an, după ce a încheiat săptămâna trecută la 1,57% pe an.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an. ROBOR la trei luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. 

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019. Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

     

  • Euro închide săptămâna la maxim istoric

    BNR a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,9338 lei/euro, nivel maxim istoric, şi de 4,2258 lei/dolar.

    Cursul leu/euro a început săptămâna peste 4,91 lei/euro, nivel apropiat de cel de la sfârşitul săptămânii trecute.
     
    De la începutul anului, moneda naţională s-a depreciat cu 1,3%, în condiţiile în care în primele zile din ianuarie cursul era de 4,86 lei.
     
    La rândul lui, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a urcat vineri la 1,57%, faţă de nivelul de 1,53% pe an luni.

    Indicele IRCC, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele consumatorilor, folosit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi acordate începând din primăvara anului 2019, a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Potrivit ultimelor estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză, cursul mediu de schimb pentru 2021 este de 4,92 lei/euro şi de 4,98 lei/euro în 2022, urmând să depăşească 5 lei în 2023.

     

  • Raiffeisen Bank: Am înregistrat în prima parte a anului o creştere foarte bună a portofoliului de credite. În S1/2021 profitul a fost de 397 mil. lei, plus 42%

    Raiffeisen Bank, subsidiara de pe piaţa locală a grupului austriac cu acelaşi nume, a încheiat primul semestru (S1) din 2021 cu un profit net de 397 mil. lei, în creştere cu 42% faţă de S1 / 2020.

    Performanţă financiară a fost susţinută în principal de nivel considerabil mai mic al costului riscului – pe fondul disciplina de rambursare a creditelor, susţinută de măsuri de sprijinire a clienţilor, dar şi de îmbunătăţirea evoluţiilor macroeconomice şi creşterea cererii de credite, explică banca. „Suntem multumiţi de rezultate noastre din prima jumătate a anului 2021, în care sunt îngrijoraţi să susţinem clienţii şi revenirea economiei româneşti. Am reuşit menţinerea profilului de risc la băncii la niveluri sănătoase. Am crescut pe toate segmentele de clienţi, cu un vârf de 21% creştere pentru IMM-uri “, spune Steven van Groningen, preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank.

    Creditele nete au crescut cu 11% faţă de S1 / 2020, la 30,2 mld. lei.

    La 30 iunie 2021, activele totale erau de 54,5 mld. lei, în creştere cu 18%, an la, iar veniturile Raiffeisen au crescut uşor cu 2% faţă de S1 / 2020.