În fiecare an, fotografi din toată lumea trimit cele mai bune imagini surprinse pentru a se înscrie la prestigiosul concurs organizat de National Geographic.
Cei de la Business Insider au selectat 12 fotografii care, în opinia lor, au şanse mari de a câştiga marele premiu.
Vezi aici cele mai impresionante fotografii înscrise în concursul National Geographic
Vlad Mureşan, 30 de ani, şi-a deschis propria cofetărie în Cluj-Napoca imediat după participarea la concursul Masterchef în 2013, iar pariul „dulce“ l-a costat 20.000 de euro, bani proveniţi din surse proprii.
Tânărul nu a reuşit să prindă finanţările acordate de către stat, dar s-a amibiţionat să pună pe piaţa clujeană brandul „Un dulce de la Vlad Mureşan“, care foloseşte în toate reţetele ciocolata în proporţie de 80%.
Concursul Tânărul Jurnalist al Anului, organizat de Freedom House România, şi-a desemnat câştigătorii în cadrul unei ceremonii, scrie paginademedia.ro.
Câştigătorii au fost premiaţi cu câte 1.000 euro.
Cei cinci căştigători sunt:
Lina Vdovîi, jurnalistă la Casa jurnalistului, este câştigătoarea secţiunii Actualitate internă, cu articolul “Cu jumătate de inimă”.
Atilla Biro, jurnalist la Rise Project, este câştigătorul secţiunii Justiţie şi stat de drept, cu articolul “Opt decizii cruciale emise de Curtea Constituţională în 2014. Legile în care CCR a găsit ‘neglijenţe nepermise’ şi portiţe pentru abuzuri”.
Andreea Pocotilă, ziaristă la România liberă, este câştigătoarea secţiunii Mediu şi ecologie, cu articolele “Oamenii de sub cenuşă” şi “Microhidrocentrale ridicate pe ultimul râu sălbatic din Carpaţi”.
Adelina Mihai, jurnalistă la Ziarul Financiar, este câştigătoarea secţiunii Economie, cu articolele “Anomalia statistică a şomajului: De ce are România o rată a şomajului de 7% şi Spania de 26% când în ambele doar unu din trei locuitori lucrează” şi “25 de ani degeaba? În 1990, România a desfiinţat liceele industriale. Astăzi, sunt considerate „salvarea“ pentru piaţa muncii. Dar cine plăteşte pentru aceste erori care au subminat economia?”
Ionuţ Stănescu, jurnalist la Rise Project, este câştigătorul secţiunii Investigaţie, cu articolul “Cum se ridică, ilegal, ultimul cartier de blocuri din Parcul Tineretului”.
Valoarea unui premiu variază între 15.000 şi 100.000 de euro.
Urbaniada este o competiţie publică, iar arhitecţi, urbanişti, publicitari sau membri ai organizaţiilor neguvernamentale care au în plan proiecte de arhitectură, urbanism sau intervenţii publice sunt invitaţi să le înscrie până pe 14 decembrie 2015, pe site-ul www.urbaniada.net. Se caută proiecte ce au impact asupra unor comunităţi mai mari, specifice marilor oraşe, cu o populaţie minimă de 100.000 de locuitori.
Proiectele participante vor fi evaluate de către un juriu format din nouă specialişti în arhitectură, urbanism, sociologie şi antropologie – Adrian Soare (arhitect-partener – SYAA), Andrei Şerbescu (arhitect-partener ADN BA), Attila Kim (arhitect), Bogdan Iancu (lector universitar Departamentul de Sociologie, Facultatea de Ştiinţe Politice – SNSPA), Mircea Toma (preşedinte ActiveWatch), Oana Preda (director executiv CeRe), Rudolf Grӓf (arhitect-partener Vitamin Architects), Teodor Frolu (arhitect, antreprenor şi co-iniţiator Rowmania) şi Vera Marin (arhitect urbanist, preşedinte al Asociaţiei pentru Tranziţie Urbană din România).
Jurizarea se va face ȋntr-o primă etapă online. În urma acesteia, primele opt proiecte cu cele mai mari note vor intra ȋn a doua etapă de concurs, ȋn care candidaţii ȋşi vor prezenta individual proiectele ȋn faţa juriului şi a board-ului de CSR ING, alcătuit din angajaţi ai băncii. Finaliştii vor fi anunţaţi pe 20 ianuarie 2016, iar lista proiectelor câştigătoare va fi făcută publică până pe 1 martie 2016. Proiectele câştigătoare vor fi implementate până la 1 noiembrie 2016.
Concursul este organizat de The Institute şi ING Bank. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.urbaniada.net.
Valoarea unui premiu variază între 15.000 şi 100.000 de euro.
Urbaniada este o competiţie publică, iar arhitecţi, urbanişti, publicitari sau membri ai organizaţiilor neguvernamentale care au în plan proiecte de arhitectură, urbanism sau intervenţii publice sunt invitaţi să le înscrie până pe 14 decembrie 2015, pe site-ul www.urbaniada.net. Se caută proiecte ce au impact asupra unor comunităţi mai mari, specifice marilor oraşe, cu o populaţie minimă de 100.000 de locuitori.
Proiectele participante vor fi evaluate de către un juriu format din nouă specialişti în arhitectură, urbanism, sociologie şi antropologie – Adrian Soare (arhitect-partener – SYAA), Andrei Şerbescu (arhitect-partener ADN BA), Attila Kim (arhitect), Bogdan Iancu (lector universitar Departamentul de Sociologie, Facultatea de Ştiinţe Politice – SNSPA), Mircea Toma (preşedinte ActiveWatch), Oana Preda (director executiv CeRe), Rudolf Grӓf (arhitect-partener Vitamin Architects), Teodor Frolu (arhitect, antreprenor şi co-iniţiator Rowmania) şi Vera Marin (arhitect urbanist, preşedinte al Asociaţiei pentru Tranziţie Urbană din România).
Jurizarea se va face ȋntr-o primă etapă online. În urma acesteia, primele opt proiecte cu cele mai mari note vor intra ȋn a doua etapă de concurs, ȋn care candidaţii ȋşi vor prezenta individual proiectele ȋn faţa juriului şi a board-ului de CSR ING, alcătuit din angajaţi ai băncii. Finaliştii vor fi anunţaţi pe 20 ianuarie 2016, iar lista proiectelor câştigătoare va fi făcută publică până pe 1 martie 2016. Proiectele câştigătoare vor fi implementate până la 1 noiembrie 2016.
Concursul este organizat de The Institute şi ING Bank. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.urbaniada.net.
Juriul format din Pablo Corral Vega, fotojurnalist ecuadorian, Florence Martin-Kessler, redactor-şef al publicaţiei Live Magazine, şi Sergei Ilnitski, fotograf pentru European Pressphoto Agency, a premiat dintre cele circa 2.300 de imagini trimise de 216 fotografi – profesionişti şi amatori, din ţară şi străinătate – 15 fotografii, acestea fiind împărţite în cinci secţiuni.
Premiu întâi la categoria Humanity Towards Animals i-a revenit lui Ciprian Sandru. Pe locurile următoare la această secţiune s-au situat imagini surprinse de Constantin Catrina, respectiv Vadim Ghirda.
La categoria Portrait, premiile întâi şi al doilea au mers către Corneliu Cazacu, iar Ioana Cîrlig a primit premiul al treilea.
Fotografii semnate de Vadim Ghirdea au primit premiile întâi şi al treilea la categoria Features, iar premiul al doilea a mers la Ioana Moldovan.
Pentru categoria News au fost premiaţi Corneliu Cazacu, Vadim Ghirda şi Ioana Moldovan, în timp ce la ultima categorie din concurs – Picture Story – fotoreportajele “New Town”, de Oliver Merce, “Moments away from the front line”, de Ioana Moldovan, şi “Cătălin”, de Marin Raica, au primit distincţii “Mihai Vasile”.
Toate fotografiile câştigătoare au fost proiectate în cadrul evenimentului prezentat de Amalia Enache, al cărui invitat special a fost Ioan Gyuri Pascu, vechi prieten şi colaborator al fotoreporterului omagiat, care a vorbit despre omul, dar şi despre profesionistul Mihai Vasile. Gala de decernare a premiilor a fost încheiată de recitalurile grupurilor Plurabelle şi Pixels.
Fotografiile câştigătoare pot fi văzute pe site-ul concursului, premiile-mihai-vasile.ro.
Concursul de fotografie “Mihai Vasile” va fi organizat în fiecare an şi este deschis oricărui fotograf care surprinde obiectiv subiectele din cotidian.
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI) organizează Premiile de Fotografie în memoria lui Mihai Vasile, unul dintre cei mai buni fotoreporteri şi editori foto din România, care a decedat în 2014. Mihai Vasile este membru fondator al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie.
Potrivit unui comunicat transmis, marţi, de organizatorii “Comedy Cluj”, la festival vor fi proiectate aproape două sute de filme, din care jumătate sunt pelicule independente.
“Opt lungmetraje din opt ţări – Malaezia, Ungaria, Franţa, Polonia, Australia, Spania, Bulgaria şi Marea Britanie – intră anul acesta în cursa pentru trofeul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj. Chiar dacă nu a stat la baza selecţiei lor, toate peliculele din competiţie aduc în discuţie tema tinereţii, în forma ei mai mult sau mai puţin alienată. Aproape 200 de filme sunt selecţionate anul acesta la Comedy Cluj, filmele independente reprezentând aproape 50% din peliculele de lung sau scurt metraj incluse în program”, se arată în comunicat.
Filmele din competiţia pentru Trofeul Comedy Cluj sunt “Cei ce salvează lumea”, peliculă malaeziană din 2014, care a fost nominalizată la “Leopardul de Aur” din cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Locarno, “Din motive inexplicabile”, film realizat în Ungaria în 2014, nominalizat la premiul East of West – Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary, “Cerise”, lungmetraj franţuzesc din 2015, “Cetăţeanul”, film polonez din anul 2014, “Escroc de meserie”, producţie Australia din 2015, prezent în premieră europeană, filmul spaniol “O schimbare de linie” din anul 2014, cel bulgăresc “Otravă pentru şoareci” şi filmul britanic “Pentru ţară şi regină” (2014).
Jurizarea filmelor din competiţie va fi făcută de un juriu format din scriitoarea şi scenarista Allegra Huston, sora vitregă a actriţei Anjelica Huston, actriţa Kate O’Toole, una dintre cele mai cunoscute actriţe irlandeze de teatru, televiziune, film şi radio, fiica actorului Peter O’Toole, criticul de film James B. Evans, jurnalistul Neil Young, colaborator a numeroase publicaţii, printre care Hollywood Reporter, Tribune Magazine, The Independent, şi actorul român Dorian Boguţă.
Festivalul Internaţional de Film Comedy Cluj are loc la Cluj-Napoca în perioada 16-25 octombrie şi este organizat de Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană, cu sprijinul Consiliului Naţional al Cinematografiei.
Fundaţia artEST, al cărei preşedinte este actriţa şi regizoarea Iarina Demian, lansează, în luna noiembrie, proiectul “Artiştii împotriva violenţei şi discriminării”. Evenimentul se va desfăşura pe parcursul lunii noiembrie şi îşi propune să atragă atenţia asupra celor mai întâlnite forme de discriminare şi violenţă prezente în societatea românească actuală, informează un comunicat remis MEDIAFAX.
Una dintre componentele importante ale evenimentului este reprezentată de concursurile de fotografie, scenarii de teatru contemporan şi de scurtmetraje, care au ca temă principală violenţa şi discriminarea în societate.
Înscrierile pentru cele trei concursuri încep pe 1 septembrie, materialele putând fi trimise pe adresa de e-mail concurs@artest.ro.
Astfel, pentru concursul de fotografie, al cărui juriu va fi format din Alex Gâlmeanu, Andrei Pungovschi şi Stelian Pavalache, premiul cel mare va consta în suma de 300 de euro, urmând ca cele mai bune fotografii să fie expuse, în luna noiembrie, la sala ArCuB din Capitală.
În ceea ce priveşte concursul pentru piesele de teatru, al cărui juriu va fi format din regizorul Alexandru Darie, actriţa Dorina Chiriac şi criticul de teatru Gabriela Hurezan, acesta se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, Fundaţia artEST dorindu-şi susţinerea tinerelor talente. Cele mai bune piese de teatru vor fi publicate într-un volum produs de fundaţia artEST, în timp ce piesa câştigătoare va face obiectul unui spectacol-lectură pe scena ArCuB, cu participarea unor actori profesionişti. Spectacolul va fi produs tot de Fundaţia artEST.
Pe de altă parte, concursul de scenarii pentru scurtmetraje, care va fi jurizat de regizoarea Iulia Rugină şi de scenaristele Oana Răsuceanu şi Ana Agopian, se adresează persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani. Câştigătorul concursului pentru cel mai bun scenariu va primi un premiu în valoare de 500 de euro.
Detalii despre regulamentele concursurilor şi data limită până la care pot fi trimise proiectele sunt disponibile pe adresa www.artest.ro.
Luna artEST este organizată cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), în parteneriat cu ArCuB şi F64.
Cosplayerii din România şi din străinătate se pot înscrie începând de astăzi, 28 august, şi până pe 2 octombrie în concursul din cadrul PGL Cosplay Open. Înscrierile în concurs se fac doar prin intermediul formularului de înregistrare de pe pagina oficială a convenţiei.
Pe parcursul concursului, membrii juriului vor acorda participanţilor puncte în funcţie de calitatea costumelor. În urma preselecţiilor, 10 cosplayeri se vor califica în marea finală, unde îşi vor pune în scenă reprezentaţiile.
Suma de 8000 de dolari va premia cele mai creative şi bine realizate costume prezente la convenţia internaţională PGL Cosplay Open astfel:
Locul I – 5.000$ Locul II – 2.000$ Locul III – 1.000$
Juriul PGL Cosplay Open care va decide câştigătorii va fi format din vedete internaţionale, numele lor urmând a fi dezvăluite în apropierea evenimentului.
PGL Cosplay Open va împărţi Sala Polivalentă cu DreamHack Cluj-Napoca 2015, iar convenţia va avea o zonă specială, Cosplay Area, în care vor fi pregătite o sumedenie de surprize dedicate cosplayerilor. Vor avea ocazia să se relaxeze în zona de lounge, să participe la jocuri şi activităţi, ba chiar pot să deprindă un meşteşug sau două, participând la workshop-uri şi panel-uri de profil.
PGL Cosplay Open va avea loc la Cluj-Napoca, în incinta Sălii Polivalente, în perioada 29 octombrie – 1 noiembrie 2015.
Bogdan Stan, Petre Claudiu Platon şi Ion Ionel Gârleşteanu au fost respinşi pentru că nu au obţinut minim 70 de puncte la fiecare dintre cele patru subiecte ale probei scrise a concursului pentru funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), susţinută în 24 august.
Potrivit unui anunţ al Consiliului Naţional de Integritate, de joi, cei trei candidaţi pot depune contestaţii până luni, 31 august, între orele 09.00- 16.30, la sediul ANI.
În situaţia în care, în urma contestaţiilor, unii candidaţi vor fi declaraţi admişi la proba scrisă, interviul se va desfăşura pe 11 septembrie. În cadrul interviului, candidaţii trebuie să prezinte planul de management pe termen scurt şi mediu privind organizarea şi funcţionarea ANI.
Bogdan Stan, Petre Claudiu Platon şi Ionel-Ion Gârleşteanu şi-au depus dosarele pentru funcţia de preşedinte al ANI, postul fiind liber după ce Horia Georgescu a demisionat, în martie, fiind acuzat de procurorii DNA în dosarul despăgubirilor ilegale de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Membrii Consiliului Naţional de Integritate au verificat, în 23 iulie, dosarele candidaţilor şi au constatat că aceştia îndeplinesc condiţiile, toate cele trei candidaturi fiind admise pentru participarea la concursul de ocupare a funcţiei de preşedinte al ANI.
Cei trei candidaţi au susţinut pe 24 august, de la ora 12.00, la sediul ANI, proba scrisă a concursului.
Bogdan Stan (34 de ani) este vicepreşedinte al ANI şi conduce interimar instituţia, după demisia din martie a lui Horia Georgescu. Conform CV-ului său, lucrează în cadrul ANI din 2007, unde a ocupat, pe rând, funcţiile de consilier personal Cabinet Preşedinte, inspector de integritate, şef serviciu, director, iar din aprilie 2012 este vicepreşedinte. Bogdan Stan a absolvit, în 2005, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii “Titu Maiorescu” din Bucureşti, iar în anul 2010 a făcut un curs postuniversitar de securitate naţională la Academia de Informaţii a Serviciului Român de Informaţii.
Petre Claudiu Platon (38 de ani) este manager public în cadrul Ministerului Dezvoltării. A lucrat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Sălaj. Petre Claudiu Platon a absolvit, în 2000, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” din Arad, iar în 2009 un curs postuniversitar în domeniul securităţii naţionale la Academia Naţională de Informaţii.
Ion Ionel Gârleşteanu (67 de ani) a mai candidat la şefia ANI şi în anul 2012, concursul fiind câştigat atunci de Horia Georgescu. Gârleşteanu a absolvit, în 1972, Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Craiova. Este lector la Universitatea din Craiova.
Consiliul Naţional de Integritate a anunţat, pe 30 iunie, începerea procedurii de selecţie a preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate.
“Procedura de selecţie constă în parcurgerea etapelor prevăzute de Legea nr. 144/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi/sau vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate, adoptat prin Hotărârea nr. 2/2007 a Consiliului Naţional de Integritate, cu modificările şi completările ulterioare”, a arătat CNI, organism aflat sub controlul Senatului.
Mandatul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate este de patru ani, iar funcţia este incompatibilă cu orice funcţie publică sau privată, cu excepţia celor din învăţământul superior.
Preşedintele ANI are rang de secretar de stat, este desemnat prin concurs organizat de CNI şi numit în funcţie de către Senat.
Agenţia Naţională de Integritate a fost condusă de Horia Georgescu începând din aprilie 2012 şi până în luna martie a acestui an, acum fiind condusă interimar de vicepreşedintele Bogdan Stan.
În 23 martie, Horia Georgescu a demisionat de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut de procurorii DNA în dosarul în care este acuzat că, alături de alţi foşti membri ai comisiei pentru stabilirea despăgubirilor de la ANRP, a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.
În 4 mai, plenul Senatului a votat un proiect de hotărâre prin care Horia Georgescu a fost eliberat din funcţia de preşedinte al ANI, în urma demisiei şi după ce acesta a fost trimis în judecată în dosarul despăgubirilor ilegale.