BusinessMagazin

Tag: continut

  • Ce te poate învăţa “Seinfeld” despre leadership

    Mulţi dintre noi nu ne vedem propriile defecte (ale tale sau ale companiei pe care o conduci), dar alţii le văd uşor. Mai jos poţi afla de ce este important să fii conştient de propriile defecte şi cum te poate ajuta asta să fii un lider mai bun, notează site-ul Inc.com

    Într-un episod, Elaine se află în postura de a conduce compania unde era angajată după ce şeful cel mare a trebuit să părăsească funcţia. Nu putea să-şi dea seama de ce întregul staff o evita şi nu o mai respecta când o făcea atunci când nu era preşedintele companiei. Bineînţeles, a dat vina pe George.

    Totul a început la o petrecere când Elaine a vrut să-şi arate mişcările de dans. Ea credea că este o dansatoare bestială, dar spre amuzamentul telespectatorilor (şi al angajaţilor companiei) mişcările ei sunt de tot râsul. Nici George, nici Jerry nu a vrut să-i zică că din cauza dansului, angajaţii nu o mai respectă, dar noroc cu Kramer care-i spune fără ocolişuri că este o dansatoare foarte proastă.

    Ce trebuie reţinut din acest episod este faptul că liderii au nevoie să-şi asculte “Kramerii” angajaţii care spun adevărul. Este important deoarece adevărul se filtrează pe scara ierarhică astfel încât informaţia care ajunge la CEO nu este chiar cea reală. De aceea, este important ca un şef de companie să asculte ce au de spus angajaţii lui, ce-i deranjează, ce trebuie îmbunătăţit în organizaţie, la afacere etc.

    Trebuie să fii la curent cu tot ceea ce se întâmplă, să fii atent la ceea ce comunică angajaţii tăi – ce spun, postura, tonul privirea, ezitările acestor. Un lider excelent trebuie să asculte cel puţin 50% din timp.


     

  • Ce te poate învăţa “Seinfeld” despre leadership

    Mulţi dintre noi nu ne vedem propriile defecte (ale tale sau ale companiei pe care o conduci), dar alţii le văd uşor. Mai jos poţi afla de ce este important să fii conştient de propriile defecte şi cum te poate ajuta asta să fii un lider mai bun, notează site-ul Inc.com

    Într-un episod, Elaine se află în postura de a conduce compania unde era angajată după ce şeful cel mare a trebuit să părăsească funcţia. Nu putea să-şi dea seama de ce întregul staff o evita şi nu o mai respecta când o făcea atunci când nu era preşedintele companiei. Bineînţeles, a dat vina pe George.

    Totul a început la o petrecere când Elaine a vrut să-şi arate mişcările de dans. Ea credea că este o dansatoare bestială, dar spre amuzamentul telespectatorilor (şi al angajaţilor companiei) mişcările ei sunt de tot râsul. Nici George, nici Jerry nu a vrut să-i zică că din cauza dansului, angajaţii nu o mai respectă, dar noroc cu Kramer care-i spune fără ocolişuri că este o dansatoare foarte proastă.

    Ce trebuie reţinut din acest episod este faptul că liderii au nevoie să-şi asculte “Kramerii” angajaţii care spun adevărul. Este important deoarece adevărul se filtrează pe scara ierarhică astfel încât informaţia care ajunge la CEO nu este chiar cea reală. De aceea, este important ca un şef de companie să asculte ce au de spus angajaţii lui, ce-i deranjează, ce trebuie îmbunătăţit în organizaţie, la afacere etc.

    Trebuie să fii la curent cu tot ceea ce se întâmplă, să fii atent la ceea ce comunică angajaţii tăi – ce spun, postura, tonul privirea, ezitările acestor. Un lider excelent trebuie să asculte cel puţin 50% din timp.


     

  • Abilitate REMARCABILĂ a creierului uman: ,,Am descoperit o lume pe care nici nu puteam să ne-o imaginăm”

    Oamenii sunt obişnuiţi cu perspectiva 3D a lumii, însă noul studiu ar putea reprezenta o evoluţie a modului în care înţelegem materialul din care este realizat creierul uman, informează Science Alert.

    Modelul a fost produs de cercetătorii elveţieni în cadrul proiectului Blue Brain. Cu ajutorul topologiei algebrice (o multitudine de calcule matematice utilizate pentru descrierea proprietăţilor obiectelor şi a spaţiului în pofida schimbării formei acestora), experţii au descoperit că mai multe grupuri de conexiuni neuronale se adună în ,,clici”, numărul de neuroni dintr-o clică formând un obiect geometric înalt-dimensional (hight-dimensional). 

    Citeşte continuarea pe www.descoperă.ro

  • Şi-a transformat pasiunea pentru gătit într-o afacere de succes. Aproape 200.000 de oameni o urmăresc cum găteşte in fiecare zi

    Geanina Staicu-Avram este proprietara blogului culinar JamilaCuisine, un canal cu aproape 200.000 de abonaţi şi 60 de milioane de vizualizări. Ea povesteşte cum a făcut tranziţia de la un blog obişnuit, pe care publica poze cu reţete, la unul dintre cele mai mari canale româneşti de YouTube. „Ideea vlogului a venit de la soţul meu. Tocmai mă întorsesem dintr-o vacanţă în Maroc, soţul meu fiind marocan, şi eram de-a dreptul fascinată de bucătăria şi de aromele marocane. Voiam să le arăt şi românilor cum se pregăteşte mâncarea marocană şi cât e de gustoasă. Soţul meu m-a convins să facem aceste reţete marocane în format video şi de aici a pornit totul.“

    Pe măsură ce canalul a câştigat în popularitate, cei doi au ales să investească în calitatea clipurilor postate. „Câte puţin în aparatură performantă, în lumini, în sisteme audio. Cumpărăm mereu lucruri noi, de la veselă şi alte articole pentru bucătărie, până la softuri necesare montajului audio şi video.“ Nu a plecat cu ideea de a monetiza canalul, din simplul motiv că acest lucru era foarte complicat în 2012. În momentul de faţă, spune că nu câştigă mult, dar nici puţin: „În cazul meu, vlogging înseamnă tutoriale video. Câştigăm suficient cât să ne putem întreţine şi să avem un trai decent. Din păcate, banii vin greu din YouTube. În România creatorii de conţinut de pe platformă sunt plătiţi prost, chiar foarte prost şi durează chiar şi 2-3 ani până să începi să ai într-adevăr câştiguri. Ştiu vloggeri care şi după 3 ani de YouTube obţin sume simbolice care pot reprezenta bani de buzunar, nu un câştig cu care să se poată întreţine.“

    Sursa principală de venit o reprezintă, şi în acest caz, colaborarea cu diferite branduri. Îşi doreşte, în viitorul apropiat, să lanseze o carte de bucate. S-a gândit şi la abordarea pieţelor din străinătate, apelând la o variantă mai simplă: subtitrarea retetelor în limba engleză. „Nu vreau să fac reţete special pentru altă piaţă, dar vreau ca oricine găseşte clipurile mele pe YouTube să le poată şi înţelege, aşa că am recurs la subtitrări. Cereri am tot avut şi încă mai avem.“

    Crede că vloggerii din ziua de azi trebuie să aibă în minte două lucruri atunci când pornesc un astfel de business: „Le-aş spune în primul rând să se gândească la ceva original. La ceva ce n-a mai făcut nimeni până acum, cel puţin pe piaţa din România. Originalitatea este un lucru foarte important din punctul meu de vedere. Dacă vei încerca să-l copiezi pe alt vlogger de succes, automat vei fi comparat cu el, iar partea proastă e că nu vei putea niciodată să-l depăşeşti. Dacă vei veni cu o idee nouă, oamenii vor fi curioşi să te urmărească pentru simplul fapt că tu eşti singurul cu ideea respectivă. În al doilea rând, i-aş sfătui să fie consecvenţi, să posteze des, să ţină legătura cu cei care-i urmăresc, să se folosească de reţelele sociale. Şi, nu în ultimul rând, să facă totul cu plăcere, cu dăruire. Atunci când faci ceva cu plăcere şi din plăcere, este imposibil ca acel lucru să nu iasă foarte bine.“

    Chiar dacă succesul pe YouTube este greu de atins, iar obţinerea unor venituri din asta e chiar mai dificilă, există totuşi şi semne bune. Creşterea interesului pentru conţinut video este evidentă, după cum explică Liviu Dumitru, manager al agenţiei digitale Wizart Studios. Estimările arată că anul viitor 68% din traficul de pe internet va fi alocat conţinutului video (potrivit unui studiu al Cisco). YouTube primeşte un miliard de vizitatori unici pe lună, mai mult decât orice alt canal cu excepţia Facebook, şi asta pentru că materialele video sunt uşor de distribuit şi pentru că prezintă o experienţă senzorială completă.

    „Poveştile de succes ale videoclipurilor care au devenit virale sunt cea mai bună dovadă că un anume tip de conţinut video poate avea un impact mult mai serios. Sunt materiale care exprimă într-un mod ideal povestea unui brand sau care spun poveşti cu care poţi empatiza mai repede, care fac oamenii să se identifice şi să ia parte la acea poveste într-un mod natural“, spune Liviu Dumitru. Iar pentru că acest tip de conţinut începe să domine internetul, a apărut şi un nou concept, acela de branded videos. Toate materialele de tip video care sunt asociate unui brand şi vizează obiective de marketing se încadrează sub această pălărie.

    „Pentru a se alinia la acest trend, brandurile pot recurge la diverse trucuri cum ar fi reorganizarea conţinutului vechi într-un nou conţinut de tip video sau gândirea unei poveşti video care să arate faţa umană şi care ţine de domestic şi de cotidian.“ De aici, antreprenorii de pe YouTube se pot gândi la cum pot deveni concurenţi tot mai serioşi pentru publicitatea tradiţională, speculând în avantajul relaţia strânsă pe care au dezvoltat-o cu utilizatorii.

  • Ce conţine, de fapt, un borcan de Nutella. Care este ingredientul posibil cancerigen – FOTO

    Nutella a fost criticată de foartă multă lume după ce o fotografie ce prezintă ingredientele înainte ca acestea să ajungă în borcan a devenit virală.

    Cea mai mare problemă pare a fi cantitatea foarte mare de ulei de palmier – substanţă ce a fost clasificată drept posibil cancerigenă.

    Un alt aspect pe care internauţii l-au criticat este volumul de zahăr ce intră într-o cutie de Nutella – peste jumătate cantitatea totală de cremă de ciocolată.

    Conform etichetei, o cutie conţine 400 de grame de zahăr; cu alte cuvinte, o linguriţă de Nutella conţine mai mult zahăr decât o doză de Coca-Cola.

    Sursa: Daily Mail
     

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A rezolvat una dintre cele mai mari probleme ale femeilor de pe urma căreia a câştigat jumătate de milion de dolari în câteva luni

    „Acum cinci ani am avut ideea inovatoare de a  rezolva tot ceea ce femeile urau la manichiură. Navigam pe Instagram când am văzut modele de unghii 3D şi atunci mi-a apărut ideea creării Static Nails”, a spus Alexis Irene. Tânăra a pornit afacerea cu banii economisiţi din contractele sale de modeling şi de make-up artist, iar mai repede decât se aştepta a încheiat şi un contract de colaborare cu Swarowski.

    „Static Nails oferă tuturor femeilor din lume accesul la unghii de lux pentru o parte infimă din banii şi timpul petrecut în saloane”, a mai spus Irene. „Cel mai mare avantaj constă în faptul că aceste unghii nu sunt dăunătoare unghiilor naturale,  pot fi personalizate fără a afecta designul original şi au nevoie doar de 5 minute pentru a fi aplicate”, mai declara aceasta.

    În prezent, Irene se ocupă de extinderea afacerii. „Obiectivul meu este ca Static Nails să fie marca preferată de produse pentru unghii. Anul următor vom lansa produse noi, inovatoare, care produc rezultate neaşteptate. Unele se află în teste de mai bine de doi ani, aşa că sunt foarte încântată să le pun pe piaţă”, a declarat fondatoarea. 

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.