BusinessMagazin

Tag: comunicare

  • Au pornit afacerea în 2013 în România, iar acum şi-au deschis primul birou în Los Angeles şi fac afaceri cu 400 de companii din lume

    Retargeting.Biz este un start-up românesc ce propune companiilor din industria e-commerce un software care să îi ajute să interacţioneze personalizat şi rapid cu fiecare vizitator, în funcţie de acţiunile lor.

    Compania a deschis primul birou în Los Angeles, USA. Deasemea, Retargeting.Biz are prezenţă locală în Bulgaria şi Polonia şi se află în discuţii avansate cu parteneri din Italia.

    Cu ajutorul retargetării personalizate, Retargeting.Biz generează venituri pentru 200 clienţi din România şi 200 clienţi din străinătate, ce provin din industrii variate, precum cele din fashion, IT&C, bancar, home&deco, flori, sport, travel şi auto. În afara ţării, platforma mai are clienţi în Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, India, Vietnam şi US.

    De la lansare şi până în prezent, Retargeting.Biz a generat pentru companiile care îl utilizează 40 milioane de mesaje personalizate, vânzări suplimentare de peste 8.5 milioane de euro la o rată medie de conversie de peste 10%.

    “Estimăm un portofoliu de 1000 de clienţi la finalul anului 2016, iar în următoarele săptămâni vom anunţa integrări cu jucători mari din piaţa de IT din România, Bulgaria şi Polonia.”, spune Rareş Bănescu, CEO si fondator al companiei.

    Tool-ul complex ce ajută magazinele online să comunice personalizat cu clienţii vine cu workflow-uri definite, însă poate fi customizat de utilizatori, oferindu-le posibilitatea de a stabili modul în care interacţionează cu clienţii lor.

    “Retargeting.Biz se diferenţiază de alte tool-uri de profil prin pricing bazat pe performanţă, plus o abordare diferită în profilarea şi comunicarea cu clientul. Îmbunătăţim constant softul cu scopul de a ajuta magazinele online în comunicarea lor cu clienţii magazinului. Astfel, am ajuns la 15 triggere pe email, toate suportând email reminder şi sms reminder”, susţine Rareş Bănescu.

    În acest moment, echipa Retargeting.Biz este formată din 25 persoane specializate pe tehnologie şi digital, echipă ce oferă client service de calitate şi plus valoare companiilor din industria de e-commerce, câştigând încrederea unor parteneri importanţi atât din România, cât şi din străinătate.

  • Turcia şi-a angajat o firmă de PR după lovitura de stat eşuată

    Guvernul turc a angajat firma de relaţii publice APCO Worldwide pentru a presta “comunicarea de criză” după lovitura de stat eşuată de luna trecută, scrie publicaţia The Hill

    Tucia va plăti 74.200 de dolari către APCO pentru două săptămâni de muncă (1-15 august), potrivit documentelor depuse la departamentul de justiţie al ţării.

    APCO Worldwide va oferi servicii precum “relaţia cu mass-media, comunicarea de criză, stabilirea strategiei de social media şi menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu Statele Unite”, potrivit contractului semnat de APCO şi guvernul turc.

    La 15 iulie 2016 a avut loc o tentativă eşuată de lovitură de stat în Turcia organizată de Consiliul Păcii, un grup de militari din cadrul Forţelor armate ale Turciei. Lovitura de stat a fost confirmată atât de prim-ministrul Binali Yıldırım, cât şi de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan care a chemat populaţia în stradă. Şeful Statului Major Hulusi Akar a fost luat ostatic, apoi a fost eliberat. Peste 290 de persoane au fost ucise la Ankara şi Istanbul în timpul confruntărilor.

  • Jobul pe care-l oferă guvernul şi care este plătit cu 2000 de euro pe lună. Vezi ce trebuie să faci ca să obţii acest job

    Premierul Dacian Cioloş a declarat joi, la lansarea platformei GovITHub, că Guvernul va oferi zece burse a câte 2000 de euro/lună unor specialişti IT care, fără să lase ”fagocitaţi de sistem”, să inoveze sectorul administraţiei publice, mult rămas în urmă din acest punct de vedere, informează Mediafax

    „Astăzi se îndeplineşte un vis pe care l-am avut încă de la început, de când am venit în această poziţie şi când mi-am dat seama, sigur cu anumite reflexe pe care le aveam probabil şi din perioada petrecută la Bruxelles, când lucram foarte mult cu diferite sisteme IT care îmi facilitau activitatea, pregătirea, luarea deciziilor, comunicarea cu colaboratorii. Reflexele formate acolo m-au determinat să am aceleaşi pretenţii şi aici. Sincer să fiu, m-am cam lovit cu capul de pragul de sus când am văzut cum stau lucrurile în administraţie aici, apropos de facilităţile care ar fi trebuit să existe în modul de lucru al administraţiei din perspectiva a ceea ce poate să aducă IT-ul”, a afirmat Dacian Cioloş.

    El a mai spus că a încercat, cu resursele pe care le avea la dispoziţie, să creeze o comunicare între miniştri, între decidenţii din guvern, mai ales având în vedere că sectorul IT a depăşit agricultura din punctul de vedere al aportului la Produsul Intern Brut.
    Şeful Executivului a precizat că Guvernul îşi propune să atragă oameni din afara sistemului oferindu-le o bursă de 2000 de euro pe lună timp de şase luni.

    ”Avem nevoie de puncte de vedere din exterior care să vină să lucreze în administraţie. Asta e ideea: să găsim oameni care sunt dispuşi, făcând o pauză în activitatea lor profesională din sectorul privat, să vină să dea o mână de ajutor sau cu o bursă pe care o oferim pentru 6 luni, de 2000 de euro pe lună – sigur, nu e miraculos 2000 de euro pe lună, dar e suficient de stimulativ pentru oameni, mă gândesc la tineri dar nu numai. Mă gândesc că pentru un tânăr o experienţă în administraţie din această perspectivă ar putea fi foarte utilă indiferent ce va face în viitor în sectorul privat. Să vină să creeze în administraţie, fără să fie obligat sau fără să fie închistat, încorsetat în toate procedurile administrativ-birocratice. Deci va avea şase luni, cu această bursă de 2000 de euro pe lună, pentru a crea, pronind de la identificarea unor probleme şi de a-şi lăsa urmele trecerii prin administraţie prin aceste produse pe care le va oferi nu doar administraţiei, ci şi cetăţenilor. Deci va exista această posibilitate prin intermediul burselor sau prin voluntariat”, a precizat prim-ministrul.

    El şi-a exprimat convingerea că programul, dacă va fi un succes în următoarele luni, va continua ”indiferent cine va veni la guvernare în perioada următoare”.

  • Coreea de Nord anunţă întreruperea comunicării diplomatice cu Statele Unite

    Coreea de Nord a informat oficial Statele Unite că va închide singurul canal de comunicare diplomatică existent între cele două ţări, potrivit agenţiei de stat KCNA, citată de site-ul cotidianului Le Figaro.

    Autorităţile nord-coreene au adăugat că vor trata toate aspectele care au legătură cu Statele Unite, inclusiv acelea cu privire la cei doi americani aflaţi în detenţie în Coreea de Nord, aplicând legea pe timp de război.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât investesc companiile în lobby la Bruxelles şi ce sectoare româneşti sunt cel mai bine reprezentate în capitala Europei?

    Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare  (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21% faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu  al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.

    Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor  legislative, comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro (17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puţin de 25.000 de euro (23%).

    În acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro  – 27%, mai puţin de 10.000 de euro – 18%, 25.000 – 50.000 de euro – 17%, 50.000-100.000 de euro – 13%, mai mult de 100.000 de euro – 20%.

    Aproape jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi – cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar  13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.

    Aproape jumătate dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 şi 10  (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin de 5%). 

    Astfel, corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan Luca.

    Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al universităţilor.

    ”Sunt în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff –  acest lucru  nu înseamnă că fac toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”, descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.

    Potrivit lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă);  notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).

    Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 – 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor, 0.

    ”Trebuie să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o rezolvăm  pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.

     

  • Grădiniţa trece pe telefon. Doi antreprenori români au creat o aplicaţie dedicată interacţiunii dintre grădiniţă şi părinţi

    Când copilul tău are doi ani nu poate să descrie ce face la grădiniţă; prin intermediul acestei aplicaţii, părinţii primesc răspunsuri detaliate legate de activitatea copiilor, indiferent că vorbim despre faptul că au plantat floarea-soarelui sau au desenat un urs; în plus, părinţii şi educatorii beneficiază de accesul rapid la un istoric al informaţiilor, inclusiv ce ţin de fişa medicală a copiilor“, explică antreprenorul Daniel Rogoz câteva aspecte legate de utilitatea aplicaţiei Kinderpedia, un produs la care lucrează de aproximativ cinci ani, alături de Evelina Necula.  Kinderpedia este rezultatul unei investiţii de 275.000 de euro, iar previziunile antreprenorilor se referă la venituri de cel puţin jumătate de milion de euro într-un an. „Dacă rata de penetrare este de 5% la nivelul pieţei, volumul anual de încasări va fi de 500.000 de euro“, descrie Evelina Necula ţinta companiei. În contextul în care România sunt înscrişi circa 660.000 de copii preşcolari la grădiniţele de stat şi 20.000 de copii la cele private, acreditate la minister, antreprenorii speră să ajungă la o cotă de piaţă de 10% în următorii doi ani. Concret, cei doi spun că pentru aproximativ 60.000 de copii, înscrişi în peste 800 de grădiniţe, va fi folosită aplicaţia Kinderpedia. Monetizarea platformei se face printr-un sistem de abonamente lunare, cu un cost de 10 lei lunar, care va fi suportat fie de către părinţi, fie de grădiniţele ce aleg să ofere serviciul gratuit.

    Antreprenorii nu se află la prima experienţă de acest tip: aplicaţia face parte din proiectele de sub umbrela One Touch Advertising, companie pe care Rogoz şi Necula o descriu drept un un butic de creaţie, în cadrul căreia dezvoltă şi aplicaţii web, în paralel cu aspectele ce ţin de comunicare. Au lansat afacerea în 2006, iar în prezent au ajuns la un portofoliu de circa 100 de clienţi şi au crescut de la patru angajaţi la nouă. Anul trecut afacerile au ajuns la 740.000 de euro şi profitul net la 150.000 de euro. Din profitul anual, circa 65.000 de euro au fost direcţionaţi spre dezvoltarea Kinderpedia, acoperind cu precădere cheltuieli de programare, atât pentru facilităţile interfeţei desktop cât si pentru cele două aplicaţii native pentru Android si iOS. Proiectul a beneficiat de finanţare europeană în valoare de 98.621 euro şi de o contribuţie de 20.630 euro de la bugetul de stat. Din investiţia totală de 275.000 de euro, 155.000 euro reprezintă contribuţia companiei fondatoare, OneTouch Advertising, până în prezent. În proiectele din zona aplicaţiilor dezvoltate de companie se află o aplicaţie de servicii de taximetrie, lansată în 2011, o aplicaţie care ajută la organizarea unei nunţi, ce poate fi folosită, de pildă, prin invitarea prietenilor la eveniment prin intermediul aplicaţiei, cât şi câteva jocuri de mobil. Kinderpedia este însă produsul cheie al companiei, potrivit lui Daniel Rogoz, ce a presupus cea mai mare investiţie, atât în ce privesţe resursele financiare, cât şi efortul.

    Ideea dezvoltării Kinderpedia le-a venit în 2011, după mai multe discuţii pe care Rogoz le-a avut cu sora lui, care îi povestea că nu ştie ce face fiul ei la creşă, iar educatorii aveau dificultăţi în a-i descrie activităţile zilnice ale copilului. După o cercetare amănunţită au constat că o aplicaţie care să rezolve aceasta problemă de comunicare, pe care să o replice pe piaţa locală, nu exista în Europa; astfel, planul iniţial de a implementa un produs deja existent nu era fezabil. În 2012 au trasat tuşele proiectului, s-au documentat vreme de aproximativ trei luni şi au ajuns la concluzia că aveau nevoie de o investiţie de cel puţin 60.000 de euro pentru lansarea unui produs bun, securizat. „Era nevoie de o investiţie mare fiindcă salariile programatorilor sunt foarte mari, toată investiţia iniţială a fost direcţionată spre salariile lor: salariul unui programator este de aproximativ 2.000 de euro, trebuia să lucrăm cu patru oameni, cel puţin 6 luni“, explică antreprenorii. 

    În ce priveşte fondurile europene accesate, Daniel Rogoz spune că a lucrat timp de trei luni la realizarea unui proiect. După o prezentare făcută la Ministerul Comunicaţiilor, a durat circa opt luni să obţină aceste fonduri. Au lansat prima versiune a proiectului abia după un an, la finalul lui 2013. Pe tot parcursul anului 2014 au participat la întâlniri cu reprezentanţi ai grădiniţelor şi cu părinţi, iar în 2015 au lansat produsul beta, prin care au testat aplicaţia prin intermediul a 80 de grădinţe şi a lucrului direct cu cinci dintre acestea, patru private şi una de stat. În luna mai a acestui an au lansat aplicaţiile de mobil, iOS şi Android, iar pe 10 iunie au lansat proiectul pilot.

  • KMG International a numit o româncă la conducerea activităţilor globale de comunicare ale grupului

    Anca Alexandrescu s-a alăturat grupului KMG International în funcţia de director de comunicare şi relaţii publice pentru toate activităţile şi operaţiunile desfăşurate de grup în cele 11 ţări în care este prezent, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Cu o experienţă de peste 20 de ani în relatii publice, Anca Alexandrescu a debutat în 1993 ca redactor în cadrul publicaţiei Evenimentul Zilei, unde a deţinut ulterior şi funcţia de redactor şef. Printre publicaţiile la care aceasta a mai activat se numără Ziua, Ultimul cuvânt sau The Day USA.

    Începând cu 2004, aceasta a deţinut diferite roluri în administraţia publică, în special în sfera comunicării. Anca Alexandrescu este licenţiată atât în jurnalistică, cu specializare în presa scrisă, cât şi în drept. De asemenea, a absolvit programele de Master în Comunicare şi Relatii Publice, dar şi Comunicare Politica şi Marketing Electoral în cadrul S.N.S.P.A. Bucureşti.

    Deţinut de compania naţională de petrol si gaze din Kazahstan – KazMunayGas, grupul KMG International desfăşoară operaţiuni majore în rafinare şi petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale în 11 pieţe principale. În România, grupul operează rafinaria Petromidia Năvodari, cu o capacitate de procesare de 5 milioane de tone pe an si cea mai mare unitate de profil, rafinăria Vega Ploieşti – cea mai veche unitate de profil în funcţiune (1905) si unicul producator de bitum si hexan, dar şi o reţea de distribuţie a carburanţilor formată din peste 700 de puncte de alimentare, 230 de staţii distribuţie GPL auto, 9.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere GPL si 6 depozite.

    Nivelul total al investiţiilor realizate de KMG International în România din 2007 şi până în prezent se ridică la 4 miliarde de dolari (inclusive valoarea achiziţiei), în timp ce nivelul contribuţiilor sale către bugetul de stat depăşeşte 12 miliarde de dolari în acceaşi perioadă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    În luna mai, procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul “Rompetrol II”, punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice. Dosarul Rompetrol II este d disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006  în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

  • Wizz Air a anunţat o nouă rută

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat o nouă rută, de la Suceava la Milano (Bergamo), operaţională începând cu 3 august. Sunt programate două zboruri săptămânale, miercurea şi duminica.
     
    Potrivit reprezentanţilor companiei, Wizz Air va mări flota internă la 20 de aeronave până la sfârşitul anului 2016 şi va opera de pe nouă aeroporturi, dintre care şapte sunt baze deservite de flota Wizz.
    În luna aprilie, compania a anunţat serviciul Suceava – Londra Luton, cu patru curse săptămânale începând din 19 august.
     
    “Acum doar două luni am anunţat prima rută de pe cel de-al nouălea aeroport românesc, din Suceava, iar astăzi suntem încântaţi să adaugăm o a doua legătură directă. Odată cu noile zboruri între Suceava şi Milano Bergamo, Wizz Air îşi consolidează poziţia de operator al celor mai multe zboruri între România şi restul Europei, promovând dezvoltarea economică în întreaga ţară. (…)”, a declarat Tamara Vallois, Director de Comunicare la Wizz Air.
     
    Compania aeriană low-cost Wizz Air  operează o flotă de 68 de aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 420 de rute de la 25 de baze, ce asigură conexiunea între 124 de destinaţii din 39 de ţări. 
     

  • Cum comunică Generaţia Z: fără reguli gramaticale, cuvinte scurtate sau abreviate şi semne de punctuaţie rar folosite

    Datorită smartphone-urilor, tabletelor şi Wi-Fi-ului, generaţia Z este cea mai avansată din punct de vedere tehnologic, potrivit unui studiu realizat de EXACT Cercetare şi Consultanţă la finalul anului trecut.

    „Încă de la vârste foarte fragede, membrii acestei generaţii au aptitudinile necesare gestionării dispozitivelor ce le permit să obţină în doar câteva secunde ceea ce au nevoie: filme online, aplicaţii online, internet research şi, cel mai important – interacţiune umană, prin jocuri online, forumuri şi comunităţi, social media, blogging şi vlogging”, afirmă Lăcrămioara Loghin, coordonatorul studiului.

    Ei sunt extrem de interesaţi de cele mai noi tehnologii de comunicare, fiind dornici să testeze şi să folosească cele mai la modă gadget-uri. Ca şi canale de comunicare, preferă mesageria instant (fie că e vorba de Whatsapp, ori cea aparţinând reţelelor sociale), în detrimentul celor clasice (apel voce, SMS). Răbdarea lor se limitează la secunde şi acesta este motivul pentru care aşteaptă ca tehnologia să lucreze pentru ei la o atingere de ecran.

    Fie că este vorba despre mesaj instant, chat sau mesaj privat aparţinând reţelelor sociale, textul reprezintă principala formă de comunicare pentru Generaţia Z. Fiind mereu pe grabă, tinerii şi-au adaptat comunicarea scrisă, folosind cel mai adesea (pe lângă abrevieri) emoticoane, dar şi stickere digitale, meme-uri şi clipuri video.

    Tonul relaxat din comunicarea orală este întâlnit şi în cea scrisă. Fără a urma reguli gramaticale, cuvintele sunt scurtate sau abreviate, în timp ce semnele de punctuaţie sunt rar folosite. De multe ori, mesajele au o semnificaţie multiplă, lăsând loc de interpretare.
     

  • Reţelele de socializare, jocurile şi drogurile sunt cele mai populare printre copii

    Un raport recent Kaspersky Lab arată că, în toată lumea, copiii îşi petrec cea mai mare parte a timpului lor din mediul online, folosind instrumente de comunicare cum sunt reţelele sociale, email-ul, chat-ul etc. (67% din activitatea online). Portalurile de jocuri (11%) şi site-urile care conţin informaţii despre alcool, droguri şi tutun (9%) se clasează pe locul al doilea, respectiv al treilea.

    Raportul, care acoperă o perioadă de 12 luni, se bazează pe statistici anonime provenite de la soluţiile Kaspersky Lab pentru PC-uri Windows şi Mac-uri, care au modulul Control Parental activat, şi prezintă procentul de vizite sau tentative de a vizita site-uri cu un conţinut potenţial dăunător, încadrate într-una dintre cele 14 categorii prestabilite.

    Categoria “canale de comunicare pe Internet” este cea mai populară în Mexic (86%), Rusia, Brazilia şi Italia (cu procente de peste 70%). Cei care au comunicat cel mai puţin în această perioadă au fost copiii din China (30%), Germania (31%) şi Marea Britanie (32%). Copiii din Marea Britanie (28%), Germania (26%) şi Australia (21%) au o tendinţă mai accentuată să se joace online, în timp ce copiii din Mexic (4%), Italia (6%) şi Japonia (7%) se joacă mai rar.

    De asemenea, statisticile arată că, în perioada urmărită, copiii au redus numărul de vizite în mediile de comunicare şi site-urile destinate adulţilor. Această tendinţă poate fi explicată prin faptul că şi-au mutat cea mai mare parte a activităţilor “sensibile” pe dispozitive mobile, care nu au fost vizate de raport.

    În ceea ce priveşte vizionarea de materiale video, descărcarea de software sau când vine vorba să asculte muzică, micuţii din Japonia conduc detaşat (12% din totalul de notificări trimise de sistemele de control parental). De asemenea, ei se clasează în top la cumpărăturile online (17%), ca şi copiii şi adolescenţii din China (20%). Categoria “alcool, tutun şi droguri” a generat cele mai multe semnale de alarmă în Germania (23%) şi Marea Britanie (25%).

    În schimb, conţinutul pentru adulţi a generat cel mai mare interes în rândul copiilor din China (23%) şi Japonia (5%), iar cel mai mic interes în Marea Britanie şi SUA (ambele înregistrând sub 1%).