BusinessMagazin

Tag: complex

  • A cutreierat planeta şi a primit oferte de muncă din Emiratele Arabe Unite şi America, dar a ales a ales să se întoarcă în ţară pentru a conduce propriul complex turistic

    ” Alaska era liniştitoare, mai ales dimineaţa când ne duceam la micul dejun, şi, până veneau clienţii, ne savuram cafeaua pe ultima punte a vasului în timp ce traversam canalele dintre păduri“, îşi aminteşte cele mai plăcute momente petrecute pe vasul de croazieră Dan Mehedinţu, proprietarul şi managerul complexului turistic Laguna Verde.

    În cei patru ani în care a lucrat traversând oceanele a văzut mare parte din lume. „M-am certat cu toată familia, iar apoi am pornit pe un vas de croazieră“, îşi descrie Mehedinţu începutul experienţei în domeniul restaurantelor şi al vaselor de croazieră, în 2001. În acea perioadă era student în anul III la Facultatea de Finanţe-Bănci din cadrul ASE şi simţea că nu va continua în acest domeniu. Prin urmare, imediat ce a împlinit vârsta legală servirii de băuturi alcoolice a luat drumul mărilor şi oceanelor: „Aveam 21 de ani, câştigam 4.000 de dolari pe lună şi vedeam şi lumea“. Amuzat, îşi aminteşte că găsise o modalitate prin care să-şi facă viaţa mai uşoară: „Am găsit un job pe barcă în care trebuia să îi supraveghez pe chelnerii din barul personalului, astfel mi se permitea să mă trezesc la ora 11“.

    Soluţie pe care o consideră caracteristică stilului descurcăreţ al românilor, care găsesc întotdeauna o portiţă prin care să muncească mai puţin. În cei patru ani în care a lucrat pe vas, a strâns 60.000 de dolari: salariul era de 50 de dolari, iar restul de bani veneau din bacşiş, de la cei circa 4.000 de clienţi obişnuiţi cu servicii de lux.

    După ce s-a întors în ţară, Dan Mehedinţu şi-a cheltuit banii pe o maşină sport şi pe o casă şi a plecat să studieze în Elveţia la o şcoală de management hotelier. Şcoala presupunea un curs teoretic de şase luni şi un training practic în Washington, SUA, unde Mehedinţu a experimentat toate etapele muncii din industria HoReCa.

    A început cu spălatul vaselor şi bucătărie – pe care le numeşte un coşmar -, apoi cu gestionarea magaziei, până la marketingul şi contabilitatea unui restaurant. Managerii restaurantului de peste ocean i-au propus să lucreze acolo, dar a ales să se întoarcă în Elveţia pentru a-şi continua studiile cu obţinerea unei diplome de master, tot în domeniul managementului hotelier. Deşi oferta de la americani era încă valabilă, iar altele au continuat să vină, din Dubai, Vietnam sau Taiwan, Mehedinţu a mizat pe România pentru continuarea afacerii începute de tatăl lui, în acea perioadă o baltă de pescuit, aflată la 15 kilometri de Capitală. În prezent, afacerea Laguna Verde constă într-un restaurant cu specific pescăresc, căsuţe din lemn şi o vilă pentru cazare, pontoane prevăzute cu instalaţii de iluminare destinate pescuitului, dar şi hidrobiciclete, bărci, skijet sau caiac- canoe – cu o valoare totală de jumătate de milion de euro, potrivit unui interviu anterior acordat Business Magazin.  

     

  • Cum arată COMPLEXUL de lux în care are loc summitul G7 – FOTO

    Reuniunea din acest an se desfăşoară la Castelul Elmau, transformat într-un complex de lux, aflat în staţiunea Garmisch-Partenkirchen din apropierea oraşului Elmau (Bavaria) şi a frontierei cu Austria.

    Schloss Elmau Retreat a fost deschis în luna Martie a acestui an, la circa opt ani de la reconstrucţia şi extinderea Castelului Elmau. Pe lângă cele 47 de camere, complexul include, între altele, trei restaurante, o librărie şi un centru Spa.

    FOTO | Cum arată COMPLEXUL de lux în care are loc summitul G7

  • Cum poate salva serialul “Game of Thrones” economia unei ţări

    Compania de producţii HBO, cunoscută pentru seriale ca “Game of Thrones”, “True detective” sau “Californication” va construi cele mai mari studiouri ale sale din Europa Centrală şi de Est la Dubrovnik, lângă graniţa Croaţiei cu Muntenegru.

    Primarul oraşului Dubrovnik, Andro Vlahusic a declarat că a fost în Statele Unite pentru a negocia termenii afacerii cu cei din conducerea HBO. Conform site-ului justdubrovnik.com, planul include un studiouri şi un parc tematic ce se va întinde pe o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi.

    Decizia nu a surprins, dat fiind faptul că în ultimii ani HBO a ales oraşul de pe malul Adriaticii pentru mai multe seriale, inclusiv câteva sezoane din “Game of Thrones”.

    Creatorii acestui popular serial de televiziune, D.B. Weiss şi David Benioff, au declarat în 2014 că “Game of Thrones”, un serial original HBO, se va încheia după cel de-al şaptelea sezon. Cu toate acestea, managerii postului american par să îşi dorească mai mult de şapte sezoane pentru celebra producţie TV.

    Weiss şi Benioff au declarat recent că principala lor preocupare constă în crearea unui final “potrivit şi satisfăcător” pentru “Game of Thrones”, indiferent de cât de multe sezoane ar necesita acest lucru. “Vrem să încheiem show-ul pe o notă înaltă”, a spus D.B. Weiss. “În mare, ştim deja câte ore au rămas de difuzat din acest serial. Nu vrem să adăugăm încă 10 ore la ceea ce avem deja. Aici e vorba de a găsi acel moment, cel mai potrivit (pentru încheierea serialului, n.r.), atât pentru noi, cât şi pentru HBO, dar care, înainte de toate, va fi cel mai potrivit şi pentru public”, a adăugat David Benioff.

    Inspirat din seria de romane “Cântec de gheaţă şi foc/ A Song of Ice and Fire”, de George R. R. Martin, serialul original HBO “Urzeala tronurilor” are o acţiune amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii din “Urzeala tronurilor”.

  • Trezoreria va împrumuta cu 40 milioane de lei Complexul Energetic Hunedoarea

    Împrumutul va fi acordat prin ordonanţă de urgenţă.

    Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a arătat, la începutul şedinţei de guvern, că este vorba de un prim pas în salvarea companiei.

  • Cât produce anual fabrica de bani Dragonul Roşu, cu peste 5.500 de magazine şi 9.000 de angajaţi

    Compania Dragonul Roşu SA, parte a grupului de firme Niro, deţinut de omul de afaceri Nicolae Dumitru, aflat în prezent în arest la domiciliu, încasează anual 14 milioane de euro de la cei peste 3.000 de comercianţi cărora le închiriază şi subînchiriază spaţii în complexul comercial situat în comuna Dobroeşti din judeţul Ilfov.

    Complexul Dragonul Roşu se întinde pe o suprafaţă de 80.000 de metri pătraţi unde funcţionează peste 5.500 de magazine, zece restaurante şi 3.500 de metri pătraţi de birouri.

     “Aici avem preponderent marfa din China, însă o treime dintre comercianţi sunt români. Investiţiile totale în Dragonul Roşu depăşesc 200 de milioane de euro. Cele 5.000 de magazine sunt gestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oameni trec prin complexul comercial, pe lângă cei 9.000 de angajaţi. Dacă luăm în calcul firmele din întreaga ţară, nu putem spune câte zeci sau sute de mii se aprovizionează de aici şi trăiesc din activităţile comerciale”, spunea anterior pentru Business Magazin Vasile Gabriel Niţă, directorul general al Niro Investment Group, ajuns în companie la finele anului 2009, după 30 de ani de activitate în Ministerul de Interne. Este chestor-şef de poliţie şi general de trei stele, iar ultima lui funcţie a fost de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, unde a ocupat şi funcţia de şef al departamentului Schengen.

    Niţă mai spunea că afacerea Dragonul Roşu susţine la rândul ei mii de familii prin afaceri de comert cu destinaţia Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. China şi Turcia grupează două treimi dintre comercianţii complexului, iar în ce priveşte provenienţa mărfurilor, China contează cel mai mult. Daca în 1990 s-a început 100% cu China ca sursă de marfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi din complex a scăzut la 30% in ultimii ani, iar ponderea mărfurilor la 60-70%.

    “Discutând până la ultima consecinţă, putem afirma că doar în condiţii de criză maxima ar cădea piaţa chinezească. Nu există preţuri mai mici decât ale lor, deci când ai cinci lei in buzunar, tot de aici vii sa cumperi”, spunea directorul Niro Investment Group.

    Cel mai recent proiect finalizat din zonă este Dragonul Roşu Oriental, un mall cu o suprafaţă de aproximativ 15.000 mp şi două nivele, unde se comercializează produse en-detail. Dragonul Roşu Oriental funcţionează din 1 septembrie 2014.

    Inspectorii Antifraudă din cadrul Agenţiei Naţională pentru Administrare Fiscală au dat amenzi în valoare de 1,287 milioane lei comercianţilor de la Dragonul Roşu în luna aprile 2015 şi au dispus măsura sigilării pentru 57 de standuri în vederea păstrării integrităţii bunurilor, până la finalizarea verificărilor.

    România importă anual mărfuri de 2,5 miliarde de euro din China, în mare parte articole de îmbrăcăminte şi electronice. Exporturile către cea mai puternică economie a lumii înseamnă însă doar a zecea parte.

  • Complex asemănător celui de la Stonehenge, descoperit în Deşertul Gobi din China

    Aproximativ 200 de astfel de structuri misterioase din piatră au stârnit numeroase pasiuni şi controverse în rândul comunităţii ştiinţifice internaţionale, după descoperirea lor în 2003, informează dailymail.co.uk.

    Cunoscute sub denumirea de “cercurile ciudate din pietre” de locuitorii din Turpan, acele formaţiuni variază ca mărime şi formă.

    Experţii au formulat o nouă teorie, sugerând că formaţiunile respective ar fi putut să fie folosite de nomazii primitivi ca locuri în care aceştia venerau Soarele şi ar fi putut reprezenta chiar situri în care erau practicate ritualuri de sacrificare – deşi tipurile de posibile sacrificii care erau aduse astrului nu sunt deocamdată cunoscute.

    Există câteva asemănări între formaţiunile din China şi complexul Stonehenge din comitatul britanic Wiltshire.

    În primul rând, ambele formaţiuni au fost asociate cu credincioşii preistorici care venerau Soarele. Apoi, forma structurilor este asemănătoare şi acestea includ anumite “ieşiri”. Nu în ultimul rând, pietrele au fost transportate în acele situri din alte regiuni.

    Cercurile din pietre au fost descoperite în Munţii Gaochang, în nord-vestul Chinei, şi acoperă o suprafaţă de peste 6,6 kilometri pătraţi.

    Ele au fost filmate din aer cu ajutorul unei drone operate de un birou local de turism, în încercarea de a înţelege mai bine originea acestor structuri, afirmă ediţia online a cotidianului People’s Daily.

    Formaţiuni similare au fost descoperite pe muntele Burkhan Khaldun din nordul Mongoliei, iar anumiţi arheologi au sugerat faptul că acele roci mongole ar putea să indice mormântul marelui lider Ginghis Han.

    Potrivit oamenilor de ştiinţă, unele dintre structurile descoperite în Deşertul Gobi datează din epoca bronzului şi ar putea avea o vechime de peste 4.500 de ani. Altele sunt mai noi şi ar putea să dateze din perioada evului mediu.

    În Iordania există 12 astfel de structuri circulare, care pot fi văzute integral doar din aer sau cu ajutorul unor imagini din satelit. Ele ar fi fost construite la începutul epocii bronzului (între anii 4500 î.e.n. şi 2000 î.e.n.).

    Deşi nu sunt identice, având în vedere designul lor complex, structurile din Peru au generat numeroase teorii în rândul oamenilor de ştiinţă. Cunoscute şi sub denumirea de “Liniile Nazca”, acele desene au fost observate în premieră în 1939, atunci când un pilot a zburat cu avionul pe deasupra platourilor înalte din regiunea de coastă a statului Peru. Ele au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO în 1994. Acele desene realizate sub forma unor linii din piatră trasate pe sol se întind pe distanţe de peste 80 de kilometri, între oraşele Nazca şi Palpa, aflate la 400 de kilometri la sud de Lima. Liniile Nazca converg într-un punct în care apare umbra Soarelui, la răsărit, în timpul solstiţiului de iarnă din emisfera sudică.

  • A transformat criza în cel mai bun moment pentru afacerea pe care o conduce – a crescut în timp ce alţii nu puteau opri căderea

    Ce a făcut Manuela Plăpcianu în ultimii şase ani a avut ca rezultat o piaţă de artă mai prietenoasă, dar şi o creştere de peste o treime a numărului de cumpărători (şi de pasionaţi) dintr-un domeniu care a simţit criza într-un mod pozitiv.

    Din biroul său de la etajul 1 al palatului Cesianu-Racoviţă, care adăposteşte Galeriile Artmark, Manuela Plăpcianu teoretizează cu seninătate despre antreprenoriat, la distanţă de peste şase ani de momentul când s-a retras din banking şi a intrat ca CEO şi acţionar în zona artei. Recunoaşte că a avut şase ani intenşi, că noul statut a venit la pachet cu dificultăţi pe care intraprenoriatul nu ţi le oferă şi exemplifică printr-o paralelă între viaţa unui antreprenor şi cea a personajului principal din trilogia „Stăpânul inelelor“: „Frodo nu s-a născut erou. Frodo nu are nicio calitate ieşită din comun, nu este mai deştept sau mai talentat decât alţi hobbiţi, nu a absolvit mastere de supravieţuire şi cu siguranţă Frodo nu s-a născut învingător.

    Doar că, la un moment dat, ajunge într-un complex de situaţii de unde nu mai poate da înapoi. Se comite. Cam aşa este şi cu antreprenorul. Nici antreprenorul nu s-a născut antreprenor. Nu are cum să prevadă complexul situaţiilor (care în limbajul colocvial se numesc încurcături) în care se va afla. La fel ca Frodo, te-ai comis şi, indiferent de cât de mult se complică lucrurile şi indiferent cât de departe de planul iniţial ai fi, trebuie să mergi mai departe. Nu există drum înapoi“.

    De fapt, uitându-se înapoi, Manuela Plăpcianu este mulţumită: a lansat şase companii noi, pe care le-a gândit ca să diversifice si să complementarizeze oferta culturală a Artmark, şi a lucrat intensiv la ceea ce ea numeşte „profesionalizarea şi accesibilizarea pieţei de artă din România“. Manuela Plăpcianu deţine acum 20% din Artmark, 80% fiind deţinut de Alexandru Bâldea, care a fondat Artmark în 2008 alături de Radu Boroianu, regizor de teatru şi fost ambasador al României în Elveţia.

    Îi place să creadă că motivul pentru care piaţa de artă a tot crescut în ultimii ani (până la o valoare de 20 de milioane de euro de la o valoare de aproximativ 8 milioane de euro în 2008, când a fost lansată Galeria Artmark) este legat de vectorul de profesionalizare pe care Artmark l-a adus, prin instrumentele create pentru a transparentiza şi a credibiliza piaţa. Indexul Pieţei de Artă, un catalog care se actualizează în fiecare an şi care este auditat de PricewaterhouseCoopers, face o radiografie a tuturor tranzacţiilor publice pentru peste 1.000 de artişti români tranzacţionaţi public în România în ultimii 20 de ani.

    La o răsfoire scurtă a Indexului de Artă, oricine poate înţelege de ce criza a fost o oportunitate pentru zona de artă, randamentele de doi digiţi devenind o raritate în alte domenii în ultimii ani. „Criza financiară a fost o oportunitate pentru piaţa de artă, a fost o alternativă investiţională pentru toţi cei care înainte preferau un alt tip de plasament“, spune şi Manuela Plăpcianu, care a văzut clienţii venind în galerii dinspre piaţa imobiliară sau dinspre bursă, deoarece randamentele în artă erau mult mai ademenitoare. „Investitorii s-au îndreptat către artă şi pentru că, în scenariul cel mai pesimist posibil, rămâi cu un Ţuculescu. Achiziţiile însă nu au niciodată în spate doar o raţiune investiţională ori monetară, ci există un complex de factori care determină încheierea unei tranzacţii. Prin oferta tematică diversă, prin programe educaţionale, dar şi prin varietatea lucrărilor şi propunerea unor preţuri de pornire încurajatoare am vrut să arătăm oamenilor că arta nu este un lux. Luxul este timpul pe care îl aloci pentru artă, nu potenţa financiară“, explică Manuela Plăpcianu strategia prin care a ajuns la o creştere de 34% a numărului de clienţi noi în 2014.

    Modul cum a fost materializată democratizarea artei a început cu „preţurile neintimidante“ (în jurul câtorva sute de euro) şi cu oferta care a pornit de la artă plastică şi a ajuns la cabinetul de curiozităţi, la iluminism, la erotică, la ezoterică, la România Regală, la benzi desenate, la fotografie, la lucrări în alb şi negru, la artă decorativă, la vinuri de colecţie, la ceramică, la ceasuri vechi, la carte veche şi obiecte de scris, la whisky-uri japoneze, la şampanii de colecţie, la obiecte din epoca de aur, la afişe, la jucării de colecţie şi până la maşini vechi, mobilier de grădină sau bijuterii.

    Aşa că Manuela Plăpcianu spune că a avut un 2014 excepţional: „Intens, dinamic, fertil, scurt. A fost un an de diversificare şi de complementarizare a ofertei Artmark, cu câte 4-5 licitaţii în fiecare lună, cu primele cursuri de management al artei în ţară şi cu primele licitaţii caritabile“. Practic, Artmark înseamnă în acest moment şapte companii: Casa de Licitaţii Artmark, Lavacow – Casa de licitaţii virtuală care comercializează cu precădere artă contemporană din Europa Centrală şi de Est, Art Games – o companie care dezvoltă şi vinde softuri dedicate pieţei de artă, Artmark Historical Estate – care tranzacţionează imobile istorice & identităţi culturale, ArtSociety, Institutul de Management al Artei Artmark, ArtSafari.

  • Proiect de 12 milioane euro pentru un complex comercial în Sectorul 1, cu piaţă, birouri şi grădiniţă

    “Contractul de proiectare şi execuţie are ca obiect edificarea unui imobil S+P+1E+2R, cu funcţiune comercială mixtă de comerţ, piaţă agro – alimentară, birouri şi grădiniţă. În subsol sunt prevăzute spaţii tehnice şi parcaj. Parterul a fost destinat funcţiunilor de comerţ (spaţii comerciale şi piaţă agro-alimentară). Etajul 1 este destinat spaţiilor de birouri, iar etajul 2 este destinat spaţiului de grădiniţă”, se arată într-un anunţ al instituţiei.

    Acordul are o valoare estimată de 45,3 milioane lei, fără TVA, şi va fi finalizat în termen de trei ani de la data atribuirii.

    Lucrările, finanţate din bugetul consolidat al autorităţii contractante, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă. Criteriile de atribuire sunt preţul ofertei, cu o pondere de 80%, şi termenul de finalizare.

    Constructorii interesaţi pot depune ofertele sau cererile de participare până la 8 aprilie.

    Instituţia funcţionează în subordinea Primăriei Sector 1 şi are în gestiune opt pieţe agroalimentare, conform datelor publicate online.

    În vara anului 2007, Primăria Sectorului 1 anunţa că o firmă care a concesionat pe 49 de ani Piaţa Mureş a pornit oficial lucrările de modernizare a acesteia, valoarea totală a investiţiei fiind de aproximativ 25 de milioane de euro.

    Într-unul din documentele anexate anunţului de participare lansat de Administraţia Pieţelor Sector 1 se arată că pe terenul pe care va fi ridicat viitorul complex multifuncţional sunt amplasate o serie de elemente de construcţie, parte a proiectului unui imobil cu funcţiuni similare, autorizat în 2007. Şantierul respectivei lucrări este împrejmuit pe toate laturile şi abandonat.

    Administratia Pieţelor Sector 1 a lansat la începutul anului trecut procedurile pentru contractarea unui credit de investiţii de 56,2 milioane lei, pe o perioadă de zece ani, pentru construcţia complexului comercial multifuncţional Piaţa Agroalimentară Mureş.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Cât costă o vilă într-un complex imobiliar construit pe malul unui lac din Capitală

    Proiectul Residence du Lac urmeaza sa fie finalizat in 2017, iar construcţia se va desfăşura în patru etape: prima etapa include: 23 de vile, o piscina semiolimpica pentru adulti, o piscina pentru copii, terasa, loc de joaca pentru copii, teren de tenis si teren de fotbal si urmeaza sa fie finalizata pana in septembrie 2015. Etapele 2,3 si 4 vor fi finalizate in decurs de doi ani de la terminarea primei etape.

    Complexul va fi dezvoltat pe o suprafata de teren de 12 ha, echivalent a 17 terenuri de fotbal, dintre care 90% (11 ha) sunt dedicate spatiilor verzi si de agrement, de la piscine, locuri de joaca pentru copii, la terenuri de tenis, fotbal si baschet.

    Cele 100 de vile individuale vor fi de trei tipuri, cu suprafete utile intre 80 mp si 120 mp si suprafete de teren intre 700 mp si 1200 mp. Preţurile  variază între 79.900 de euro şi 124.900 euro.