BusinessMagazin

Tag: control

  • Lovitură pentru Piraeus, cea mai mare bancă elenă: Procurorul şef anticorupţie din Grecia a lansat o investigaţie în legăturile gigantului bancar cu puternica familie Logothetis

    Procurorul şef anti-corupţie din Grecia a acuzat Piraeus Bank, cel mai mare creditor elen, că ar fi încălcat legislaţia cu privire la controlul de capital într-o serie de tranzacţie legate de Libra Group, conglomeratul american controlat de familia Logothetis – care a ajutat la salvarea Piraeus Bank când era aproape de colaps, potrivit FT.

    Acest caz ridică întrebări serioase cu privire la guvernanţa şi stabilitatea băncilor greceşti, notează FT, în contextul încât acestea încă îşi revin după o criză de opt ani în care PIB-ul ţării a scăzut cu 25%.

    Mai mult, situaţia conturează mai bine imaginea relaţiilor dintre Piraeus şi Libra, grup ai cărui proprietari au reuşit să transforme o mică firmă de transport maritim cu câteva ambarcaţiuni într-un conglomerat internaţional cu operaţiuni în 35 de ţări cu activităţi de la transport, aviaţie şi până la turism, energie regenerabilă şi servicii financiare.

    Procurorul Eleni Touloupaki investighează Piraeus, pe fostul preşedinte al băncii, Michalis Sallas, şi o serie de tranzacţii legate de grupul Libra, deţinut de familia Logothetis – unii dintre marii susţinători ai politicienilor Democraţi în SUA.

    Investigaţia a pornit după ce banca centrală a Greciei şi agenţia anti-spălare de bani au raportat o serie de transferuri efectuate în 2016 de către Piraeus către mai multe companii offshore din Cipru, care îl are printre beneficiari şi pe Michael Logothetis, fondatorul Libra, potrivit FT, care a văzut raporturile efectuate de banca centrală şi de agenţie.

    Libra şi Sallas neagă orice acuzaţie, iar avocaţii lor susţin că procurorii s-au înşealt în formularea acestor acuzaţii. Piraeus nu a răspuns publicaţiei americane la solicitările pentru comentarii.

    Grupul Libra a asigurat una dintre cele mai mari linii de finanţare a Piraeus, iar mai târziu a ajutat banca în cadrul unui bail out – cumpărând credite pentru a reduce bilanţul băncii şi prin achiziţia de capital în când banca avea nevoie şi nu se găseau alţi susţinători.

    Acest grup este condus acum de George Logothetis, fiul fondatorului Michael Logothetis. Crescut şi Londra şi acum mutat în New York, Logothetis fiul şi familia sa sunt văzuţi ca piloni ai comunităţii de business greco-americane şi ai circuitului de finanţare al partidului Democrat, unde au susţinut candidaţi precum Hillary Clinton. Logothetis, ca filantrop cu experienţă, este şi membru în consiliull unei fundaţii caritabile înfiinţate de fostul preşedinte american Barack Obama.

    Logothetis şi-a câştigat reptuaţia în afaceri după ce a vândut toate ambarcaţiunile companiei în 2006 în mijlocul unui boom în piaţa de transport internaţional şi a reintrat în piaţă în 2009, când preţurile ambarcaţiunilor erau la minime istorice.

    În timpul crizei, el a întărit legăturile grupului cu băncile şi cu liderii politici din Grecia, în timp ce a investit în energie regenerabilă – cu finanţări acordate chiar de Piraeus în unele cazuri.

    În octombrie 2017, Banca Naţională a Greciei a efectuat un audit special asupra legăturilor dintre Libra şi Piraeus, prin care a scos la iveală „o serie de transferuri peste hotare care au violat legile controlului de capital”, potrivit unui raport văzut de FT.

    Acesta nota că Libra avea „o cooperare extinsă cu banca şi este unul dintre cei mai mari acţionari”.

    Grecia a impus legea controlului de capital în mijlocul anului 2015 când băncile elene au pierdut temporar accesul la finanţarea de urgenţă de la Banca Centrală Europeană, iar ţara era foarte aproape de a ieşi din zona euro. Controlul nu a fost complet ridicat până în septembrie 2019.

    În România, grupul elen Piraeus a vândut în 2018 Piraeus Bank România fondului de investiţii american J. C. Flowers – aceasta fiind rebranduită în First Bank.

  • Cel mai bogat om din Europa oferă 14,5 miliarde de dolari pentru brandul de bijuterii Tiffany

    LVMH, grupul care controlează branduri precum Louis Vuitton şi Givenchy, a lansat o ofertă de 14,5 miliarde de dolari pentru achiziţia producătorul de bijuterii Tiffany & Co, într-o tranzacţie prin care grupul controlat de familia Arnault vrea să se extindă pe piaţa din SUA, potrivit surselor citate de Bloomberg.

    Grupul a abordat compania americană Tiffany cu o propunere de preluare în urmă cu o lună. Tranzacţia evaluează Tiffany la 120 de dolari per acţiune, cu 22% mai mult decât preţul de închidere de vineri, 25 octombrie.

    Tiffany analizează în prezent oferta dar nu prezintă nicio garanţie că vor ajunge la un acord, potrivit sursei citate.

    „Tiffany s-ar putea dovedi un nume potrivit pentru LVMH, care nu şi-a atins încă potenţialul maxim pe segmentul de bijuterii”, spune Deborah Aitken, analist pe piaţa bunurilor de lux în cadrul Bloomberg Intelligence.

    Piaţa de bijuterii creşte la un ritm de circa 6% pe an – cu circa 200 de puncte de bază mai rapid decât piaţa ceasurilor de lux.

    Dacă părţile vor ajunge la o înţelegere, ar fi ce mai mare tranzacţie pentru cel mai bogat om din Europa, Bernard Arnault, preşedintele LVMH. Grupul francez mai controlează brnduri precum Bulgari, Sephora, Hublot şi Dom Perignon.

     

  • Ce spune KFC după controlul făcut de ANPC în care a reieşit că există bacterii în gheaţa din băuturile răcoritoare

    În cursul zilei de astăzi, ANPC a descoperit, în urma unor controale, bacterii coliforme şi enterococi intestinali în gheaţa cu care erau preparate băuturile răcoritoare în reţeaua KFC, potrivit unui anunţ făcut de Paul Anghel, directorul general al instituţiei de control. Totodată, inspectorii au găsit nereguli în modul în care peştele este congelat şi comercializat în magazinele Selgros.

    Reprezentanţii KFC au revenit cu un răspuns referitor la controlul ANPC, pe care îl redăm integral:

    „În decursul zilei de astăzi, 22.10.2019, am luat la cunoştinţă, din spaţiul public, de rezultatele buletinelor de analiză apărute ca urmare a controlului efectuat de ANPC în restaurantele KFC.

    Dorim să precizăm încă de la început că avem proceduri stricte de management şi gestionare a gheţii, incluzând inspecţii zilnice, săptămânale şi curăţări periodice ale maşinilor de gheaţă. În plus, realizăm teste independente frecvente ale gheţii în toate restaurantele noastre.

    Cu privire la rezultate prezentate de ANPC în spaţiul public, dorim să comunicăm că ne asumăm întreaga responsabilitate şi le cerem scuze clienţilor noştri pentru neplăcerile care ar fi putut să apară.

    În acest moment am demarat o investigaţie internă pentru a determina cauzele care au condus la această situaţie ce ne-a surprins în mod neplăcut. Astfel, vă informăm că am decis oprirea tuturor maşinilor de gheaţă din toate restaurantele KFC din ţară până la finalizarea verificărilor interne.  Pentru siguranţa consumatorilor ne luăm angajamentul că vom aplica măsuri stricte pentru a combate şi a preveni astfel de situaţii în viitor.

    Dorim să precizăm că, în cadrul restaurantelor KFC există deja proceduri de bună practică bazate pe principiile HACCP ce presupun un sistem riguros de analiză a riscurilor în punctele critice de control pe toate etapele lanţului alimentar. Avem un sistem de evaluare periodică la nivel de produse, furnizori şi procese pentru a ne asigura că toate standardele de calitate impuse prin lege sunt respectate.”

     

  • Cine sunt antreprenorii Florin Diaconu şi Ion Garoseanu, care controlează cele trei businessuri româneşti „curtate” de gigantul feroviar polonez PKP Cargo

    Grupul polonez de transport feroviar PKP Cargo, al doilea cel mai mare grup din Europa, a iniţiat negocierile pentru achiziţia companiilor româneşti Ferest Logistics, Vest Trans Rail şi Romcargounit, potrivit presei poloneze.

    Cele trei companii, Ferest Logistics, Vest Trans Rail şi Romcargounit, sunt controlate de antreprenorii români Florin Diaconu şi Ion Garoseanu, printr-o serie de parteneriate şi asocieri, potrivit termene.ro.

    Cea mai mare companie implicată în tranzacţia vehiculată de PolandIn este Vest Trans Rail, este deţinută în proporţie de 91% de Ion Garoseanu din Ploieşti şi în proporţie de 9% de Florin Diaconu din Bucureşti.

    Vest Trans Rail este o companie înregistrată cu transporturi de marfă pe cale ferată, cu o vechime de 27 de ani în piaţă şi 184 de angajaţi la finalul anului 2018. Cifra de afaceri pe anul trecut s-a ridicat la circa 69,8 milioane lei, la care a obţinut un profit de aproape 800.000 de lei.

    A doua companie menţionată este Ferest Logistics, înfiinţată în urmă cu 13 ani şi deţinută în proporţie de 76% de antreprenorul Florin Diaconu, cu restul de 24% în dreptul lui Ion Garoseanu.

    Firma înregistrată în alte activităţi conexe transporturilor are 6 angajaţi şi a înregistrat afaceri de aproximativ 20,2 milioane lei în 2018, şi un profit de 5,4 milioane lei.

    Compania Romcargounit, cu afaceri de peste 594.000 lei în 2018 şi un profit de 152.423 lei are un singur angajat şi a fost fondată în octombrie 2018. Aceasta se ocupă cu activităţi de închiriere şi leasing, iar structura acţionariatului este: Ferest Logistics-52%, Ion Garoseanu 24% şi Florin Diaconu 24%.

    Cei doi antreprenori români mai deţin împreună câte 50% din compania Ferocargo Eurotrans, iar Florin Diaconu controlează 99% din compania Railcargo Transped.

    „Companiile operează în transportul feroviar de marfă pe piaţa din România. Începutul negocierilor face parte din implementarea strategiei grupului PKP Cargo pentru perioada 2019-2023 în ceea ce priveşte extinderea pe pieţe externe în Europa Centrală şi de Est”, anunţă PKP Cargo, într-o declaraţie de presă citată de PolandIn.

    PKP Cargo Group este cel mai mare grup polonez de transport feroviar de marfă, şi al doilea cel mai mare din Europa, cu venituri de peste 1 miliard de euro şi profit de peste 100 milioane de euro în 2018, şi care transportă 116 milioane tone de marfă pe an.

    Board-ul companiei PKP Cargo a subliniat, totuşi, că negocierile ar putea să nu ducă la rezultatul dorit.

     

     

     

     

  • Cult BIZAR, controlat de Vatican. Ce se întâmpla în timpul şedinţelor de exorcizare

    Asociaţia internaţională “Vestitori ai Evangheliei”, recunoscută de Vatican dar suspectată ca fiind o societate secretă care se opune Papei, a fost pusă sub tutelă pontificală.

    Decizia Vaticanului are ca motiv “deficienţe legate de guvernarea asociaţiei” şi de “stilul de viaţă” a unei părţi din membrii săi.

    În urma unei anchete, asociaţia fondată de brazilianul Joao Scognamiglio Clás Dias este pusă “sub autoritatea unui comisar cu acordul Papei”, se arată într-un comunicat al Sfântului Scaun, informează Agerpres.

    Motivele anchetei, “apoi decizia de a numi un comisar pontifical, sunt legate de deficienţe privind stilul de guvernare, viaţa membrilor Consiliului (…) administraţia, gestionarea lucrărilor şi colectarea resurselor”.

    Tutela va fi exercitată de cardinalul Raymundo Damasce no Assis, arhiepiscop emerit de Aparecida (Brazilia).

    Prima asociaţie de credincioşi milenarişti aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 2001, asociaţia “Vestitori ai Evangheliei” (“Araldi del vangelo”) face obiectul unei anchete pe care Vaticanul a lansat-o în iunie 2017, scrie stirileprotv.ro

     

  • Criza din Argentina ajunge la noi recorduri. Autorităţile au impus măsuri de control al valutei pentru a nu scăpa economia complet din mână şi a opri căderea liberă

    Guvernul va restricţiona achiziţiile de valută după o scădere accentuată a valorii peso. Firmele vor trebui să solicite permisiunea băncii centrale pentru a vinde pesos şi a cumpăra valută străină, precum şi pentru a efectua transferuri în străinătate.

    Argentina doreşte, de asemenea, să amâne plăţile datoriilor către Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a face faţă crizei.

    Într-un buletin oficial emis duminică, guvernul a spus că este necesar să adopte „o serie de măsuri extraordinare pentru a asigura funcţionarea normală a economiei, pentru a menţine nivelul de activitate şi ocuparea forţei de muncă şi pentru a proteja consumatorii”.

    Banca centrală a declarat că măsurile sunt destinate „menţinerii stabilităţii monedei”. De asemenea, a spus că persoanele fizice pot continua să cumpere dolari americani, dar vor trebui să ceară permisiunea pentru a cumpăra mai mult de 10.000 de dolari pe lună.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Care sunt cele mai bogate şi puternice 10 familii din lume

    Există numeroase „teorii ale conspiraţiei” care spun că anumiţi oameni sau organizaţii controlează lumea în care trăim. Unele teorii spun chiar că cele mai bogate familii îi controlează pe preşedinţii anumitor ţări. Potrivit unei liste alcătuite de jurnaliştii brightside.me, iată care sunt familiile pentru care o astfel de teorie este cel mai probabilă:

    1. Familia Rockefeller: surse diferite plasează averea lor la între 1.000 şi 3.000 de miliarde de dolari. Familia a devenit populară datorită lui John Rockefeller, primul milionar al lumii. La finalul secolului al XIX-lea, familia deţinea 90% din industria petrolieră a Statelor Unite. Ambele războaie mondiale au întărit poziţia familiei Rockeffeler – ei deserveau atât partea germană, cât şi pe Aliaţi.

    Teorii ale conspiraţiei spun că membri ai familiei Rockefeller conduc un guvern secret al lumii.

    2. Familia Morgan: John Pierpont Morgan a fost printre pionierii domeniului financiar american. A vândut arme în perioada Războiului Civil şi aproape că a fost închis pentru asta. În 1907, el a prevenit prăbuşirea sistemului bancar.

    Descendenţii săi se numără în continuare printre cele mai puternice familii din domeniul bancar. În afară de Statele Unite, ei au ramuri şi în Europa. Câţiva membri ai familiei au administrat General Motors şi General Electric.

    Teoriile conspiraţiei susţin că familia Morgan decide direcţia politică a Statelor Unite şi administrează toate băncile lumii.

    3. Casa Saudului: este dinastia regală care a guvernat Arabia Saudită încă din 1932. Şeful familiei este regele Salman bin Abdulaziz Al Saud. El deţine puterea politică totală, iar membrii familiei sale au roluri militare şi administrative importante. Ei pot obţine orice loc de muncă îşi doresc, cât timp acesta este în ţară. Deţin totodată 20% din rezervele globale de petrol.

    4. Familia Rothschild: în perioada lui Napoleon, ei se numărau printre cele mai bogate familii. Dinastia a fost începută de Mayer Amschel Rothschild. El au pus bazele unui imperiu bancar uriaş şi a fondat propriul imperiu financiar. Amschel a lăsat un testament pentru moştenitorii lui unde şi-a prezentat convingerile despre cum acest imperiu ar trebui să fie administrat; familia a menţinut aceste obiceiuri timp de 200 de ani.

    5. Familia Baruch deţine o avere mai mică decât a familiiilor Rothschild şi Rockefeller, dar impactul lor ar fi mai mare: Bernard Baruch, primul din dinastie, a fost consilier pentru cinci preşedinţi americani. S-a numărat, de asemenea, printre prietenii lui Sir Winston Churchill. El a fost cel care ar fi lansat termenul de „Război Rece” şi ar fi păstrat secretul designului bombei atomice.

    6. Familia Walton: Sam Walton a deschis primul magazin Walmart în 1962, iar această decizie l-a transformat peste ani în unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii. După moartea lui, afacerea a fost controlată de soţia sa şi de cei patru copii. Familia administrează totodată Arvest Bank; au totodată mai multe obiecte de artă precum şi o organizaţie caritabilă.

    7. Casa Windsor: dinastia regală a Marii Britanii este condusă de Regina Elizabeta a II-a, precum şi de către biserică şi de comandantul forţelor militare ale Marii Britanii.

    8. Familia Murdoch: familia Murdoch a început să îşi dezvolte imperiul în Australia. Keith Murdoch era un reporter axat pe politică ce scria pentru publicaţii aflate în Melbourne. Atunci când Keith a devenit editorul publicaţiei pentru care scria, a dublat vânzările şi a devenit CEO-ul acesteia.

    Fiul său, Rupert, a lucrat iniţial şi el reporter. Odată ce au dobândit puterea mediei centrale din Australia, au pus bazele News Corporation. În prezent deţin 20th Century Fox, Fox News, Myspace şi DowJones. News Corporation a fost acuzată pentru înregistrări ilegale ale familiei regale, precum şi ale unor celebrităţi; au fost acuzaţi şi de mită acordată poliţiei.

    9. Familia Oppenheimer: deţin majoritatea resurselor de aur ale lumii. Ernest Oppenheimer s-a mutat în Kimberley, Africa de Sud, unde a devenit primarul oraşului, iar apoi şeful unei companii de exploatare a diamantelor. Controla piaţa globală a diamantelor; în prezent acest rol a fost preluat de nepotul său, Nicky Oppenheimer. Familia produce şi vinde diamante, aur, fier, platină şi minerale industriale.

    10. Familia Pritzker: familia Pritzker este formată din imigranţi evrei, cu originile în Ucraina. Ei s-au mutat din Kiev în Chicago în 1881. Sunt şefii corporaţiei din industria ospitalităţii Hayat. Aceasta deţine 777 hoteluri în 54 de ţări.

  • În ce afaceri a mai investit Iulian Stanciu, CEO-ul celui mai puternic retailer din online-ul românesc

    După rezultatele din 2018 Iulian Stanciu a devenit primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei.

    Dar pariurile lui Iulian Stanciu în business nu se opresc aici. Primul business în care a investit în afara sferei tradiţionale este Berăria H, marketată ca cea mai mare berărie din sud-estul Europei.

    „Decizia de a investi în Berăria H a venit ca urmare a faptului că aveam încredere în Vlad (Dumitru, acţionarul majoritar – n.red.) că va construi ceva frumos. Ne ştiam dintr-un business anterior şi atunci am mers şi aici pe mâna lui. E un business greu, mai ales ţinând cont de unde e amplasată berăria. Au fost oameni care ne-au spus că suntem nebuni că facem asta, dar lucrurile cresc frumos”, spune Iulian Stanciu, care e doar investitor în business, nu se implică direct.

    Localul din nordul Capitalei a fost deschis în toamna lui 2014 cu o investiţie de 3 mil. euro şi are 1.000 de locuri la exterior şi 2.000 la interior. Odată cu lansarea, berăria s-a axat pe evenimente, găzduind o serie de concerte. Localul este amplasat în parcul Herăstrău, în locul Pavilionului H, un cunoscut centru comercial, precursorul mallurilor din ziua de astăzi. Această zonă populată în special de restaurante pentru clienţii cu venituri mari are trafic mai ales vara. Berăria H a fost construită după modelul celor din München, Germania, care au la rândul lor peste 1.000 de locuri.

    Compania Berăria H este controlată de Vasile Vlad Dumitru (50%), Maria Ioana Iancu (25%) şi Iulian Stanciu (25%). Acesta din urmă mai este, prin intermediul NOD, acţionar într-o altă poveste românească, este vorba de brandul de biciclete Pegas. „Decizia de a investi în acest business a fost a colegilor de la NOD. Mie mi-au prezentat un business case, pe care l-am aprobat. A fost o decizie pragmatică, bazată pe ROI (return on investment). Recunosc că au contribuit la decizie şi notorietatea brandului şi faptul că am avut o bicicletă Pegas în copilărie, dar cine nu a avut?”

    Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acţionar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieţei locale de distribuţie IT&C. Compania şi-a majorat în 2018 participaţia la Atelierele Pegas la circa 70% după ce intrase în acţionariat în 2015 şi cumpărase treptat noi pachete de acţiuni. Restul de acţiuni sunt controlate de Andrei Boţescu – unul dintre cei care au readus la viaţă brandul – şi de alţi antreprenori locali. Au trecut deja opt ani din momentul în care bicicleta Pegas a primit o a doua şansă la viaţă din pasiunea a doi tineri antreprenori pentru mersul pe două roţi şi din nostalgia după unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti. După intrarea lui Iulian Stanciu în acţionariat brandul şi-a accelerat dezvoltarea – atât în producţie, cât şi în retail.

    După modelul Pegas, recent, în 2019, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată tot de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu.

    „De-a lungul anilor NOD a creat mai multe branduri proprii, a fost o direcţie a companiei încă de la înfiinţare. Cele mai multe au fost creionate de la zero, însă au existat şi excepţii, precum Diamant, care are deja notoritate”, explică Iulian Stanciu.

    Astfel, numele său este legat acum de două branduri româneşti cu istorie, mărci cărora antreprenorul le-a dat o nouă şansă la viaţă. 

  • Nemţii aruncă în aer una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi resping oferta de 5,8 miliarde de euro lansată de miliardarul Daniel Kretinsky pentru Metro

    Board-ul de supraveghere al retailerului german Metro a votat unanim, cu o singură abţinere, pentru a recomanda acţionarilor să respingă preluarea lanţului de magazine de către EP Global Commerce – vehiculul controlat de miliardarul ceh Daniel Kretinsky.  

    Miercuri, board-ul a respins oferta lui Daniel Kretinsky şi a partenerului său de afaceri, slovacul Patrik Tkac, susţinând că oferta de 5,8 miliarde de euro subevaluează lanţul german.

    În acelaşi timp, vehiculul de investiţii controlat de proprietarul Europa FM susţine că oferta reprezintă „o oportunitate unică” pentru acţionari în condiţiile actuale de piaţă.

    Metro transmite că atât board-ul de management cât şi cel de supraveghere au recomandat ca acţionarii să nu accepte oferta.

    „Credem că oferta EP Global Commerce este inadecvată şi subevaluează semnificativ Metro şi, chiar şi după ce am revăzut condiţiile, le-am recomandat acţionarilor să nu accepte oferta”, transmite Olaf Koch, CEO-ul Metro.

     

  • Pintea, acuzaţii grave: Raportul de control de la CNAS va fi depus la DNA. Există fapte de natură penală/ În numele celor de la Casă, îmi cer scuze pacienţilor

    „CNAS nu e în subordinea Ministerului Sănătăţii, dar pentru că Ministerul gestionează sistemul de sănătate publică, am considerat necesar de a face aceste verificări. Controlul început în luna iunie va fi finalizat în următoarele 7 zile şi, din lecturarea prealabilă, pot să vă spun cu certitudine că raportul de control va fi depus la DNA. Sunt aici cu şeful Corpului de Control, noi am studiat încă de săptămâna trecută ceea ce avem în raport în prealabil. Din punctul nostru de vedere, există fapte de natură penală. Noi, de altfel, am mai depus şi anul trecut, dar nu la DNA, un document”, a spus ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

    Potrivit ministrului, luni sistemul informatic al cardurilor a fost pornit, însă la ora 10:00 a început din nou să înregistreze erori.

    „În urma acestei discuţii pe care am avut-o cu reprezentanţii CNAS şi reprezentanţii firmei SIVECO, concluziile sunt mai multe, oricum se impun măsuri urgente pentru a putea rezolva urgent în perioada următoare modul de funcţionare a platformei, astfel încât în cursul zilei de astăzi (luni, n.r.) se va face o procedură de achiziţie în regim de urgenţă, având în vedere faptul că pentru baza de date contractul a expirat, procedura începută nu a fost finalizată (…) şi atunci pentru a asigura perioada tampon fără contractare e nevoie de o procedură de urgenţă. Menţionez că această procedură ar fi trebuit să fie făcută, în momentul în care s-a constatat că procedura de achiziţie pentru contractul de mentenanţă nu este finalizată. Nu poţi lăsa sistemele informative, sistemele de bază informatice cele mai complexe din România fără mentenanţă. Astfel încât nu puteau fi validate serviciile medicale, nu puteau fi decontate, offline-ul într-adevăr funcţionează, dar eu cred că aceasta nu este o soluţie”, a mai spus Pintea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro